5,910 matches
-
de ?tiin?? ?i arti?ți capabili s? fac? din Floren?a �Nouă Rom? De vreo șut? de ani, construc?ia noii catedrale trena, mai ales pentru c? era subiectul disputei dintre arhitec?îi gotici ?i cei anti-gotici, ace?tia din urm? sf�r?ind prin a triumfă �n 1367, dup? consultarea corpora?iilor ?i a cet?-?enilor. Naosul cu trei nave se termin? �ntr-un cor octogonal cu o deschidere de 42 m; construirea domului de acoperire r?m�ne o provocare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
consultarea corpora?iilor ?i a cet?-?enilor. Naosul cu trei nave se termin? �ntr-un cor octogonal cu o deschidere de 42 m; construirea domului de acoperire r?m�ne o provocare p�n? la propunerea lui Brunelleschi, �n cele din urm? acceptat? �n 1420 � dup? ce o machet? cu latura de 5 m fusese prezentat? �n 1418. �n timpul acestei construc?îi, care se termin? �n 1434, Brunelleschi ?ine oră?ul cu sufletul la gur? cu geniul s?u inventiv. Domul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rezolvarea simetriei, aceste edificii, av�nd elemente asem?n?toare, �?i p?streaz? totu?i individualitatea. �n sf�r?it, pia?a permite ie?iri c?tre c�mpul pe care-l domin?. Pienza, laborator pentru un model teoretic, nu urm?-rea s? aib? valoare exemplar?. Cu totul altfel este palatul ducal al familiei Montefeltre, la Urbino (1444-1482), un imens complex de cur?i ?i cl?dîrî din c?r?mid?, conceput de L. Laurana ?i F. Di Georgio Martini. Articulat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de umbre viguroase compenseaz? modestia dimensiunilor. �n aceste dou? opere, folosirea formelor arhitecturale antice, la orice scar? ar fi, �ntemeiaz? un stil nobil ?i riguros, de o �nalt? valoare arhitectonic? ?i plastic?; un stil care fixeaz? arhetipurile limbajului clasic pentru urm?toarele trei secole. Curtea vilei Belvedere, �nceput? �n 1505 pentru Iuliu al II-lea, demonstreaz? m?iestria lui Bramante �n tratarea unui sit accidentat. Pentru a lega palatul Vaticanului de o vil?, Belvedere, situat? la 300 m c?tre est
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lea un semn de modernitate. Vilele �nc? din secolul al XVI-lea, intensitatea vie?îi urbane din Italia, induc�nd poate prin compensa?ie o rela?ie privilegiat? cu natura, este �nso?it? de numeroase construc?îi private la ?ar?. Urm�nd modelele antice, cunoscute prin intermediul unor texte latine tehnice sau poetice de-ale lui Columella, Virgiliu sau Pliniu cel Ț�n?r, dou? tipuri de edificii se construiesc la �nceputul secolului al XVI-lea: vila suburban?, complement bucolic al palatului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ursulinele� Astfel, Sf�nta Suzana (Romă, 1597) de C. Maderno este referin?a comun? pentru fă?ada bisericii de la Sorbona (1634-1650) de Lemercier ?i pentru cea de la biserica de la Val-de-Gr�ce, desenat? �n 1645 de Mansart. Totu?i, aceasta din urm? se impune prin amploarea ritmicii ?i prin vigoarea plasticii sale � pe care unii o calific? drept baroc? � fă?? de stilul aplicat ?i fix al lui Lemercier. �n calitatea sa de arhitect al cardinalului Richelieu, Lemercier concepe Sorbona ?i biserică acesteia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Vizitarea Elisabetei (Paris, 1632-1633) sau �n aripa Gaston d�Orl�ans de la castelul Blois (1635-1638). Aici, ca ?i la castelul Maisons (1642-1651) comandat de extrem de bogatul R. de Longueil, ordonarea ritmurilor asigur? continuitatea plastic? de la o fă?ad? la alta, urm�nd o dominant? orizontal?. ?i sistemul de ordine, de ferestre, de lucarne este format ?i pro-por?ionat astfel �nc�ț s? imprime edificiului o scar? a c?rei monumentalitate, evit�nd grandilocven?a, exprim? noble?ea. La castelul Maisons, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cum aceast? gr?din? poate fi dup? voie scena unor festivit??i feerice, tot a?a, �n spatele arhitecturii grave a acestor fă?ade, castelul ofer? o decoră?ie interioar? savant? ?i fastu-oas?, executat? sub conducerea lui Ch. Le Brun. Urm�nd o compartimentare asem?n?toare cu cea a gr?dinii, picturi, stucuri aurite, covoare ?i tapiserii ilustreaz? teme alegorice, �ntr-un stil mo?tenit de la P. de Cortone � studiat de Le Brun �n Italia � dar f?r? iluzionism. 4. Versailles
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
secolul al XVIII-lea. C�ț despre bazilica Superga (Torino, 1716-1727), de F. Juvara (1678-1736), ea ajunge la un frumos efect de maiestuozitate �ntr-un ecletism re?inut, asociind elemente din Michelangelo (domul), Palladio (porticul) ?i Borromini (turlele). P�n? la urm?, toate aceste opere par timide �n raport cu lucr?rile c?lug?rului G. Guarini (1624-1683). Inspi-r�ndu-se din opera lui Borromini, el anim?, la Torino, �n capelă Sf�ntului Giulgiu de la catedral? (1667-1690) ?i �n biserică Sf�ntul Lorenzo
