6,013 matches
-
se acorda un răgaz de șase luni, spre a reflecta asupra propunerilor turcești. Înspăimântați de amploarea pregătirilor turcești, venețienii se grăbesc să încheie un armistițiu pe șase luni cu turcii. În consecință, flotei venețiene și căpitanilor, care comandau trupele de uscat, le sunt trimise ordine să păstreze cea mai strictă defensivă și prudență față de turci. Mahomed al II-lea repurta astfel un mare succes diplomatic. Capacitatea militară a Veneției era anihilată de clauzele acestui armistițiu și, în felul acesta, se asigura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate eforturile pentru organizarea campaniei împotriva Moldovei, dar boala sultanului se agravează în primăvara anului 1475 și este silit să renunțe la planurile sale. Nu însemna însă că toate eforturile, întreprinse până atunci, pentru organizarea flotei și a oastei de uscat n-aveau să servească la ceva. Dacă nu se putea porni împotriva Moldovei, a fost alcătuit în grabă planul aservirii țărmului din nordul Mării Negre, cu scopul de a strânge și mai mult în clește Moldova. Cucerirea țărmului nordic al Mării Negre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care treceau peste Carpați, prin Țările Române, au jucat un rol de prim ordin în comerțul dintre Occident și Orient. Mai multe drumuri comerciale brăzdau Moldova, având ca punct terminus Chilia și Cetatea Albă, sau drumul tătărăsc, care ducea pe uscat în Crimeea. De la Cetatea Albă și Chilia, mărfurile erau încărcate și transportate la Caffa, unul dintre cele mai importante centre comerciale care făceau legătura între Occident și Orient. Cucerirea Caffei și a țărmului nordic al Mării Negre de către turci însemna, de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la iscoadele sale, trimite vești la unguri și la poloni că turcii vor să atace Moldova:,,Și din nou ne-a venit vestea temeinică că turcii vin spre noi, împotriva noastră și împotriva țării noastre, și pe apă și pe uscat. Și așa se zice, că o puternică armată, întărită cu foarte multe și mari bombarde, le merge înainte, ca să cucerească Cetatea Albă și Chilia, și că sunt chiar pe drum, aproape. Împăratul are să vie însuși pe uscat împotriva noastră, ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apă și pe uscat. Și așa se zice, că o puternică armată, întărită cu foarte multe și mari bombarde, le merge înainte, ca să cucerească Cetatea Albă și Chilia, și că sunt chiar pe drum, aproape. Împăratul are să vie însuși pe uscat împotriva noastră, ca să cucerească în persoană țara noastră, cu toată puterea lui și cu toată oastea lui, și cu toată puterea Țării Muntenești”. De aceea Ștefan îi îndemna pe vecinii săi să se grăbească zi și noapte, să se apropie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poate rezista turcilor, dar nici n-a îndrăznit să-i înfrunte alături de un aliat, așa cum a făcut Vlad Țepeș. La 8 aprilie 1481, Sixt al IV-lea îi cheamă pe principii creștini la cruciadă. Se preconiza concentrarea unei armate de uscat, care să opereze la Dunărea de Jos, și organizarea unei mari flote, iar pentru această cauză i se trimit lui Matei Corvin 50.000 de ducați. Condițiile pentru puterile creștine erau dintre cele mai prielnice. Mahomed al II-lea moare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe sultan din vizuina lui de la Stambul. Nici încercările domnului de a-i coaliza pe creștini, de a-i convinge să-i trimită ajutoare, nu au avut nici un rezultat. Venețienii și ungurii, deși erau hărțuiți mereu pe apă și pe uscat de oștile turcești, nu ajung la o înțelegere și nu izbutesc să-și conjuge eforturile lor cu acelea ale voievodului moldovean. Fiecare dintre cele două puteri evita un conflict de mari proporții cu turcii și, când se hotărau să pună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultanului era de a-l ataca pe „Stefano carabogdan valacho”. La 28 mai, se făceau noi precizări: flota turcă va pluti pe mare, apoi pe Dunăre până la Licostomo, care se află la 10 mile de Moncastro (Cetatea Albă). Trupele de uscat se concentrau la Adrianopol, ceea ce întărea și mai mult convingerea că scopul campaniei era atacarea Moldovei. De la Adrianopol, armata turcă se va deplasa spre Dunăre, și va traversa Valahia Mare (Țara Românească) îndreptându-se spre Cetatea Albă. Flota era impresionantă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat cetatea de pe apă și de pe uscat. Zidurile și porțile cetății fiind străpunse ca și inimile crude ale ghiaurilor netrebnici, inima pârcălabului s-a strâns de groază și de frică. Acesta a hotărât s-o predea în grabă, fără condiții «la 15 iulie 1484» într-o zi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
