3,889 matches
-
Borbely observă trei identități ale Dorinei: Dorina terestră care se pregătește de nuntă cu căpitanul Manuilă (ipostază în care este vie), Dorina din palatul de sticlă (în care este moartă) și Dorina din insula apoteozei solare, unde și-a lepădat veșmintele și aparține luminii. În studiile sale de etnologie și mitologie, Eliade arată că, pentru a intra în insula transcendentală de tip Svetadvâpa - "insula albă" - Insula Șerpilor, Insula lui Euthanasius, este necesară depășirea condiției umane, reîntoarcerea în starea adamică, paradisiacă; insula
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
devină 179). Tot din perspectivă gnostică este explicată întrebarea lui Andronic adresată Dorinei ("Cum te cheamă pe tine?"), precum și replica însoțitoarei Dorinei din călătoria spre palatul de sticlă, despre numele lui Andronic: "așa îi spuneți voi", conținând sugestia numelui ca veșmânt terestru, identitate de împrumut, necesară și lui Andronic în epifaniile lui pământene 180. Pentru numele damnat, interzis, " Inefabilul, Impronunțabilul adevăratului nume" (Marcel Jousse), autorul folosește numele de substituție. Sacrul este ocultat prin alte mijloace decât în Domnișoara Christina (unde este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Despre simbolismul pelerinei s-a spus că evidențiază asocierile ezoterice produse de imagistica îmbrăcămintei (care acoperă, apără, ascunde), acestea amplificând senzația de mister a unei povești care conține mesaje codificate și comunicări apocrife. În acest sens, etimologia cuvântului (fr. pèlerine, veșmânt purtat de un pelerin) care indică o dezvăluire (scopul călătoriei întreprinse de pelerin), și apartenența la uniforma militară (care indică un rang, făcându-l recognoscibil pe purtător) sunt în spiritul coincidenței simbolice, ascunderii-dezvăluirii, relației sacru-profan724. Matei Călinescu face apropierea de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
minunea prin care se vede "către limanul dincolo de fire", "către cele nevăzute/ -n marea noapte 26, căci arătarea ei face posibilă o altă arătare spre care ea duce - transmite - vederea 27. "Lutul diafan" e noul trup de lumină, "un senin veșmânt" prin limpezimea căruia se poate vedea minunea unei iviri deja posibile, ființarea inaparentă a neascunderii diafane: "Ca-n ape făr prunduri, fabuloase, reci/ arzând se văd minuni - prin lutul purpuriu 28". Ce rămâne în vedere Imaginea transparentă e deschisul inaparentului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care se rostesc în izvorul Cuvântului dau slavă inepuizabilului, "izvorul vieții/ pururi izvorând"57. Logos-ul se revarsă neîncetat în toate cele care îl manifestă, dând nume chiar transparenței care îl arată în trupul cuvintelor. Dacă "lumina și adâncul sunt veșmintele"58, ce se vede este tocmai ce se spune, prin vălul diafan al luminii din adânc. Astfel încât "a fi în Cuvânt lângă izvorul/ ce mereu rămâne privirii străin"59 semnifică a cuvânta și a vedea fără prag, în nelimitarea unui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aproape și văzut în toată splendoarea, din acest imn de bucurie și adorație fără ostenire, din această cumpănă în care ai dori să rămâi pe veci, nemișcat, în această rumoare a unor zori ce numai ochii cântători ai spiritului în veșmântul slavei îi pot cuprinde, ochiul se întoarce, se rotește asupra lumii în contemplație", "se simte chemat îndărăt să întoarcă fața, să se întoarcă spre lume, să contemple lumea din înalt și să se umple de ea"36. Din piscul adorației
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
destrămată a lumii. "Groapa oarbă" din cuvânt e imaginea vacuității rostirii de dinaintea rostitului, nespusul - adânc grăitor ! - al nevederii și al nonmanifestării. Căci ce ar putea să vadă și să spună cuvântul descărnat, destrupat (de vedere și de cuvântare) ca de veșmântul sclipitor al celor trecătoare? A treia și ultima încercare le împlinește pe cele anterioare, recapitulându-le printr-o revenire superioară (parousiacă) la ceea ce le-a făcut cu putință, cuprinzându-le în acolada unei singure mișcări: vederea nelimitată. Acum cuvântul - smuls
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
