17,513 matches
-
necesară pentru apariția relației dintre X și Y. Astfel, X afectează variabila C, care la rândul ei afectează variabila Y. În cazul relației dintre prezența sau absența ploii și dispoziția afectivă poate fi oferită o explicație alternativă, pe baza unei variabile mediatoare. Atunci când plouă (X), oamenii preferă să rămână în casă (C). Ori un număr redus de contacte sociale (C) poate favoriza apariția unei dispoziții afective negative (Y). În psihologia organizațională, un exemplu tipic de mediere îl au factorii aperceptivi. De
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acest context, percepția eficienței de sine joacă rolul de mediator în relația dintre climatul organizațional și performanțele angajaților. Din punct de vedere metodologic și statistic, analiza de cale este principalul instrument de lucru pentru a testa modele de relații între variabile, implicând relații de mediere. Figura 2.5. Schema unei relații dintre X și Y mediată de o variabilă terță Toate situațiile prezentate mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Din punct de vedere metodologic și statistic, analiza de cale este principalul instrument de lucru pentru a testa modele de relații între variabile, implicând relații de mediere. Figura 2.5. Schema unei relații dintre X și Y mediată de o variabilă terță Toate situațiile prezentate mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile, neluate în studiu. 2.3.2. Testarea unei set de variabile crește probabilitatea de eroare În cazul în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de lucru pentru a testa modele de relații între variabile, implicând relații de mediere. Figura 2.5. Schema unei relații dintre X și Y mediată de o variabilă terță Toate situațiile prezentate mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile, neluate în studiu. 2.3.2. Testarea unei set de variabile crește probabilitatea de eroare În cazul în care avem doar două variabile de studiat și dorim să stabilim gradul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabile, implicând relații de mediere. Figura 2.5. Schema unei relații dintre X și Y mediată de o variabilă terță Toate situațiile prezentate mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile, neluate în studiu. 2.3.2. Testarea unei set de variabile crește probabilitatea de eroare În cazul în care avem doar două variabile de studiat și dorim să stabilim gradul de asociere dintre cele două, nu sunt nici un fel de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dintre X și Y mediată de o variabilă terță Toate situațiile prezentate mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile, neluate în studiu. 2.3.2. Testarea unei set de variabile crește probabilitatea de eroare În cazul în care avem doar două variabile de studiat și dorim să stabilim gradul de asociere dintre cele două, nu sunt nici un fel de probleme. Dacă avem însă un set de variabile, să presupunem cei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai sus arată limitele validității asocierii dintre două variabile care nu pot fi izolate de influența altor variabile, neluate în studiu. 2.3.2. Testarea unei set de variabile crește probabilitatea de eroare În cazul în care avem doar două variabile de studiat și dorim să stabilim gradul de asociere dintre cele două, nu sunt nici un fel de probleme. Dacă avem însă un set de variabile, să presupunem cei 16 factori primari din testul omonim a lui Cattel, și dorim să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unei set de variabile crește probabilitatea de eroare În cazul în care avem doar două variabile de studiat și dorim să stabilim gradul de asociere dintre cele două, nu sunt nici un fel de probleme. Dacă avem însă un set de variabile, să presupunem cei 16 factori primari din testul omonim a lui Cattel, și dorim să stabilim corelații între aceștia, vom obține nu mai puțin de 120 de coeficienți de corelație. Pe lângă cantitatea mare de informații redundante, apare și o situație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o situație neobișnuită, determinată de pragul de semnificație ales. De obicei, se pornește de la un p de .05, ceea ce înseamnă o probabilitate de 5% de a obține o corelație semnificativă din întâmplare atunci când, de fapt, nu există nici o asociere între variabile. Din cauza numărului mare de corelații efectuate pentru a surprinde relația dintre fiecare pereche de factori această probabilitate crește foarte mult, ajungând la nivelul de .99, adică 99% șanse de a obține eronat cel puțin o corelație semnificativă, deși între variabilele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabile. Din cauza numărului mare de corelații efectuate pentru a surprinde relația dintre fiecare pereche de factori