3,775 matches
-
ascunse, Au să te scarpini cu ele Spre locurile acele, Că e lucrul de rușine Și a fi nu se cuvine. Cumulul de elemente constituie procedeul pictural, ca în "Istoria poamelor", răsturnare masivă de fructe într-o natură moartă: Pe vestita Chitră, cap a fi o puse; Rodia alese, cum și pe Lămâia, Piersica, Naramza pentru treapta-ntîia; Iar a doua treaptă rândui pe Părul Cu Cireașa, Vișina, Zarzăra și Mărul; Iar pe supt aceștia Coarna și pe Pruna Cum și dopotrivă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un "benchet", și o încheiere epică în maximă viteză. Cu toate că nici una din aceste legende nu rezistă, Bolintineanu e întîiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului. El are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct, fără asociații plastice. Vestitele versuri: Un orologiu sună noaptea jumătate, În castel la poartă oare cine bate... surprind prin un ce horcăit, cavernos, printr-o cadență de mașinărie. Bolintineanu mai posedă plastica dinamică, însușirea de a strânge într-o linie răsucită toată virtualitatea unei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care a folosit-o, e fără tragism, ușor oftătoare, elementar sensuală, diminutivală și în fond glumeață. Alecsandri, care s-a căsătorit foarte târziu din rațiuni de pur confort casnic, a avut multe iubiri ce n-au zdruncinat firea lui calmă. Vestita Niniță (Elena Negri, sora lui C. Negri), obiect al sentimentalei Steluțe, a scos poetului câteva accente duioase, pe care biografia le dovedește fără profunditate. Elena Negri fusese căsătorită, nu era deci Virgina imaculată asemeni divinei Beatrice, greu de atins, dureros
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate... fecioarele cu incarnat de crin ale lui Botticelli întristatul, Mult vestitul florentin... fecioarele pale trecând muzical: O, marile pasionate, O, tragicele Magdalene, Femei etern îndurerate Ca niște triste cantilene. Pe urmele îndepărtatului Radu Ionescu, poetul se cutremură de acordurile pianinelor funerare: Acorduri murmurate de negre pianine Atinse-ncet și dulce de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau franțuzirea, sau talienirea României vrednicește truzile ce am putea întrebuința în cercetări și lucruri mai serioase"1. Și aiurea: "Moldova e țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar, nu prinde în clipeală; nici teoriile italiene și romantice a vestitului revoluționar ăEliadeî, nici sistemele ardelene nu au prins rădăcină"2, ceea ce e foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar fi o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală se explică tocmai prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
tocmai prin ducerea cât mai departe a constituționalismului liberal, adică prin stoarcerea a tot ceea ce poate da el, dl Maiorescu, a fost împotriva constituționalismului liberal, cu toate că nu tocmai consecvent, cum vom vedea, a fost, cu un cuvânt, împotriva formelor noi - vestita sa luptă împotriva formei goale, deși dl Philippide arată că și activitatea dlui Maiorescu a fost crearea și încurajarea formei goale, numai cât a formei copiate "întocmai" după forma științii moderne"1. Aceasta este deosebirea esențială dintre vechea critică, reprezentată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scrierea Biblioteca istorică, Cartea lll, LX ne prezintă o legendă a lui Atlas, nume apropiat de cel al regelui get Aetes din Colhida: ,,După moartea lui Hyperion - se povestește - fiii lui Uranos și-au împărțit între ei domnia. Cei mai vestiți au fost Atlas și Cronos, Atlas a primit domnia de lîngă Ocean, iar oamenilor de pe acele meleaguri li s-a spus atlanți. Atlas și-a dat numele său și celui mai înalt munte