el să fie prezent, "a vedea un peisaj așa cum e atunci când nu sunt de față" (Simone Weil, Greutatea și harul, ed. cit., pp. 178, 81). 14 Despre neînserata iubire (PD), p. 227. 15 Prima oară (E), p. 106. 16 Alb, veșmântul (PD), p. 252. "A te goli de lume. A te despuia de domnia imaginară asupra lumii" (Simone Weil, op. cit., p. 49). 17 Balada splendorii (E); Athanatos (E), pp. 120, 158. În "adiere de vânt lin și acolo va fi Domnul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Căci chipul acestei lumi trece" (1 Cor., 7, 31). 37 O, cum adevărul (PD); Suferința (PD); Marea dragoste (PD), pp. 322, 232, 230. 38 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 39 Atingeți (PD); Gând (PD), pp. 312, 250. 40 Alb, veșmântul (PD), p. 252. 41 Rug (PD), p. 260. 42 "Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut" (Apoc. 21, 1). 43 În acest sens vorbește Schelling despre subiectul învăluit (implicitum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îi venea greu să admită că nu mai putea trai fără tremurul trupului reginei adus la incandescență. Morbiditatea fetișismului nu apare decât pe fondul unor distincții foarte discutabile între însuflețite și neînsuflețite - între trup ca deținător al monopolului vitalității și veșmânt ca acoperământ al lui total lipsit de viață. Însă Dedal gândea mai mult în întrepătrunderi permisive ale vieții și morții, în diferențiale subtile de vitalitate, decât în asemenea vulgare dihotomii. Ar fi fost culmea ca tocmai el, meșterul capabil să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
viață. Însă Dedal gândea mai mult în întrepătrunderi permisive ale vieții și morții, în diferențiale subtile de vitalitate, decât în asemenea vulgare dihotomii. Ar fi fost culmea ca tocmai el, meșterul capabil să dibuie sufletul pietrelor din adormire, să bănuiască veșmântul de o neînsuflețire radicală! Pentru el, formele erau un fel de vase comunicante de-a lungul unui conținut continuu și cumva neutru, cufundat într-o latență capricioasă, ce-ar fi putut în egală măsură fi considerată și vie, și moartă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la instrument. În momentul premergător recitalului, trupul subțiratic, cu nervi foarte încordați, al reginei se dispuse longitudinal înăuntru, într-un gest de prostrație dinaintea voinței lui Poseidon. Frapant e că, pe toată durata ordaliei, fața femeii rămase îngropată într-un veșmânt împăturit de-al lui Dedal, care-o îmbălsămă într-o formă de luciditate rarefiată anestezic. El nu făcea parte din mașinărie, ci fusese introdus pe furiș în ea de Pasife. După consumarea actului, Dedal îl găsi înauntru, leoarcă de sudoare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vezi! Invită-ne mai des pe la tine, Rudi! Relațiile internaționale nu trebuie lăsate în seama diplomaților de meserie. Sunt pentru un internaționalism jungian, la nivelul fantasmelor și arhetipurilor, unde diferențele culturale se estompează. În somn trecem prin orice ziduri și veșminte; vecinătatea devine promiscuitate. − Eu zic să n-aștepți chiar până te fură somnul, în cazul în care distanța dintre voi s-ar surpa subit! Luc se arătă interesat: − Și cum ne-ai scuzat tu că ne zgârcim la perdele, aș
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în bătălie, după cum se știe, doar de pletele-i bogate, de scut și - bineînțeles, nu în ultimul rând - de glorie. Progresiștii francezi au dezvelit cu un același gest eliberator limite eterogene ale noului spațiu social: de sub pavaj, plaja, iar de sub veșmintele proprii, nuditatea. Inițial frecventat de naturiști pașnici, împăcați în bună parte cu mediocre juisări, treptat locul a fost asaltat, în numele toleranței, de felurite grupări cu orientare sexuală mai degrabă labirintică și exigențe extreme. Amestecate în urna inocentă a combinatoricii, după
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îi cotrobăiau deja lăuntrul cu indiscreții foarte delicate, de imputat unei ușoare tendințe a ei către sinestezie. Și, pentru că se simțea cu ușile vraiște rău de tot, își verifica redundant închiderea nasturilor de sub decolteu; căci un fel de trădare din partea veșmintelor ar putea fi scuza pentru o capitulare pe care rațiunea nu o poate nici asuma, nici suporta să întârzie, ci doar spera să o constate salvator de obiectiv. Cât despre țâncii ajunși de oboseală și lăsați unul câte unul pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de Ignațiu de Loyola, Ordinul Iezuiților, aprobat de Paul al III-lea (1540), se pune în serviciul papei și jură să se consacre mîntuirii sufletelor. Membrii Companiei lui Isus sînt instruiți mai ales în domeniul teologiei și predicii. Ei poartă veșmîntul preoților seculari și acceptă o supunere totală față de superiorul lor, generalul ordinului, ales pe viață. Legămintelor monastice clasice, ei le adaugă un legămînt special, de supunere față de papă. Controlat de papă și de iezuiți, Sinodul de la Tyrol (1545-1563) fixează pentru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
