8,808 matches
-
spasmelor sale care-l zguduie devastator. În mjlocul neliniștilor de calvar neconsolat, transcendența îi apare a se deschide nu atât prin forța spiritului său de a rezista cât prin capacitatea de a activa speranța lăuntrică, speranța ce dincolo de așteptarea unei vindecări corporale și ea efemere, se ridică la preîntâmpinarea unei tămăduiri eliberatoare din fluxul temporalității, o tămăduire întru transcendență și adusă de aceasta. Mâinile suferindului ce se agită exprimând tensiunea acerbă a durerii trupești caută spre a prinde acea eliberare deplin
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ale imanentului. Pentru mundaneitatea anonimă suferindul nu trebuie citit, aprofundat analitic în experiența sa revelatorie. El trebuie vindecat sau exilat în sfera celor incurabili fără demersul unei decriptări prealabile a ecourilor ce trepidează în interioritatea sa trezită de cutremurări telurice. Vindecarea lui nu presupune abordarea deschiderilor interioare determinate prin irumperea lăuntrică a suferinței. Acest tip de tămăduire oferit de paradigma lumescului cotidian intenționează, în esență, nu aprofundarea fenomenului suferinței mai ales în efectele sale metamorfozante ci stoparea și uitarea sa pe
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
un crepuscul deschis dinspre care răzbate absolutul și potența demiurgică a transcendenței. Această irumpere-ecou împresoară banalitatea și optimismul naivității cotidiene cu agitația prefacerilor de zi cu zi, cu efervescența și sonoritate stridentă a pașilor ce-și proiectează alergarea întru temporalitate. Vindecarea sau exilarea suferindului este aici pentru cotidianitate un demers ce vizează propria vindecare și automenținerea în sine și pentru sine. Prin acest demers posibilitatea destabilizărilor în interiorul mundanului de zi cu zi, al spargerilor metafizice ce trimit spre abisul unui dincolo
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
irumpere-ecou împresoară banalitatea și optimismul naivității cotidiene cu agitația prefacerilor de zi cu zi, cu efervescența și sonoritate stridentă a pașilor ce-și proiectează alergarea întru temporalitate. Vindecarea sau exilarea suferindului este aici pentru cotidianitate un demers ce vizează propria vindecare și automenținerea în sine și pentru sine. Prin acest demers posibilitatea destabilizărilor în interiorul mundanului de zi cu zi, al spargerilor metafizice ce trimit spre abisul unui dincolo absolut este redusă considerabil. Primejdia înălțătoare a transcendenței este astfel proiectată dincolo de orizontul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
o poate neutraliza. Nu suferindul este focalizat întru supraveghere și anihilare ci experiența suferinței sale, experiență ce poate susține confirmarea unei noi perspective existențiale în care mundaneitatea cotidiană se relevă ca fiind inferioară și subordonată nesfârșirii învăluitoare a transcendenței. Aici vindecarea sau exilul, cele două soluții evocate, nu implică, așadar, aprofundarea experienței suferinței și acceptarea temeiurilor fundamentale spre care aceasta proiectează conștiința îndurerată. Cotidianul nu-și poate împiedica alergarea rătăcitoare de asemenea străfulgerări revelatorii în bezna naivității mundane aparițiile stelare fiind
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de cazuri, implicarea sistemului trebuie adusă la cunoștința opiniei publice. O altă ramură a domeniului sănătății este cercetarea, materializată prin diferitele medicamente noi, necesare pentru remedierea unei afecțiuni. Să luăm în discuție o boală incurabilă, SIDA. Orice mic progres în vindecarea acestei boli are o relevanță maximală la nivelul mentalului colectiv, atît al celor bolnavi, cît și al celor sănătoși. Sistemul se poate implica, punînd la dispoziția specialiștilor resurse financiare, în scopul găsirii unor soluții de vindecare. În timp, dacă se
