3,592 matches
-
luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care l-ar fi putut da și Saturn Înainte de a fi fost detronat. Dar e nevoie să ne amintim că pașnica ramură de măslin a fost purtată la Început de cuceritorii romani la triumfuri? Și că pacea pe care o vestea era pacea impusă, orgolioasă a Învingătorului? Sau e de ajuns ceea ce aflăm singuri de la acești pomi răbdători, blînzi și calzi, cu frunzișul lucind În lumină și zgrunțuroși ca o piele de bivol? De ce-am săpa la rădăcinile lor, evocîndu-l
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nici o cunoaștere a lucrurilor duhovnicești - în discuții arăta mult zel și o mare voință de a înainta în slujirea lui Dumnezeu. Trăia pe atunci în Manresa o femeie în vârstă, cu multe zile chiar în slujirea lui Dumnezeu, care era vestită în multe regiuni ale Spaniei și pe care chiar Regele catolic o chemase odată pentru a-i vorbi despre unele lucruri. Această femeie, vorbind într-o zi cu noul soldat al lui Cristos, i-a spus: „Ce bine-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mister vor fi trei puncte pentru a le medita și contempla cu mai multă ușurință. 262. DESPRE BUNĂVESTIREA STĂPÂNEI NOASTRE, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 1,26-38. 1. Primul punct este că sfântul înger Gabriel, salutând-o pe Stăpâna noastră, îi vestește zămislirea lui Cristos, Domnul nostru (Și, intrând îngerul acolo unde era Maria, a salutat-o spunându-i: „Dumnezeu să te mântuiască, cea plină de har2, vei zămisli în pântece și vei naște un Fiu”). 2. Al doilea: îngerul întărește ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Și, intrând îngerul acolo unde era Maria, a salutat-o spunându-i: „Dumnezeu să te mântuiască, cea plină de har2, vei zămisli în pântece și vei naște un Fiu”). 2. Al doilea: îngerul întărește ceea ce i-a spus Stăpânei noastre, vestindu-i zămislirea sfântului Ioan Botezătorul („Și iată că Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu la bătrânețea sa” ). 3. Al treilea: Stăpâna noastră i-a răspuns îngerului („Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”). 263. DESPRE VIZITA STĂPÂNEI NOASTRE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în iesle.) 3. (A venit o mulțime mare de oaste cerească, zicând: „Mărire în ceruri lui Dumnezeu”). 265. DESPRE PĂSTORI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,8-20. 1. Primul. Nașterea lui Cristos, Domnul nostru, este descoperită păstorilor de înger: („Iată, vă vestesc bucurie mare, căci astăzi S-a născut Mântuitorul lumii”). 2. Păstorii merg la Betleem ( Și au venit cu grăbire și au găsit pe Maria și pe Iosif, și pruncul culcat în iesle). 3. (Și s-au întors păstorii, preamărind și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
simpli ca porumbeii”). 3. Le spune și în ce fel să meargă: („Să nu aveți nici aur, nici argint ș...ț. În dar ați primit, în dar să dați”). Și le-a dat învățătură și ce să propovăduiască: („Și, mergând, vestiți și ziceți: «De acum s-a apropiat Împărăția cerurilor»”). 282. DESPRE CONVERTIREA MAGDALENEI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 7,36-50. 1. Primul. Magdalena intră acolo unde Cristos, Domnul nostru, stătea la masă, în casa fariseului; aducea cu ea un vas de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nu este aici”). 3. I s-a arătat Mariei, care stătea lângă mormânt, după ce au plecat celelalte. 301. DESPRE CEA DE-A TREIA APARIȚIE. MT. 28. 1. Primul. Mariile ies din mormânt cu teamă și bucurie mare, voind să le vestească ucenicilor învierea Domnului. 2. Cristos, Domnul nostru, le-a apărut pe cale, spunându-le: ( „Dumnezeu să vă mântuiască!”); ele însă s-au aruncat la picioarele Lui și L-au adorat. 3. Isus le zice: („Nu vă temeți! Mergeți și vestiți fraților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