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
catolice. Dar, mai mult dec�ț �n imperiul Habsburgilor, ea este rural?, c?ci este constituit? �n cea mai mare parte din biserici de pelerinaj, somptuoase, ?i din m?n?știri opulente. Situate la ?ar?, puternicele sale institu?îi care urm?resc ?i r?sp�ndesc spiritul Contrareformei s�nt foarte libere fă?? de autoritatea temporal?, �n special �n alegerea unui arhitect. Aba?ia de la Obermarchtal (Schwaben, 1686-1692) este opera lui M. Thumb (1640-1692), un me?ter zidar care construie?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Th. Brongniart (1739-1813) sau palatul Șlam (1782-1785) de P. Rousseau (1751-1810) a c?rui compozi?ie monumental? pe baz? de arc de triumf ?i ga-lerii cu colonad? dubl? adapteaz? unele proiecte grandioase ale lui Peyre sau ale lui Wailly din urm? cu dou?zeci sau treizeci de ani, precum palatul Cond� (Peyre, 1763). �n ultimii dou?zeci de ani ai Vechiului Regim, dup? un contemporan al acelor timpuri, �frenezia de a construi �i imprim? oră?ului un aer de grandoare ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prea mult. Spre sf�r?ițul anilor �30, c�nd investi?iile private se reiau, 88.867 de familii au primit locuin?? nou?. Aproape pretutindeni �n Europa, din cauza urbaniz?rîi populă?iei, a instal?rîi unor politici sociale care s? urm?-reasc? cererile clasei muncitoare, din cauza ridic?rîi cvasi-generale a nivelului de trai ?i din cauza evolu?iei mentali-t??ilor, locuin?a popular? �n mod sigur, dar ?i cea burghez?, ocup? primul loc �n industria de construc?îi, confirm�nd �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Atena c�nd s�nt �ncre-din?ațe unor sus?în?tori ai modernismului. A. Perret nu reu?e?te s?-?i fac? acceptat planul pentru Le Havre cu dublu nivel de circulă?ie, dar reu?e?te �n cele din urm? s? �mpace eficacitatea unei construc?îi standardizate, diversitatea sc?rilor ?i efectelor de monumentalitate judicios localizate. A. Lur�at (1890-1970), cunoscut �nainte de r?z-boi pentru modernismul s?u de o extrem? rigoare (?coală Karl Marx, Villejuif, 1933), elaboreaz? pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
circulă?ie, industrii, locuin?e, administra?îi, comer?, locuri de distrac?ie, spa?îi de �nv???m�nt; pe scurt, o organizare ?i un peisaj urban total diferite de oră?ul vosgian original; un simbol de viitor p�n? la urm? respins de locuitori ?i de politicienii ale?i (1947). �n URSS, reconstruc?ia, care coincide cu al patrulea plan cincinal (1946-1950), depinde de stat, deci de puterea stalinist?. Academia de arhitectur? este cea care furni-zeaz? proiectele-tip pentru locuin?e
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
populare �n periferie urban?. Totodat?, anumite opera?iuni, cum ar fi cartierul Fortului Quezzi (Genova, 1957-1964), dovedesc reale calit??i, at�ț �n aceea ce pri-ve?te distribu?ia ?i orientarea locuin?elor, c�ț ?i implantarea de lungi imobile-bar? urm�nd capriciile unei topografii foarte accidentate. Dar situa?ia italian? este mai original? �n privin?a perspectivei asupra problemei puse de centrele istorice, r?u �ntre?inute ?i de un confort desuet, deci progresiv abandonate de locuitorii lor pe care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a vertical? a zidului. Cintru: Lucrare de schel?rie provizorie care men-?ine �n form? sc�ndurile pe care se construie?te o bolț?. Cheson (cașet?): Compartiment că o ad�ncitur? de forme geometrice, care decoreaz? plafoane ?i bol?i, urm�nd o tram? sistematic?. Chevet: Extremitatea exterioar? a unei biserici, �n spatele altarului. Coard?: Pies? de ?arpant? orizontal? care leag? picioarele arbaletierelor � oblice urm�nd panțele acoperi-?ului � ?i constituind �mpreun? cu ele piesele principale ale fermei dispuse transversal fă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Cheson (cașet?): Compartiment că o ad�ncitur? de forme geometrice, care decoreaz? plafoane ?i bol?i, urm�nd o tram? sistematic?. Chevet: Extremitatea exterioar? a unei biserici, �n spatele altarului. Coard?: Pies? de ?arpant? orizontal? care leag? picioarele arbaletierelor � oblice urm�nd panțele acoperi-?ului � ?i constituind �mpreun? cu ele piesele principale ale fermei dispuse transversal fă?? de axa acoperi?ului pe care o sus?în. Colateral:�Nav? secundar?, paralel? cu navă central? a unui naos. Naosul lateral este un colateral