3 decembrie Azi-noapte averse urmate de ninsoare. Porcul agitat. Îl iau pe genunchi să-l liniștesc. A înghițit ceva pesmeți muiați în apă, nu mai e așa de umflat. Din păcate și-a dat drumul în culcuș, am luat niște veșminte de bumbac din sacristie și i-am făcut un nou culcuș în cristelniță. (Ajunge un cec de 75 cor.?). Încerc să cânt la orgă "strălucești steluță-n cer". Mi-e greu să țin ritmul. După-amiaza: Mă urc totuși în turn
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cu daruri și promisiuni, despărțindu-i de aliații lor, după ce evocară printr-o solie și fraternitatea turco-mongolă „Noi suntem turci, ca voi, iar voi vă aliați cu popoare străine împotriva fraților voștri! Să încheiem pace! Vă vom da aur și veșminte scumpe cât doriți”. Primind multe daruri pentru el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac părăsește câmpul de batălie. Fără ajutorul lui, alanii și circazienii trădați fură repede înfrânți de viclenii generali mongoli, care, regretând ulterior și generozitatea lor din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
libertate fizică. Și așa doctorii erau de multă vreme îngrijorați de efectele distrugătoare pe care le aveau claustrarea și imobilitatea forțată asupra sănătății fetelor tinere, recomandând mereu ca acestea să aibă parte de aer, de soare, de mișcare și de veșminte largi, care să le acopere trupul fără să le stingherească respirația. Având însă în vedere că aceștia încă mai erau compromiși de reputația de șarlatanism care apăsa asupra lor amintiți-vă satira feroce a lui Molière la adresa doctorilor nu erau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poate așadar să înceapă. Paul de Cassagnac și doamnele mascate schimbă replici scabroase și aluzii fără perdea. Mergând și mai departe cu îndrăzneala, tânărul propune un bizar concurs de frumusețe. Ca toți "bon-viveurii din la Belle Époque, așezată sub semnul veșmintelor foșnitoare și al ciorapilor negri, jubilează când vede piciorul unei doamne, își pierde capul zărind o gleznă și cere îndurare când privirea îi alunecă pe o gambă"40. Așadar, Paul de Cassagnac le așează în fața lui pe cele cinci doamne
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de-a pururi nepătată, ca-o dalbă lumânare din ceară preacurată". Și după ce-și jeli pierduta fericire Pe pieptul de erou căzut în adormire Aflându-și iar tăria în rugi pline de-avânt Straiul de infirmieră și-alese drept veșmânt Celor răniți jertfind întreaga ei viață. Asemenea unei călugărițe, această tânără se dedică trup și suflet îndatoririlor sale, "nevoindu-se-n misia sa" cât e ziua de lungă. Mereu la căpătâiul soldaților veghea Și-asupra frunților arzând de cazne se-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
batjocorind acest simbol prin excelență al feminității. Trupul său, pe de-a-ntregul zvelt, evocă mai degrabă un efeb decât o viitoare odrăslitoare. Silueta sa cu abdomenul plat și sânii mici vine în contradicție cu semnele emblematice ale maternității. Băiețoasa poartă veșminte scurte, cu croi drept, care îi estompează și mai mult feminitatea. Monique Lerbier este și independentă ca un băiat. E o tânără femeie înzestrată "cu talent și bani" care administrează un butic cu obiecte de artă vechi și noi, foarte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
făgăduința, fapt sancționat cu lipsa de ecou a prorocirilor ei (din clipa când l-am înșelat, n-a mai crezut un singur om în spusa mea [...] de mantia profețiilor Apollon însuși mă dezbracă, el, care a lăsat, pe când purtam acest veșmânt, să fiu mereu batjocorită). Casandra lui Iorga asistă întâmplător la scena în care doica ei se închină la vechii zei ai cetății, abandonați când troienii au trecut la cultul olimpienilor preluat de la greci, și vrea să afle taina viitorului rezervat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ales, anume îmbălsămat și păstrat pentru o existență dincolo de viață.” John Milton 381. „O carte bună e cel mai bun prieten, azi ca întotdeauna.” Martin Farquhar Tupper 382. „Nu rareori cărțile sunt farmece și talismane.” William Cowper 383. „Lucruri în veșminte de cărți.” Charles Lamb 384. „O carte închisă e ca un bloc de piatră.” Proverb latin 385. „În felul lor, cărțile sunt destul de bune, dar ele sunt un substitut extrem de anemic al vieții.” Robert Louis Stevenson 386. „Păcatele sale erau
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în Sfânta Țară Mumă.” Emilian Marcu 807. „Când se lasă seara mă înapoiez acasă și intru în camera mea de lucru, în prag lepăd de pe mine haina de toate zilele, că-i plină de noroi și de lut, îmi pun veșmintele cele mai alese. Îmbrăcat cum se cuvine pentru aceasta, pășesc în străvechile lăcașuri ale oamenilor de demult (în lumea cărților, n.n.) [...] vreme de patru ceasuri nu simt nici o plictiseală, uit orice mâhnire, nu mă tem de sărăcie, iar moartea nu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]