le vestească ucenicilor învierea Domnului. 2. Cristos, Domnul nostru, le-a apărut pe cale, spunându-le: ( „Dumnezeu să vă mântuiască!”); ele însă s-au aruncat la picioarele Lui și L-au adorat. 3. Isus le zice: („Nu vă temeți! Mergeți și vestiți fraților Mei să plece în Galileea și acolo Mă vor vedea”). 302. DESPRE CEA DE-A PATRA APARIȚIE. LC. 24,9-12; 33-34. 1. Primul. Auzind de la femei că Cristos a înviat, Sfântul Petru s-a și dus în grabă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ai plecat; tu ai văzut multe, ai cunoscut atâta altă lume nouă; nu mai privim prin același ochiu de geam. Uneori simt dureros nevoia prezenței tale și ce ciudat, Monică mică, te aștept ca și când va trebui să vii pe ușa vesti arului; uneori când ploua și îți scoteai pantofii și mânuțele erau roșii, ude și reci, fața îmbujorată, ochii scânteietori și îmi spuneai iute, în treacăt, fugind spre baie: „B’jour, maman“. A întrebat de tine acum o săptămână la telefon
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul Poporului său, care-i țambalul, - și o lume Uimise cu-al său cântec și meșteșug din strune, Având și-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care poți să cucerești Plevna) și fricoși (cu care nu poți s-o cucerești). Un proverb evreiesc născut În acea epocă este simptomatic : „Cu el [= cu un evreu fricos ca el] n-ai să cucerești Plevna” (În idiș : Mit im vesti nișt annemen Plevne ; <endnote id="cf. 441, p. 19 ; vezi nota 454"/>). Panait Istrati a prezentat În culori calde un personaj real, cârciumarul evreu Herman Binder din Galați, care a luptat voluntar, ca dorobanț, În Războiul de Independență al României
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin creditată. Astfel s-ar explica sinonimia „jidovi sau uriași” din tradiția românească („Uriașii sunt sinonimi cu Jidovii În limba poporului” - <endnote id="1, p. 524"/>), precum și implicarea acestora În legenda potopului. Despre existența „neamului uriașilor” pe pământ („uriașii cei vestiți din vremi străvechi” sau „uriași puternici, a căror Înălțime era de trei mii de coți”) vorbesc atât textele canonice ale Vechiului Testament (Geneza 6, 4 ; Numerii 13, 32-33 ; Baruh 3, 26-28), cât și cele apocrife (Cartea lui Enoh) și alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, Editura Cartea Românească, București, 1943 (prima ediție, 1912). 767. Slabe ecouri ale acestui tip de legendă au supraviețuit și În literatura română, chiar dacă este vorba de o evreică sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al prozatoarei britanice Olivia Manning, doamna Flöhr - tânăra soră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pot înțelege cum de au rămas până acum nesancționați de legi deși conducătorii arabi care sunt sufletul mișcării teroriste și văd în atitudinea nehotărâtă guvernului palestinian cauza principală care a făcut posibilă extinderea acțiunilor teroriste în Palestina...Față de știrile care vestesc despre o suspendare a emigrației evreilor în Palestina noi refuzăm să credem că guvernul britanic ar avea o astfel de intenție nu numai că aceasta ar constitui o încălcare flagrantă a drepturilor noastre consacrate prin mandat, dar numai tolerarea acestor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îl îndreptățește, s-o mărească). Spune-i că se tipărește la Bacău. </citation> (61) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”15 februarie 1972”> Dragă Costică, Și de data aceasta îți scriu tot în fugă. Ieri la amiază te-am vestit, printr-o telegramă, că examenul este programat pe ziua de 23 februarie, dimineața (am omis să întreb la ce oră, dar cred că normal: ora 10). Eu zic să sosești la Iași pe 22 seara; dar în nici un caz să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în aceeași zi, 12, tu mi-ai scris, fără să pomenești ceva de scrisoarea mea din septembrie. Mi-ar părea rău dacă acea scrisoare nu ți-a parvenit. Mai mult: sunt îngrijorat! Ultima ta scrisoare, din 25 octombrie, nu-mi vestește nimic despre precedentele două ale mele. Deci nu sunt deloc în clar și aștept măcar să-mi confirmi primirea lor, mai ales a primeia... Scrisorile tale, cu vești bune, ne-au bucurat mult. Ceea ce ne spui despre Roxana și mai ales