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Orice mic progres în vindecarea acestei boli are o relevanță maximală la nivelul mentalului colectiv, atît al celor bolnavi, cît și al celor sănătoși. Sistemul se poate implica, punînd la dispoziția specialiștilor resurse financiare, în scopul găsirii unor soluții de vindecare. În timp, dacă se avansează cu cercetarea, găsindu-se anumite soluții, ajutorul sistemului va fi menționat, fapt care va contribui la creșterea imaginii acestuia. Operațiile repre-zintă o altă zonă a domeniului sănătății. Există oameni suferinzi care au nevoie de o
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
Acest lucru l-am numit "libertate interstițială": a locui această durere de a fi în lume, a nu o depăși, a o accepta până la a face din ea o bucurie specifică. Vewindung ca acceptare, reluare, distorsionare, toate acestea în vederea unei vindecări. Astfel sunt tratate copilăria, trecutul, fabulosul, memoria, rădăcinile profunde. Toate acestea ca pânză freatică a faptului de a-fi-împreună. Toate acestea ca vector al revrăjirii lumii. Toate astea pot părea, a priori, destul de abstracte. Și totuși, este cum nu se poate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
față de cei care-i cer iertare. Întreaga Evanghelie așază existența păcatului în fața posibilității iertării. De la început, este revelată nevoia omului ca păcatele să îi fie iertate, așa cum o demonstrează și episodul întâlnirii dintre Petru și Isus (cf. Lc 5,8). Vindecarea paraliticului din Cafarnaum conduce spre înțelegerea legăturii între păcat și boală (cf. Lc 5,17-26), iar episodul întâlnirii dintre Isus și femeia păcătoasă în casa fariseului, face să se înțeleagă legătura între iertare și iubire, căci acesteia i s-a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de o parte, lumea contemporană înțelege foarte greu un anumit vocabular biblic și creștin (indicat de cuvintele: „păcat”, „iertare”, „justificare”, „mântuire”, etc.), pe de altă parte, simte o mai mare sensibilitate față de terminologia medicală (reprezentată în special prin cuvintele: „boală”, „vindecare”, „sănătate”, etc.). Cu toate acestea, iertarea păcatelor rămâne în primul rând o realitate teologică, prin care se realizează cu adevărat o „vindecare a sufletului”, indiferent dacă se manifestă sau nu și experiența sensibilă a acestui fapt. Prin dialogul său și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe de altă parte, simte o mai mare sensibilitate față de terminologia medicală (reprezentată în special prin cuvintele: „boală”, „vindecare”, „sănătate”, etc.). Cu toate acestea, iertarea păcatelor rămâne în primul rând o realitate teologică, prin care se realizează cu adevărat o „vindecare a sufletului”, indiferent dacă se manifestă sau nu și experiența sensibilă a acestui fapt. Prin dialogul său și prin vocabularul folosit, „confesorul trebuie să îl educe pe penitent la sfințenie”, pentru că „este firesc ca preotul, chemat la slujirea mărturisirii, să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sufletului. Modalitatea prin care Cristos a decis să îl vindece pe omul păcătos este înfăptuirea propriei jertfiri, oferindu-se pe sine, miel imaculat, în favoarea omenirii. Confesorul își împlinește rolul său de medic, doar dacă devine o cale, prin care această vindecare să poată să ajungă la penitent. În acest sens, el poate acționa în mai multe moduri. În primul rând, pentru a fi medic, este necesară capacitatea de a diagnostica „boala” pe care o are penitentul și de care trebuie vindecat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vindecat. Sursa bolii sufletești a fost adesea identificată cu păcatul, pentru că acest rău, odată săvârșit, are destule efecte negative: slăbește natura umană, diminuează forța volitivă, îi ia libertatea omului și denaturează solidaritatea umană. Prin urmare, eliminarea păcatului aduce cu sine vindecarea penitentului. În acest sens, orientarea atenției penitentului asupra crucii lui Cristos îl poate vindeca. El are șansa mai mare să devină conștient și să înțeleagă că Cristos a murit pentru păcatele sale, fapt pentru care va detesta păcatul și mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
