4,489 matches
-
-mi înalțț, după care stingea lumina. Dar mai apoi soba de faianță de lângă pat se transforma într-un castel de apă - cel acoperit de viță sălbatică de la marginea satului. Pe-atunci încă nu cunoșteam frumoasa poezie a Helgăi M. Novak: „Vița sălbatică încolăcită în jurul castelului de apă a pălit de tot, ofilită precum buzele soldaților“. Rugăciunea liniștitoare menită să mă cufunde de îndată în somn avea efectul contrar, îmi răscolea mintea. Așa se face că nici mai târziu, și nici până
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
tot nu-i în stare să facă ceea ce ele îți cer? În dialect, viței sălbatice i se spune „Tintentrauben“ șviță de cernealăț, din cauză că bobul ei negru îți lasă pentru mult timp pete pe mâini. Castelul de apă de lângă pat și vița lui de cerneală- tot atât de neagră pe cât se cuvine să fie și somnul profund. știam că a adormi înseamnă să te lași înecat în cerneală. Dar mai știam și că cine nu-și găsește somnul are conștiința încărcată, că o povară
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sunt florile pământului? Mai degrabă blestemul pământului! Așa că ne-am pregătit de război. În curte era o fântână, iar alături un butoi de tablă ceva mai groasă căruia proprietarul i-a scos unul dintre funduri, fiind folosit doar la stropitul viței de vie. Tata l-a așezat lângă fântână, lăsându-ne nouă în sarcină umplerea lui. Asta am și făcut. Mai pe seară, când tata s-a înapoiat de la muncă, am declanșat acțiunea. Mircea, Lică și Sandu cărau apă cu căldările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mult prea "albă" pentru a fi cu adevărat atrăgătoare, însărcinată cam în trei-patru luni. Mariajul ultimei șanse. Diferența dintre două lumi: invitații lui (portughezi simpli, muncitori, având simțul primar al distracției, puțin grosieri în comportament) și ai ei (genevezi de viță veche, austeri, de extracție calvinistă). Două lumi care nu se amestecau, ca apa și uleiul. Elvețienii îmi cereau vin, se interesau de podgorie, an de vinificație etc, chestii de rafinament, viță de oameni obosită. Portughezii beau bere, direct din sticlă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
puțin grosieri în comportament) și ai ei (genevezi de viță veche, austeri, de extracție calvinistă). Două lumi care nu se amestecau, ca apa și uleiul. Elvețienii îmi cereau vin, se interesau de podgorie, an de vinificație etc, chestii de rafinament, viță de oameni obosită. Portughezii beau bere, direct din sticlă. Nu au interacționat nici un moment, stăteau complet separați. Sentiment apăsător, de eveniment care trebuie să treacă, să se producă rapid. Mă întreb unde s-au cunoscut, de regulă aceste două lumi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
odată cu timpul rănit De fulgerul ideilor, de întrebările mântuitoare. Pravilă i-a fost glia fierbinte a țării. Cu ochii izvoarelor a văzut în partid Înălțimea poporului care niciodată nu moare. Numai el a smuls din pământ, Cum se dezgroapă, primăvara, vița de vie, Într-un mănunchi de lujere îngemănând Seva neliniștită a cuvintelor: «Să fim comuniști de omenie!» [Ă]“ („Istorie“, Omagiu tovarășului Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 408) „Aceasta-i patria: izvor de imn Cântat cu-nflăcărarea unei ginte Ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe câmp și prin sate, mișcarea și zgomotul în gări. La Bacău am schimbat trenul; a trebuit s-așteptăm pe cel ce venea din București, să ne amestecăm în mulțimea care inunda peronul, de-a lungul căruia bogate crengi de viță sălbatecă aruncau o umbră plăcută. La Roman, unde am ajuns pe la aprinsul lumânărilor, am putut admira alte lucruri noi și variate, între peronul animat și luminile crepusculului, văzute prin aburii ușori ce se ridicau în valea Siretului și a Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
multe, În afară de păcatul pe care Ortega y Gasset Îl numea păcat cordial fiindcă Își are izvorul În lipsa de iubire. Totuși, a vorbi despre Ithaca nu Înseamnă neapărat a evoca o insulă și a-l imagina pe Ulise cultivînd butași de viță de vie. Ce este ea, așadar? Eșecul aventurii? Refugiu? Un eldorado al amintirilor? O fugă din abstract În concret? Punctul de unde un destin eronat poate relua totul de la capăt? Credința cea mai adîncă din noi, pe care nici o rătăcire n-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