această probabilitate crește foarte mult, ajungând la nivelul de .99, adică 99% șanse de a obține eronat cel puțin o corelație semnificativă, deși între variabilele respective nu există o asociere. În această situație ne putem întreba retoric care dintre corelațiile semnificative este falsă? Pentru a evita această capcană va trebui fie să utilizăm un prag de semnificație mult mai mic, să zicem de .001, fie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a valida corelațiile obținute în ambele eșantioane. Un exemplu pozitiv, în literatura de specialitate de la noi, este oferit de Hoka și Pitariu (2000) care realizând dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de FOCUS (instrument utilizat pentru evaluarea climatului și culturii organizaționale), au discutat doar corelațiile semnificative la .01 sau .001, ignorând valorile coeficienților de corelație semnificative doar la un p < .05. 2.3.3. Reprezentarea grafică poate distorsiona rezultatele În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Importanța practică a acestor informații este capitală în construcția designului de cercetare, deoarece puterea statistică a unei cercetări poate fi modificată în funcție de trei parametri importanți: mărimea efectului („Cât de mare trebuie să fie un efect sau o relație dintre două variabile pentru a fi identificată?”); mărimea eșantionului („De câți subiecți avem nevoie pentru a observa fenomenul de interes?”); valoarea α („Care este pragul de semnificație de la care vom respinge ipoteza statistică?”). Pentru calcularea puterii statistice există programe precum Gpower (Faul și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Cambridge University Press. TEME DE REFLECȚIE Dezbateți asupra principalelor criterii de judecare a calității unei cercetări? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care sunt tipurile de validitate ale unei cercetări?. Care sunt avantajele și dezavantajele studiilor experimentale? În ce fel diferă relațiile dintre variabile de tip mediator de cele de tip moderator? Definiți conceptele de putere statistică și mărimea efectului? Care sunt principalele atribute ale unui raport de cercetare adresat non-specialiștilor? Capitol 3 ANALIZA MUNCII Zoltan Bogathy CUPRINS 3.1. Definirea analizei muncii 3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
metode de selecție (Rynes și Connelly, 1993). Rezultatele acestor studii arată că majoritatea subiecților tind să prefere probe de muncă și interviuri nestructurate și să respingă testele. Moscoso (2000) sugerează faptul că experiența în muncă sau cunoașterea muncii reprezintă o variabilă moderatoare a preferințelor pentru metodele de selecție. Candidații cu o cunoaștere bună sau o experiență îndelungată într-o anumită muncă pot reacționa favorabil față de interviuri structurate, deoarece sunt mai bine pregătiți pentru o astfel de metodă. Kroeck și Magnusen (1997
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
specific postului respectiv. Măsurarea performanțelor la criteriu se face prin culegerea datelor privind rezultatele obținute în activitatea profesională, conform criteriului ales (Pitariu,1983). Al doilea element este predictorul, care se referă la elementele legate de criteriu. Un predictor este orice variabilă utilizată să prezică un criteriu (Iosif, 2001). Evaluarea cunoștințelor, calificărilor, abilităților și altor cerințe personale specifice slujbei poate fi folosită drept predictor pentru anumite criterii de performanță. De aceea, în psihologia muncii se folosesc o multitudine de instrumente (teste și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
folosită drept predictor pentru anumite criterii de performanță. De aceea, în psihologia muncii se folosesc o multitudine de instrumente (teste și non-teste) ca predictori potențiali ai criteriilor de performanță în muncă (Iosif, 2001). Pitariu și Albu (1996) menționează că aceeași variabilă poate să joace rol de predictor într-o situație (de exemplu, performanța școlară ca predictor pentru performanța profesională) sau rol de criteriu în altă situație (de exemplu, aceeași performanță școlară ca și criteriu pentru un test de inteligență). Determinarea gradului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
