13,247 matches
-
departe: ― Măi fraților, mi-am cumpărat un radio, dar nu știu ce are, că tare-i mai înjură pe comuniști. Fratele Cosma nu asculta decât Europa Liberă și ne ținea la curent cu evoluția sistemului. Când s-a întors din America, au umblat ăia după el o bucată de vreme, că adusese un ziar în care declarase vrute și nevrute despre socialism. Până la urmă s-a dovedit că ziarul era făcut pe stradă, îl comandai cu doi dolari, dar ochii albaștri nu știau chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
toate cele, ce mai e pe la Național, ce mai face ăla, dar ălălalt. Probabil că vorbea ca să se asigure că nu a chemat pe unul care o luase razna, probabil așa i-au spus unii care m-or fi văzut umblând noaptea pe Ana Ipătescu, plângând fără să-mi pese de lume. În fine, vine și Cojar, ne pupăm și mergem să vedem clasa. Avea Tavi un fel al lui de a stârni pasiuni, era blajin și îngăduitor, nu făcea caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
spunea omul, ștergându-se la gură cu mâneca după ce năruise pe gât un pahar sănătos de țuică. Silvestru era și el un neliniștit, făcea tot felul de chestii, era șeful umoriștilor, al cronicarilor, scria proză, poezie, teatru și, mai ales, umbla realmente prin teatru încercând să înțeleagă fenomenul, să-l cunoască nemijlocit. Scria cronică teribil de bine, nu te puteai plânge de nimic; dacă era prost, scria că e prost și supremul serviciu pe care îl făcea prietenilor lui era să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
plus, chiar ar trebui să‑și abandoneze condiția de muncitor. În viața publică există întotdeauna cineva care pune stăpânire pe o persoană relativ neajutorată, în fabrică sau la birou, indiferent prin ce mijloace. Hans e constrâns de Elin‑Union să umble la liniile de înaltă tensiune, probabil cu riscul permanent de a‑și pierde viața. Curentului îi place să ucidă; o face curat și pe neașteptate, fără avertisment prealabil, venind de nicăieri. Cel umilit vede la birou multe persoane aflate într
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Tocmai ăsta trebuia să fie, îi spune Rainer soră‑sii. Anni, sper că nu va fi nevoie să vin să te extrag cu cleștele din slănina lui. Ai prezervativ? Mai am unul. Dar cum îl cunosc eu pe ăla, tipul umblă cu prezervativul la el de luni de zile fiindcă pândește de mult ocazia asta. Între timp cauciucul a îmbătrânit și s‑a mai subțiat și sigur nu mai e bun de nimic. Witkowski Anna, ești atât de bună să continui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
spiritul e și el de față și intervine când nu e cazul. Însuși felul în care apucă el obiectele - se vede că mâinile lui știu exact cum se ia ceva în mână. E expert în treburi manuale. Ar ști să umble și cu ciocanul, cuiele sau pila; se învârte în cu totul alte cercuri. Iar Anna se simte atrasă de chestia asta. Câtă vreme ești tânăr, trebuie să treci prin asemenea experiențe, să vezi cum stau lucrurile în altă parte, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de ambii părinți care găsește un protector cumsecade în persoana preotului din Kirchfeld. E gata să fie sedusă, dar fuge la timp. Tinerele vânzătoare din sala de cinema își strâng plângând picioarele, astfel încât mâna de strungar sau de sudor care umbla pe acolo e blocată și nu mai poate câștiga teren de acțiune. Mâna vrea să intre, dar singurul loc în care ajunge este o pungă de popcorn, proaspăt inventată în America și plină de prisos și abundență, pentru că e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de gospodărie. Tata tolerează tacit acest lucru, deși Domnul este tot un bărbat, după cum îi spune și numele. Să facă bine să nu intre în relații prea strânse cu mama, Domnul Dumnezeu. Dar, de fapt, ea e aceea care tot umblă după el. Rainer nu se gândește niciodată la fotografiile alea porcoase cu mama sa, care chipurile există și pe care, din câte se aude, le‑ar fi făcut niște bărbați necunoscuți. I‑au ieșit din minte la fel de repede cum i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să facă din el cu orice preț eroul tinerei generații, În lipsa unui alt artist mai dotat. În definitiv, era un simplu produs de consum. Eroul, pentru a demonstra tuturor că era cu totul diferit de toți idolii de până la el, umbla mereu cu câte un Nietzsche, un Burroughs sau un Arthur C. Clarke sub braț și, dacă-l Întrebai care era cântărețul lui preferat, răspundea pe loc: „Dylan, Lou Reed și Ryuichi Sakamoto“, fără a clipi măcar și fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