abstractă cînd viața ne oferă un adevăr care poate fi strîns În brațe. Iată-mă plecînd În căutarea lui Dionysos. E zeul cel mai nimerit pentru o asemenea Împrejurare. El nu spune: rîvnesc absolutul, ci: rîvnesc clipa. Și nu numai vița de vie, ci Întreaga vegetație crește vivace pe urmele sale. E cel mai necumpătat dintre zeii grecilor. Și cel mai străin de surîsul inuman al olimpienilor, cum ne-ar fi putut explica oricare dintre credincioșii săi... (...Noi singuri sîntem Înțelepți
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pozitive din viața ei, iar emoțiile și trăirile sale erau pline de iubire față de elementele naturii și oriunde iubirea ocupa un loc privilegiat. Nu-i plăcea să fie dominată ca o cămilă și nici ca ea să acopere ca o viță de vie, tot ce respiră. Visele ei nu aveau deloc de a face cu banii, bogății sau altceva. Ea voia doar dragoste și iubire. O cuprinse un sentiment de neliniște, fiindcă avea să intre pe un teritoriu nou și nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
tot, dar ești întors din drum și ajungi la altă destinație. Vezi, Mouette, nu înfrumusețez adevărul, de data asta. Poate că e ultima noastră scrisoare pe această cale. Vreau să mai adaug cuvinte la vocabularul nostru. Trebuie să schimbăm chestia „viță de-vie“, „podgorie“ cu „la oraș“; Cen zura = „Stana“. Nu trebuie să mai folosim „poeții“, ci să spunem „familia Michail“. Dacă primești vreodată o telegramă de rechemare din partea mea, n-are să fie valabilă dacă nu cuprinde numele meu de familie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
județul Buzău, „ovreii” cred că trecerea lui Isus În neființă este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat Și ovreii au văzut-o Și i-au zis : - Mario, Mario, Când s-o face pânea spic de grâu Și paharul de vin viță de strugure Și ouăle albe de la babă roșii Și cocoșul din strachină o Învia Și din aripi o da Atunci fiul tău o Învia ! Dar nici vorba nu sfârșea Și pânea spic de grâu (se) făcea Paharul viță de strugure
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de vin viță de strugure Și ouăle albe de la babă roșii Și cocoșul din strachină o Învia Și din aripi o da Atunci fiul tău o Învia ! Dar nici vorba nu sfârșea Și pânea spic de grâu (se) făcea Paharul viță de strugure se făcea Și ouăle albe se roșea Și cocoșul Învia Și pe toți [= ovreii] Îi orbea Și domnul Hristos Învia <endnote id="(30, p. 25 ; vezi și 22, p. 228, și 309, p. 339)"/>. În finalul acestui episod
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din romani”. „Când romanii sub Titus - explică poetul moldovean - au cucerit Ierusalimul și au dărămat templul lui Solomon, ei ucideau pe judani strigând haep, haep !... Cum de au rămas numai la noi această tradiție și la nici un alt popor de viță latină ?... Esplice-o evreii !” (185, p. 336 ; vezi și V. Alecsandri, piesa Agachi Flutur, la 427, V, p. 639). Într-adevăr, folcloriștii și filologii evrei (M. Schwarzfeld, I.-A. Candrea, L. Șăineanu ș.a.) nu au eludat subiectul. Așa cum a făcut-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cultivatorilor că vor rămâne perduți de cheltuelile culturei precum că și vor plăti din banii lor distrugerea plantației”. Se pare că, măcar pe teritoriul orașului Huși oamenii Își vedeau de grădinile lor de legume și zarzavaturi sau de hectarele de viță de vie de vreme ce comandantul Comisiei nr. 1 Huși răspunsese astfel apelului șefului său referitor la această problemă, cu adresa nr.921/8 august 1877: „La Ordinul Dvs. (...) cu respect vă supun că din cercetările făcute până În prezent, nam putut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a desfășurat o vastă și meticuloasă activitate de cercetare științifică. Din 1938 până la sfârșitul vieții s-a preocupat de crearea de soiuri noi, de regulă cu calități superioare. A efectuat numerose cercetări legate de: Studiul rezistenței la filoxera soiurilor de viță europeană, Studiul longevității vițelor altoite pe diferiți portaltoi, Studiul fertilității soiurilor de viță etc. Cele 44 de lucrări științifice publicate, opt invenții și două inovații brevetate, alăturate celor 30 de soiuri de viță de vie create rămân pentru posteritate embleme
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și meticuloasă activitate de cercetare științifică. Din 1938 până la sfârșitul vieții s-a preocupat de crearea de soiuri noi, de regulă cu calități superioare. A efectuat numerose cercetări legate de: Studiul rezistenței la filoxera soiurilor de viță europeană, Studiul longevității vițelor altoite pe diferiți portaltoi, Studiul fertilității soiurilor de viță etc. Cele 44 de lucrări științifice publicate, opt invenții și două inovații brevetate, alăturate celor 30 de soiuri de viță de vie create rămân pentru posteritate embleme ale unei activități meritorii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