criteriu pentru un test de inteligență). Determinarea gradului în care un criteriu dat depinde de un predictor presupune realizarea unor studii de validare care să demonstreze această legătură. Pentru realizarea acestor studii atât criteriul, cât și predictorul trebuie să fie variabile cuantificabile. Datele referitoare la criteriu și la predictor sunt culese de la același grup de angajați și, deoarece sunt cuantificate, pot fi realizate teste statistice, pentru a vedea dacă criteriul depinde de predictor (de pildă, prin calcularea unui coeficient de corelație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Aceste dimensiuni sunt foarte diverse, iar unele dintre acestea sunt formulate vag sau tautologic (de pildă, „performanța generală în muncă”). Pe de altă parte, dificultățile cauzate de diversitatea dimensiunilor provin din faptul că puține cercetări indică un set standard de variabile care să măsoare performanța în muncă(vezi tabelul 4.3.2.1.). Evaluarea performanțelor în muncă ia, de obicei, două forme: măsurarea rezultatelor sau comportamentelor precizate de regulamentele organizaționale, sau evaluări oferite de alte persoane cu privire la angajat. Din păcate, înregistrările
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
trebuie să ne asigurăm că rezultatele obținute nu sunt influențate de o eroare statistică în comparație cu o corelație reală între criteriu și predictor. În orice studiu care implică prelucrări statistice, semnificația coeficienților se poate obține din întâmplare, în comparație cu relațiile reale dintre variabilele care ne interesează (de exemplu. erorile de tip alfa). Pentru a ne proteja de comiterea unor astfel de erori în concluziile noastre despre cum poate sau nu un predictor să prezică un criteriu, re-validăm sau repetăm analizele pe un alt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
noastre despre cum poate sau nu un predictor să prezică un criteriu, re-validăm sau repetăm analizele pe un alt eșantion de subiecți. Este foarte puțin probabil că vom obține aceleași rezultate de două ori dacă nu există vreo relație între variabilele în cauză. Cu alte cuvinte, sunt extrem de mici șansele de a obține două erori succesive de tip alfa. Pentru a realiza revalidarea, avem nevoie de două eșantioane: primul eșantion este folosit pentru a afla dacă criteriul corelează semnificativ cu predictorul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila de interes, o probă psihologică mai trebuie să dovedească o bună sensibilitate. Aceasta poate fi înțeleasă ca o capacitate de discriminare și sesizare a diferențelor dintre subiecți. Spre exemplu, dacă avem șase persoane diferite care au cunoștințe teoretice de niveluri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o bună sensibilitate în a discrimina diferențele reale întâlnite la subiecții cu cunoștințe teoretice mai puțin dezvoltate. Pentru a da dovadă de o bună sensibilitate, o probă psihologică trebuie să aibă capacitatea de a diferenția între subiecți pe toată amplitudinea variabilei măsurate. 5.1.3. Chestionarul Datorită ușurinței de aplicare și construire este una dintre cele mai utilizate metode de investigare psihologică. Ancheta pe baza chestionarului cuprinde mai multe etape: construirea întrebărilor în funcție de obiectivul studiului; pretestarea chestionarului; alegerea modalității de aplicare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o îmbinare de metode și tehnici care să acopere o plajă cât mai vastă. Astfel că „metoda optimă” devine cea care corespunde, în cea mai mare măsură, obiectivelor propuse, resurselor de timp, bani sau personal disponibile, publicului vizat, existând multiple variabile situaționale care nu pot fi neglijate într-un demers atât de complex cum este cel al identificării nevoilor de învățare și formare. 6. 4. Elaborarea programului de pregătire Proiectarea unui program presupune un plan detaliat a ceea ce se va face
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obținute (creșterea nivelului de competență, ameliorarea performanțelor, atingerea obiectivelor organizaționale). * Un răspuns clar referitor la factorii care determină reușita unui program de pregătire - alături de importanța evaluării de nevoi - nu poate fi dat, deși cercetările încearcă o analiză a relațiilor dintre variabilele de proiectare și efectele training-ului. Succesul său poate fi evaluat la nivel micro - principalul obiectiv fiind rezultatele învățării, sau la nivel macro - obiectivul reprezentându-l ameliorarea performanțelor. În transferul la locul de muncă a celor învățate în cadrul programului, facilitând
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anterioară, abilități, motivație, stil de gândire) și mediul de lucru, sunt doar trei dintre forțele ce contribuie la reușita, durabilitatea învățării și ameliorarea performanțelor (Baldwin și Ford, 1988, apud. Tuijnman, 1996). Este foarte dificil de construit o imagine a tuturor variabilelor ce pot influența reușita, care uneori sunt atât de numeroase că nici nu pot fi nominalizate, dar stabilirea unor repere devine esențială (Romiszowski,1981, apud. Tuijnman, 1996): este programul soluția la o problemă dată - răspuns ce poate fi obținut printr-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]