stării de debilitate mentală În care se aflau, docilii erau firi slabe, cu un psihic fragil, gata să facă orice pentru un ban sau un semn de milostenie, pe când durii Își aveau mândria lor, În numele căreia mergeau până-ntr-acolo Încât umblau În puterea iernii numai cu un tricou subțire pe ei și nu acceptau În ruptul capului să se așeze la coadă pentru farfuria de mâncare caldă oferită de Crucea Roșie. — Hei, Miyashita! Adună-i pe veteranii ăia trei la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
umană și să prindă obiceiul de a ți se așeza În palmă fără nici o teamă. — Stimulente? Ce-s alea? „Yaguchi, ia să-ți văd grăunțele rămase În adâncul pipotei!“ mi-am zis eu. — Miyashita! Dacă te-ar auzi fetele care umblă cu băieții de cartier, ar râde de tine. Stimulentele sunt niște substanțe care produc excitație nervoasă, precum cocaina sau amfetaminele, În Japonia. Pastilele de ecstasy care au apărut cu puțin timp În urmă sunt și ele niște stimulente. În perioadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de cafeneaua de lângă locuința mea În care stătusem de vorbă cu Yaguchi. Numărul chelnerițelor Îl depășea pe cel al meselor și nici una dintre ele nu avea părul vopsit blond, nu purta șorțuri cu pete galbene sau roșii, și nici nu umbla de colo-colo târșâindu-și picioarele În teniși scâlciați. O băutură caldă servită cu un biscuit costa 1500 de yeni, iar sucul proaspăt de portocale, ornat cu gheață zdrobită, costa 2000 de yeni. Orezul cu curry de lângă locuința mea costa 750
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care doar se distrează și nu muncesc deloc... — Băieții cei răi? — Posibil, dar nu contează, oricum. Au trecut de atunci peste douăzeci de ani. Ce ne-am mai distrat la vremea noastră! Ne-am făcut de cap ca doi nebuni! Umblam prin baruri de striptease, prin cluburi... Luam droguri și plăteam Împreună câte o prostituată, mergeam la concerte... genul ăsta de distracții. — Aș vrea să știu mai multe despre Reiko. Ia spune-mi. Ce-ți pasă ție de viața altora? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-mi iau un pulover din cașmir, pentru că sistemul de Încălzire din biroul ăsta nu merge deloc. Chiar ești un tip ciudat! Uriașul din fața mea se Întoarse Înspre computerul de pe birou, care părea să fie o piesă de antichitate. Mâinile Îi umblau repede pe tastatură, dar când m-am uitat mai bine, am văzut că de fapt nu era decât un joc de cuvinte Încrucișate. Secretara citea o revistă specializată pe ultimele bârfe mondene. Din când În când suna telefonul. „Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
aibă și oasele mai groase decât mine. A Întors capul de două ori ca să vadă dacă mă țin după el sau nu. „Nu te apropia de Yazaki“, mă avertizase Yama. Yazaki avea viză valabilă, domiciliu și cont În bancă și umbla deghizat În vagabond ca să strângă informații pentru romanul său, Îmi spuseseră cei doi asistenți sociali. La fel Îmi spusese și Gan. Yazaki zicea că vrea să scrie un roman, de-asta se Învârtea prin Bowery, iar Gan plătea În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
singur: ar fi trebuit să fie un tip foarte agil. Și chiar și așa, cred că i-ar fi luat lui Van der Lubbe toată noaptea ca să aprindă acest mic foc de tabără. Am tras din țigară și am adăugat: — Umblă vorba că a fost mâna lui Hermann Grasu’ aici. Adică o mână care a ținut o bucată de iască aprinsă. — Sunt șocat, de-a dreptul șocat să aud că faci o aluzie atât de scandaloasă la mult-iubitul nostru prim-ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