sfârșitul vieții s-a preocupat de crearea de soiuri noi, de regulă cu calități superioare. A efectuat numerose cercetări legate de: Studiul rezistenței la filoxera soiurilor de viță europeană, Studiul longevității vițelor altoite pe diferiți portaltoi, Studiul fertilității soiurilor de viță etc. Cele 44 de lucrări științifice publicate, opt invenții și două inovații brevetate, alăturate celor 30 de soiuri de viță de vie create rămân pentru posteritate embleme ale unei activități meritorii. O recunoaștere a meritelor sale o constituie acordarea de către
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de: Studiul rezistenței la filoxera soiurilor de viță europeană, Studiul longevității vițelor altoite pe diferiți portaltoi, Studiul fertilității soiurilor de viță etc. Cele 44 de lucrări științifice publicate, opt invenții și două inovații brevetate, alăturate celor 30 de soiuri de viță de vie create rămân pentru posteritate embleme ale unei activități meritorii. O recunoaștere a meritelor sale o constituie acordarea de către stat de ordine și medalii. Referindu-se la studiul ciupercilor din genul mycoderma , acad. prof. dr. Traian Săvulescu spunea: “E
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
așteptau mama în curte, cu sapele pregătite. Gheorghe își pusese la brâu și o securice, Marița pusese merinde pentru prânzul de dimineață de pe ogor și ieșiră tustrei pe poartă. Ajunși la locul de unde scoseseră cioata de formă ciudată, văzură două vițe de rădăcini. groase ce puteau să fie făcute ori ghioage, ori doi pari pentru gard. Le-au tăiat, le-au curățat de pământ și au plecat mai departe spre ogor. Ajunși acolo, s-au apucat de prășit cu gândul să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ion Barzu, ca să scăpăm odată de el să nu-l mai văd! Ochii lui Marița, plini de ură și îndemnul hotărât al mamei lor îi făcură pe cei doi feciori să acționze imediat. Lăsară sapele la pământ, înșfăcară cele două vițe groase ale buturugii, ce le tăiaseră în drumul spre ogor și o luară la fugă călcând în smârcurile mlăștinoase din vale, care îi împroșcau cu apă murdară. Ajunseră lângă Costache și începură să-l lovească cu cruzime, neoprindu-se nici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu discuții scurte și obișnuite, acum culegătorii au simțit nevoia să -și arate măiestria în cântece. Săndel aude pentru prima dată cântat de cei mari « A ruginit frunza din vii/ și rândunelele-au plecat» și privește curios la frunzele de viță și la rândunelele ce săgetau văzduhul cald cu zborul lor iute. Maria gândește cu tristețe că tot așa au zburat anii ei și întrebă: − Măi fetelor, voi mai știți cântecul acela pe care vi-l cântam eu mai de mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cealaltă. Existența nu poate fi lipsită nici de suferință, dar nici de bucurie. Neînțeleptul va încerca să îndepărteze suferința fără să-și dea seama că o dată cu ea va îndepărta și bucuria care o însoțește. Binele și răul sunt înlănțuite ca vița de vie. Înțeleptul vede asta și nu va suferi. Din bezna răului va ieși lumina binelui. Vineri 23 septembrie 1988 - spital Singura mea legătură cu realitatea: fereastra care dă spre strada cu colț și cu tramvaie, nu face altceva decât
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să circulăm pe niște străduțe cu sens unic, am coborât spre port și, fără să știm, spre orașul vechi. De aici înainte surprizele s-au ținut lanț. Am găsit imediat o cameră cu 4000 drahme, cu un balcon acoperit de viță de vie plină cu furnici. După ce ne-am adus o parte din bagaje, am pornit prin orașul vechi. Construit de venețieni, cu case supraetajate, colorate vioi, cu străduțe înguste pe care încape un singur om, cu urme de palate. Am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
divizată în două: El Norte Chico nordul mic și El Norte Grande marele nord. Primele sute de kilometri până la Serena le-am parcurs liniștit, printr-o zonă de o deosebită frumusețe , cu vegetație bogată, râuri și culturi de citrice și viță de vie. Aici se află și marele lac de acumulare La Paloma, al doilea ca dimensiune din America Latină. Regiunea, conform descoperirilor arheologice, a fost locuită încă acum 4000 de ani. Centrul zonal, orașul Serena, ctitorit pe la jumătatea secolului al XVI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]