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fost una dintre primele capitale de pe teritoriul Argentinei de astăzi colonizate de către spanioli. Orașul, în sine, din ce înțeleg, este suficient de relaxat dar mai important, dealurile care îl înconjoară sunt presărate cu tot felul de sate și ferme, multe vestite prin frumusețea peisajului și a tradițiilor. În plus, pare a fi și o zonă în care se petrec lucruri ieșite din comun; mulți localnici s-ar jura că văd regulat OZN-uri străbătând cerul său chiar parcând în împrejurimi. Pare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Avraam, Iosua, Iabin, Debora, Barac, Solomon, Ahab și mulți alții, care au făcut din tine o cetate mare! Am venit să căutăm în istoria ta străveche mărturiile eroilor tăi și urmele realizărilor lor, care i-au făcut mai puternici și vestiți la vremea lor. Am sosit pentru a da viață pietrelor și cărămizilor tale, pentru a umple ulcioarele crăpate de timp cu un nou șuvoi de viață și pentru a ne convinge că tot ceea ce am citit despre tine, în Cartea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ferice de omul care își pune încrederea în Domnul și care nu se îndreaptă spre cei trufași și mincinoși! Doamne Dumnezeule, multe sunt minunile și planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aș vrea să le vestesc și să le trâmbițez, dar numărul lor este prea mare, ca să le povestesc. Pleacă-Ți urechea, Doamne, la rugăciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele! Te chem în ziua necazului meu, căci m-asculți. Nu lăsa pradă fiarelor sufletul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
lipsa de consacrare și certurile între cei ce pretind a fi poporul lui Dumnezeu sunt cele care ne-au menținut atât de mulți ani în această lume de păcat și suferință. Stă în puterea noastră să grăbim Revenirea Domnului nostru vestind lumii Evanghelia. Nu trebuie doar să așteptăm, ci să și grăbim venirea zilei lui Dumnezeu.” Din nefericire, actualmente se întâmplă lucruri pe care Ellen G. White le-a prevăzut cu aproape 150 de ani în urmă: “Sunt unii care aplică
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
viu, Și să primești pe mulți căutători Tânjind după cereștile comori. O, cât aș vrea la ultimul popas Să te feresc de-al încercării ceas, Să faci din Mine steagul biruinței, Pe drumul cel curat al pocăinței! Eu vin curând! Vestește-Mă întruna Și vezi ca nimeni să nu-ți ia cununa, Căci vreau să-nveți un cânt de bucurie Și-un nume nou, să-l porți în veșnicie! Poezie ,, Bethelul nostru” - Capitolul 1 Betelul Nostru - Dănuț Jercan În Canaan istoric
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
era așa multă lume, că foarte greu ajungeai la troiță pentru rugăciuni și la fântână pentru a lua apă) într-o „Notă monografică”, publicată în îNVĂȚĂTORIMEA VASLUIANĂ, nr. 2/februarie 1939, învățătorul pensionar C. Obreja arată că: „Valea Racovei este vestită în istoria românilor , și-i acordă destulă atenție, publicând „Schița de hartă a Văii Racovei” „Valea Racovei este așezată în partea de apus și miazăzi a județului Vaslui, făcând hotar la apus cu județul Roman, la miază-zi cu județul Tutova
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ani. Deci se prinse în horă în rândul celor cu armata făcută, buni de însurătoare. Fetele de măritat ocheau câte un flăcău ce le-ar fi plăcut. Hora se învârtea cu voioșie în sunetele scoase de fanfara din Valea Mare, vestită în toate așezările de pe Valea Racovei. Curtea școlii unde horeau tinerii era plină și se vedeau și oameni mai în vârstă care ascultau muzica și priveau la joc cu multă plăcere. Costache își amintește cum o fată din Cursești Vale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la deal de șură, deschise portița apoi se dădu la o parte din calea șuvoiului de păsări ce năvălește în ogradă. După ce trec găinile apar și cocoșii, pășind tacticos în urma lor, parcă mândri de serviciul prestat în timpul nopții când au vestit cu cucuriguri sonore trecerea orelor din timpul nopții. Emilia își amintește de spusele bunicului Ion care a povestit că oamenii țin seama de timpul când cântă cocoșii atunci când trebuie să declare la judecată, de exemplu, când s-au petrecut anumite
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]