-și facă apariția. Probabil că încă dormea dus în patul său. Dacă asta se așteptau să simt, am decis să fac pe dos. Așa că, în loc să-mi rod unghile pe post de mic dejun și să-mi tocesc pingelele pantofilor ieftini umblând de colo până colo prin încăpere, am încercat o tehnică de autorelaxare sau cum îi zicea doctorul Meyer: cu ochii închiși, respirând adânc pe nas, cu mintea concentrată asupra unei forme simple, am reușit să rămân calm. Atât de calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
multe modalități de a scăpa de ceea ce se teme cineva, iar una deloc de neglijat dintre acestea este ura. 8 Luni, 12 septembrie O insignă, o legitimație, un birou la etajul al treilea și, cu excepția numărului de uniforme SS care umblau pe acolo, mă simțeam aproape ca pe vremuri. Era mare păcat că nu erau multe amintiri plăcute, dar fericirea nu a fost niciodată o emoție care să se găsească din belșug la Alex, cu excepția cazului în care ideea voastră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe care găsise de cuviință să le taie în efortul de a stabili totul despre ea, de la virginitate la conținutul stomacului ei. Totuși, cel care confirmase ceea ce eu începusem să bănuiesc fusese conținutul gurii ei, unde era mai ușor de umblat. Ce te-a făcut să te gândești la asta, Bernie? mă întrebase Illmann. — Nu toată lumea rulează țigările la fel de bine ca tine, profesore. Uneori, un pic de tutun îți rămâne pe limbă sau sub buză. Când fata evreică, cea care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
strâns-o consolator. Vogelmann înclină din cap: — Aproape o lună, înseamnă, zise el reflectând adânc. Și poliția...? — Poliția? am repetat eu cu amărăciune. Poliția nu face nimic. Nu se aude nimic din partea lor. Nu e nimic în ziare. Și totuși umblă zvonul că și alte fete de vârsta Emmelinei au dispărut. Am făcut o pauză: Și că au fost omorâte. Asta este aproape sigur, zise el, îndreptându-și nodul cravatei din lână, de proastă calitate. Motivul oficial pentru ca presei să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pază noaptea târziu în noiembrie. Am intrat pe o ușă masivă din stejar și am pătruns în holul imens. Toate castelele germane ar trebui să fie atât de gotice. Fiecare senior teuton al războiului ar trebui să trăiască și să umble țanțoș într-un asemenea loc; fiecare bătăuș inchizitorial arian ar trebui să se înconjoare cu la fel de multe embleme ale tiraniei nemiloase. În afară de covoarele imense, grele, de tapiseriile groase și de tablourile plictisitoare, existau suficiente armuri, rasteluri cu muschete și arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe locurile unde își desfășura activitatea. Aceasta pentru a-i corupe pe câțiva discipoli ai magistrului, spun gurile rele... Antiphon îi reproșează lui Socrate că trăiește ca un model al idealului ascetic: mănâncă hrană de proastă calitate, bea băuturi ieftine, umblă desculț, nu are tunică și poartă fie iarnă, fie vară aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la elevi și se mulțumește cu această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
raportul pe care-l întreține cu zisa plăcere. Numai cei care se descurcă prost cu dorințele lor și obțin cu greu puțină plăcere au interes să refuze cuvântul și ocurențele sale, să-l caricaturizeze, să împiedice dezbaterile asupra lui, să umble cu șiretlicuri pentru a evita confruntarea, să recuze validitatea sau chiar posibilitatea tezelor hedoniste. Proasta reputație a lui Epicur nu ne aduce informații atât asupra adevăratei naturi a filosofiei Grădinii, cât asupra inhibiției, complexelor și mizeriei corporale a adversarilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei doi protagoniști... Multe sunt durerile care îi pândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
începu robotul. Era într-o vineri, de Sfânta Laika, și ploua... Episodul 2 Relatarea robotului Felix S 23 — Și, cum vă spuneam, ploua cu găleata, după cum era programat, continuă robotul Felix S 23. Eu stăteam la birou și mă reparam; umblasem pe-afară și-mi intrase apă-n stânga B. Când dam eu să-mi strâng, cum se spune, ultimul șurub, intră tovarășa Smaranda și zice... — Cine-i tovarășa Smaranda? îl întrerupse Iuliu Corodan, directorul UNIVAX-ului. — He, he, he! râseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]