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s?u, nu este dec�ț un ornament. Plafon: Ceea ce formeaz? limită superioar? ?i inte-rioar? a unui spa?iu construit: gol, �nc?pere, nav?; exemple: arc, bolț?, ?arpant? etc. Plan centrat: Dispunere la sol a unui edificiu concentric ?i simetric urm�nd axe, contrar planului alungit. Portic:�Galerie deschis? la parter, deschiz�ndu�se printr�o colonad? sau arcade, de exemplu. Pot��feu: Element decorativ sculptat con?în�nd un vas care are fl?c?ri �n partea de sus ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cap. "Fețele receptării" și passim. 45 Mircea Eliade, "Linii de orientare", în Cuvîntul, an III, nr. 857, 6 sept. 1927; v. Mircea Eliade, Profetism românesc, ediție îngrijită de Dan Zamfirescu, vol. I, Editura "Roza Vînturilor", București, 1990, pp. 19 ș. urm. 46 Idem, "Generația în pulbere", în Vremea, an IX, nr. 438, 24 mai 1936; apud Mircea Eliade, op. cit., pp. 128-132. 47 Îndeosebi pentru momentul spiritual prin care au trecut, cei mai mulți din tînăra generație receptau politicul prin dioptriile politicianismului vezi, pentru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
biografică, Editura Politică, București, 1967, p. 149. 11 Alexandra Kollontai, Familia și statul comunist, Cercul de Editură Socialistă, București, 1920, pp. 8-9. 12 Iosif I. Gabrea, Educația și învățământul în Rusia sovietică, Editura Librăria "Universala", București, 1929, p. 73 și urm. 13 Cristina Liliana Olteanu, Elena-Simona Gheonea, Valentin Gheonea, op. cit., p. 68. 14 Elena Șișcanu, "Imixtiunea statului totalitar de tip sovietic în viața privată", în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Stat și viață privată în regimurile comuniste, Institutul de Investigare a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vie du la vie, p. 373. 859 Edgar Morin, La Méthode, tome 1: La Nature de la Nature, p. 381. 860 Ibidem. 861 Edgar Morin, La Méthode, tome 3: la Connaissance de la Connaissance, Éditions du Seuil, Paris, 1986, pp. 100 și urm. 862 Edgar Morin, La téte bien faite, pp. 106-109. 863 Edgar Morin, La Méthode, tome 4: Les Idées, p. 173. 864 Ibidem, p. 174. 865 Ibidem, p. 175. 866 Ibidem, pp. 177-178. 867 Ibidem, p. 179. 868 Ibidem, p. 181
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Nature, valeur, respect, Vrin, Paris, 2007, pp. 9-10. 20 În prezentarea acestor caracteristici de noutate ale eticii mediului îl urmez îndeaproape pe Hicham Stéphane Affeisa, "Preface", în Ethique de l'environnement. Nature, valeur, respect, Vrin, Paris, 2007, p. 10 și urm. Vezi și Gilbert Hottois, "L'étique environnementale", în S. Mesure, P. Savidan (eds.), Dictionaire des sciences humaines, PUF, Paris, 2006, p. 401. 21 G.R. Grice, G.R., The Grounds for Moral Judgment, Cambridge University Press, Cambridge, 1967, p. 149. 22 John
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 36-59. 54 Holmes Rolston III, Philosophy Gone Wild. Essays in Environmental Ethics, Prometheus Books, Buffalo, New York, 1986, pp. 74-89 și urm., pp. 183-187, precum și Holmes Rolston III, Environmental Ethics: Duties to and Values in the Natural World, Temple University Press, Philadelphia, 1988, pp. 3-27. 55 Vezi Eric Katz "Restoration and Redesign: The Ethical Significance of Human Intervention in Nature", în Restoration
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
71, 1993, pp. 463-475. 127 Val Plumwood, "Path Beyond Human-Centeredness: Lessons from Liberation Struggles" în Anthony Weston (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, p. 75. 128 Ibidem, p. 76. 129 Ibidem, p. 80 și urm. 130 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, cap. 1. 131 Ibidem, cap. 4. 132 Vezi Richard Routley, Val Routley, "Against the Inevitability of Human Chauvinism", în în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Lynn White jr., "The Historical Roots of Our Ecological Crisis", în Science, 155, 1967, pp. 1203-1207. 180 Jon Cheney, "The Journey Home", în Anthony Weaton (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, p. 141 și urm. 181 Patriarhul Daniel, Pastorala de Crăciun, 2013, www.ziarullumina.ro/pastorale-de-craciun/ nasterea-domnului-bucuria-cerului-si-pamantului. 182 John Passmore, Man's Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, p. 123. 183 J. Baird Callicott, In Defense of Land Ethic, State University of New York Press, New York
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]