din țara sa. Se mai spune despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aprecieri. Vine în ajutorul troienilor, este rănit în lupta cu Ahile și se retrage pentru de pe cîmpul de bătălie grăbit a-și obloji rănile iar fiul său Euripil, cade în aceste încleștări după ce l-a ucis pe Mahaon, chirurgul cel vestit al grecilor cîntat cu mult patos de Homer. Flavius Philostratus care a scris pe la sfîrșitul secolului ll e.n. despre Ciclul epic descrie astfel pe regele geților: ,, Înainte de a începe războiul Troadei, precum scrie și Protesilaos, grecii devastau Misia pe cînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
conduse pe traci.... Hromis avea sub poruncă pe misi, și Enom ghicitorul,... Chiar în Ascania pe frigieinii cei gata de harță... Nastes mîna la încaer pe carii de limbă străină, Care-n Milet locuiau și pe muntele Ftiri pădurosul’’ Apolo, vestitul arcaș divin lician, mai era numit și Febos-Strălucitorul.” În cîntul lV avem o informație prețioasă cu privire la coafura tracilor care apare și la neamul geților și al românilor tîrziu pînă către secolul XlX ,, Feluri de limbi mestecate fiind și bărbați de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Fântâna Blandusiei din 1 august 1889; Perpessicius dă informația pe jumătate, adică face trimiterea exactă dar nu spune de nota care însoțește poeziile și unde redactorii afirmă că s-au găsit în halatul poetului după moarte). 2. Grigore Manolescu este vestitul actor (1857-1893) care a jucat în mai toate piesele lui I.L. Caragiale dar s-a ilustrat mai ales în rolul lui Hamlet din tragedia lui Shakespeare. A se face legătura care poate fi doar întâmplătoare cu caricatura cunoscută a dr. Șuțu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moartea sărmanului meu frate a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun în ospiciu”) se menține și astăzi. Și totuși, altul e adevărul. Eminescu a murit de... inimă. O boală de cord, precis diagnosticată de vestitul clinician prof. dr. Thomescu. Moartea celui mai mare poet al României a fost determinată de o sincopă în urma unei „endocardite”. Lucrurile se cunosc astăzi precis, grație d lui dr. Vineș, șeful de lucrări la clinica neurologică din București, care ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Și astfel a intrat Eminescu în Nirvana pe care o meditase și o dorise atâta. (Adevărul)”. Vedem efectul de presă: bietul doctor Tomescu, pe un diagnostic al căruia, presupus, se baza doctorul Vineș și care era mort din 1911, devine „vestitul clinician prof. dr. Thomescu”, care a diagnosticat „precis”, etc., etc. (numele său adevărat: T(h)omescu, N. C., 1859-1911, piteștean după naștere, a fost și senator conservator de Ilfov în anul l911, este autor de cărți de specialitate medicală dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
TĂUTU, Gheorghe (17.VII.1823, Botoșani - 8.VIII.1885, Târgu Frumos), poet și autor dramatic. Deși era descendent al unei vestite familii boierești (din care făcea parte și comisul Ionică Tăutu), T. nu a reușit să termine decât patru clase, la Botoșani, fapt cu o influență decisivă asupra scrisului său. Ajuns copist la Departamentul Dreptății din Iași, participă la mișcarea revoluționară
TAUTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
Unda și Canto nuovo (fragment), Giovanni Pascoli, Trăsnetul, Tunetul, Nădejdi și amintiri și Cucuveaua, Lionello Fiumi, Căutare zadarnică, Visul, Primăvară. Din „monografia impresionistă”, anunțată în curs de apariție la Editura Fundației „Regele Carol”, Al. Dima alege pentru T. Priveliște spre vestita cetate a Sibiului. Tot Al. Dima asigură în bună parte cronicile, alături de el aflându-se uneori Nic. N. Munteanu și Nicolae Ciuceanu. E. M.