taberei victorioase a sultanului și hanul Crimeii, Mengli Ghirai, din renumita familie a lui Ginghizhan, cu 50.000 de ostași”. La 20 iulie, sultanul a pornit împotriva Cetății Albe. „În ziua patra ajungând la Cetatea Albă a asediat-o de pe uscat și de pe apă. Se spune că Cetatea Albă avea muniții nenumărate și grâne și alimente pentru 30 de ani. În decursul zilelor și anilor săpaseră șanțuri așa de adânci, încât era cu neputință să le dea de fund. Din porunca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa de adânci, încât era cu neputință să le dea de fund. Din porunca sultanului cel glorios, oastea victorioasă s-a străduit timp de o săptămână să umple acel șanț adânc. Trăgând cu tunurile și puștile de pe apă și de pe uscat, au omorât doi pârcălabi renumiți, iar ceilalți ghiauri, nemaiavând încotro, au cerut iertare și au predat cetatea”. La 9 august, sultanul intră în Cetatea Albă. După cucerirea celor două cetăți, Baiazid s-a îngrijit să lase garnizoane puternice, iar pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan îl informau pe regele Alexandru că turcii vor să-i împace pe tătarii de pe Volga cu cei din Crimeea, ceea ce era în defavoarea ambelor părți (Moldova și Polonia). Regele mai era informat că turcii pregătesc o mare armată pe uscat și pe apă ca să atace Ungaria în anul următor. Solul, pe care regele îl va trimite în Turcia, să folosească alte cuvinte decât domnul Lanczkoronski. La începutul anului 1502, în ianuarie sau februarie, sosea la Suceava solia polonă formată din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
groș”. La 7 aprilie 1458, domnul reînoia privilegiul pentru Botna cu toate iezerele, iezercanele, și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei, în sus și în jos, pe Nistru și prisăcile din acel hotar și două curți și cu vama pe uscat și pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul lor, fiind scutite de orice dare și slujbă.Nici boierii sau desetnicii să nu ia desetina din albine, și nici berbenița de miere, și nici prisăcarii să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bistrița este unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt foarte mari, ținând seama că i se dăruise vama mică și vama cea mare de la Bacău, vama de pe Tazlău, și vama târgului, Bârlad, și vama de pe apă, și de pe uscat de la iezerele de la Botna și de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bistrița “cu toate iezerele și gârlele și iezerele și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei și în sus și în jos pe Nistru, toate prisăcile care sunt în acest hotar, în hotarul lor, și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă”. Toate aceste locuri erau scutite de dări și “nimeni dintre boierii și desetnicii noștrii să nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a găsit scuza Că seamănă în largul zării Cu Alexandru Ioan Cuza. Se spune, despre marinari, că au câte o iubită în fiecare port, unde debarcă pentru o perioadă scurtă, sau mai lungă. Unii își petrec timpul, când sunt pe uscat, fie în cârciumi, consumând rom sau absint, alții făcând turul orașului port, în căutare de muze. Există și o a treia categorie, în care l-aș încadra pe actualul președinte al României, Traian Băsescu. Este vorba de marinarii care fac
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fonetică a semnificantului. Cele patru elemente-cheie ale saltului revigorant al armăsarului și finalitatea lui sunt crângul uscat, crângul înverzit, piatra și podul de aramă. Profilul de ansamblu arată prin vocalele accentuate ale acestor cuvinte un traseu ascendent: î (crâng), a (uscat), i (înverzit), în prima parte, corespunzând capacităților fertilizatoare ale perechii, pentru ca mai apoi să se revină simetric la a (piatră) și să se intre în planul de jos, posibil corespondent al sferei sociale, printr-o coborâre finală la o (pod