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
stinge, boema literar-artistică migrând spre mai elegantele restaurante Corso și Capșa. În 1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele pariziene Procope și Vachette. Repere bibliografice: Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, București, 1942, 66; George Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, București, 1986, 174-182; Florentin Popescu, Cafeneaua literară și boemii ei, București, 1997, passim; Narcis Dorin Ion, În căutarea micului Paris, București
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi comparată cu vestitele păpuși Petrușka și Kuparek. Prin spiritul lui satiric, acest teatru a dat mult de furcă autorităților. Variantele cele mai cunoscute și unitare ale teatrului de păpuși sunt comunicate de G. Dem. Teodorescu (pentru Muntenia) și de T. T. Burada (pentru
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Și În mai o venit și m-o anunțat că am rămas tot cu aceeași pedeapsă. După recurs ați mai stat la Jilava? Nu mult, că după aceea ne-o dus la Mislea... Era singura Închisoare de femei așa mai vestită... Poate ați auzit de ea? Da. Și cu ce v-au dus până la Mislea? Până-n Câmpina am mers cu trenul, și din Câmpina ne-o dus cu camionul. Mislea fusese o mănăstire zidită de Radu cel Mare În 15409 și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
munte pe care-l aveam pe noi, inclusiv hanoracul, pe care ni-l trăgeam vitejește pe cap, cu gândul la zilele de vară... O aventură era și drumul de la Casa Scânteii până în Piața Romană, ca să ajungem la Biblioteca Academiei; cu vestitul autobuz 31, de cele mai multe ori supraaglomerat, se circula făcând echilibristică pe scări, cu avantajul, totuși, că aici nu se plătea bilet... Dar mult mai greu de suportat erau șicanele venite din partea forurilor de aviz, în special a celor de la partid
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gândul că poate vor veni, cândva, niște vremuri mai bune care să permită apariția lui. Nici nu bănuiam atunci că „vremurile mai bune“ vor veni exact peste doi ani, făcând posibilă pu blicarea volumului II, în 1993, în cap cu vestitul capitol „Anul 1878“, neciumpăvit, deci cu toate referințele la a doua răpire a sudului Basarabiei, fapt care mi-a dat satisfacție, ca basarabean care nu și-a uitat nicicând obârșiile. Dar șicanele nu s-au oprit aici. Considerând că era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mitropolia l-a ras și i-a luat dreptul de a oficia. Acum trăia numai din subvențiile ce primea pentru a organiza bandele și din samsarlâcuri pe la autorități.31 Epoca în care am venit în București era epoca bătăușilor. Un vestit cap de bandă era Ilie Geambașu zis și Ilie Tabacu. Foarte sprinten, foarte ager, foarte îndrăzneț, era un tip excepțional. Nu înalt de talie, uscățiv, încăleca calul și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care e clădită era Liceul Sf. Sava. Casa din colțul stradei Râureanu, în care se află instalată Librăria Ignatz Hertz nu exista. În loc era o căsuță joasă fără etaj, în care se afla cel mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prea departe de magazinul Muzica de astăzi. 113. După moartea proprietarei (1888), în vechile case bătrânești ale Elenei Oteteleșanu și în grădină a început să funcționeze, în primele decenii ale secolului al XX-lea, Terasa Oteteleșanu (cafenea, restaurant și berărie), vestit loc de întâlnire al scriitorilor și artiștilor vremii; Terasa Oteteleșanu a fost demolată în 1931 când s-a început aici construcția de către o societate americană a Palatului Telefoanelor. Hotelul Oteteleșanu, de venit pe la 1875 Hotel Frascati, se afla pe locul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deschidea din Calea Victoriei, în fața străzii Nicolae Crețulescu de astăzi, intersectând străzile Știrbei-Vodă și Imperială și se termina în spatele Palatului Regal. 119. Pe locul casei Enciulescu s-a construit un bloc - dispărut în timpul cutremurului din 1977 - în care s-a aflat vestita cofetărie Nestor; aici s-a ridicat Hotelul București, inaugurat în 1982; în același perimetru, peste drum de Biserica Albă, s-a aflat și Grădina Basarabiei, unde Iorgu Caragiali, unchiul lui I.L. Caragiale, dădea spectacole cu o trupă improvizată, în vara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Palatul Nifon 135, înlocuind oarecari cocioabe. În colțul bulevardului Academiei cu Calea Victoriei a fost clădită casa Greceanu. Actualul Hotel Capșa nu era pe atunci, iar casa, care nu avea decât un etaj, cuprinde și sala Slătineanu atât de cunoscută și vestită. Era cunoscută fiindcă în această sală se dădeau cele mai frumoase baluri mascate ale epocii, foarte căutate pe atunci, foarte mult frecventate de către toată societatea înaltă. Multe intrigi sentimentale se înnodau în sala aceasta.136 118 bucureștii de altădată 130
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atât de cunoscută în anii 1880, încât o scrisoare trimisă la Palat ar fi fost adresată astfel: „M.s. Regelui, la Palatul Regal, în fața băcăniei lui Colțescu“ (Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, p. 213). 147. Băcăniile lui Ciobanu și Dragomir Niculescu, de pe Calea Victoriei, vestite, prima la sfârșitul secolului al XIX-lea, a doua până la al Doilea Război Mondial (Ciobanu i-a succedat lui Colțescu, în același local; Dragomir Niculescu își instalase băcănia în casa Anton Vanic - unde fusese și redacția ziarului Timpul, pe vremea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]