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acte magice au o evoluție aproape identică, atât prin faptul că obiectul transformării este același, crângul, cât și datorită repetării formulelor lingvistice. Diferența rezidă doar în creșterea tonalității de la a la i, și de la u la o, prin cuvintele crâng uscat - crâng înverzit, frunza - odrăslit. Linia ascendentă a evenimentelor coboară apoi în celelalte două secvențe, de asemenea similare între ele ca alternanță vocalică. Această creștere și revenire în contingent poate fi apropiată de mișcarea soarelui pe care îl întruchipează eroul. Sugestia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatice, marcare pe care natura divină a calului o poate compensa: „Când m-am pedicat/ D-o pană/ De mreană,/ Și m-am poticnit,/ Caftan ți-am stropit,/ Caftan și cioltar,/ Galben buzdugan/ Afar’d-am ieșit/ La mal pe uscat,/ C-o nar-am suflat,/ Toate le-am zvântat;/ C-o nară de vânt/ Le-am uscat curând.” (București). Calul este, așa cum se descoperă în scenariile inițiatice precedente, „htonian la origine, dar devine treptat solar și uranian” Colinda citată exprimă sugestiv
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ci eu cânt a munților/ De dorul părinților;/ Și eu cânt a brazilor/ De doruțu fraților,/ Și eu cânt a florilor/ De doru surorilor” (Valea Lupului - Hunedoara). Puterea cântecului de a opri diluviul indică note sacre, din vremuri primordiale, când uscatul se separa de ape. Repetiția care creează sinonimia cântec cu jalecântec frumos accentuează în plan poetic capacitatea demiurgică a muzicii create de fecioară. Și Cântecul de Lioară, în care recluziunea dezvăluie „instituția” feminină a șezătorii, revelează un plâns asociat torsului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
genunchi-n coate”. Forța și însușirile deosebite ale voinicului au fost demonstrate și, în același timp, s-au îndeplinit condițiile inițieriimoarte și renaștere: „Ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestărilor formale; imersiunea echivalează cu o disoluție a formelor”. Pe uscat, eroul trebuie să îi înfrângă în luptă dreaptă pe luptătorii regali: „A luptat cât a luptat și când l-a luat [l-a aruncat] prin fereastră pe masă la împărat” (Oșani - Grecia). Lupta lipsită de încordări dramatice demonstrează că feciorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la nivel cabalin: „Cela, pe une mșrge cu-a lui, a lui cal numa țîpă apă fără fund d’in copit’e. Șî cșalalt, a mămănoii, țîpă pară de foc pă nări, să ușc, să facă uscat: nu pote fa uscat, că-i face apă fără fund, nu pote mș” (Racșa - Satu Mare). Apa, ca depozitar al existențelor posibile, își opune vitalitatea focului malefic, pustiitor, aruncat de copitele bidiviului. Lupta dintre viață și moarte se duce prin intermediul copitelor, a căror forță de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Lângă han este biserica, închisă, cu buruieni și bălării crescute chiar și pe contraforții ce-i susțin zidurile ce vorbesc de trecut dar și de un prezent al indiferenței religioase. în curtea hanului, pelerinii se mișcă agale punându-și la uscat lenjeria spălată sau stând întinși la soare și îngrijinduși picioarele. Văd și un japonez, cu un fizic impunător și un păr bogat pe cap răsfirat în toate părțile; parcă este pornit la luptă dar fața îi surâde prietenoasă. îmi spune
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nopți că în raiul lui Allah sunt multe fântâni. înclin să cred că este adevărat căci este de nedescrisă bucuria și plăcerea de a-ți răcori picioarele înfierbântate și obosite într-o astfel de apă. Punându-mi apoi pijamalele la uscat pe o ață din curte întâlnesc un domn cam la 65 de ani, înalt, cu părul alb, cu niște ochelari rotunzi din spatele cărora te priveau ochii curioși, strălucitori și plini de viață. Surpriză: este din nordul Germaniei și de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de aici. Eu însă rămân blocat cumva pe ideea că acest domn a străbătut mii de km pe jos și parcă ar fi ieșit acum din curtea casei la o plimbare prin localitate. între timp se apropie de locul pentru uscat lenjeria un tânăr, robust, brunet cu ochi ce-ți vorbesc de bunătate și iubire. Degajat spune că acum este la al treilea camino, singur, căci în primele două, însoțitorii au capitulat de la început iar acum nu a găsit pe nimeni
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]