asupra crucii lui Cristos îl poate vindeca. El are șansa mai mare să devină conștient și să înțeleagă că Cristos a murit pentru păcatele sale, fapt pentru care va detesta păcatul și mai mult și va începe să își dorească vindecarea. Aceasta va fi completă când renunțarea la păcate va fi o hotărâre fermă. În al doilea rând, atitudinea atentă și delicată a confesorului, prin care îl acceptă pe penitent în mod necondiționat, aduce cu sine beneficii și vindecare, mai ales
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își dorească vindecarea. Aceasta va fi completă când renunțarea la păcate va fi o hotărâre fermă. În al doilea rând, atitudinea atentă și delicată a confesorului, prin care îl acceptă pe penitent în mod necondiționat, aduce cu sine beneficii și vindecare, mai ales la nivel psihic. Confesorul va fi conștient că a fi medic în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii nu înseamnă a fi psihoterapeut. El își păstrează cu adevărat rolul de medic în măsura în care respectă persoana penitentului și acționează cu prudență, fiind conștient
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
caută același lucru: iertarea și pacea de la Dumnezeu. El este de față și observă reînnoirea spirituală pe care penitenții o trăiesc, „învierea” la o viață nouă și puterea harului lui Dumnezeu, care transformă viețile acestora. Confesorul devine, astfel, martor al vindecării acestora, martor al harului. Schimbările și convertirile, care au loc în fața sa, îl fac să se umple de admirație și de încredere, dar totodată îl fac să fie conștient că este „mic și totodată întărit și fericit în drumul său
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
valoare ce poate fi pusă în act. Penitentul are nevoie de această susținere afectivă, pentru a avea curaj să lupte împotriva păcatului. Un cuvânt de stimă adresat penitentului rămâne în amintirea acestuia și va deveni sursă de încredere și de vindecare. Încrederea în sine și în milostivirea lui Dumnezeu îl ajută pe penitent să se reînnoiască și să se implice cu încredere în noua sa viață pe care o începe. El simte că este înțeles atunci când confesorul se adaptează la limbajul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trebuie să respecte doctrina acesteia. Ca învățător, confesorul trebuie să instruiască penitenții asupra dubiilor, să corecteze erorile și să ofere sfaturi adecvate și personalizate, în lumina revelației păstrată și transmisă de Biserică, iar ca medic, să depună tot efortul pentru vindecarea și salvarea acestor suflete. 5.4.2 Mărturisirea penitentului Când se referă la capacitatea confesorului de a celebra, Codul folosește sintagma „a asculta mărturisirile”, ceea ce poate sugera și o modalitate în care procesul dialogic dintre confesor și penitent s-ar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
transformări atât la nivel spiritual, cât și psihologic. 3. Transformări cu caracter psihoterapeutic Catehismul Bisericii Catolice afirmă că Isus Cristos, care este „tămăduitorul sufletelor și al trupurilor, (...) a vrut ca Biserica să continue, prin puterea Duhului Sfânt, lucrarea sa de vindecare și de mântuire, chiar printre propriii ei membri”. Același Catehism subliniază că acesta este de fapt și scopul sacramentului reconcilierii: de vindecare și de mântuire. Înseamnă că, alături de reconcilierea și sfințirea omului, un alt efect al celebrării reconcilierii sacramentale este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tămăduitorul sufletelor și al trupurilor, (...) a vrut ca Biserica să continue, prin puterea Duhului Sfânt, lucrarea sa de vindecare și de mântuire, chiar printre propriii ei membri”. Același Catehism subliniază că acesta este de fapt și scopul sacramentului reconcilierii: de vindecare și de mântuire. Înseamnă că, alături de reconcilierea și sfințirea omului, un alt efect al celebrării reconcilierii sacramentale este vindecarea. Sacramentul reconcilierii, atât timp cât este o întâlnire cu Dumnezeu, nu poate face decât bine persoanei umane. Papa Paul al VI-lea afirma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și de mântuire, chiar printre propriii ei membri”. Același Catehism subliniază că acesta este de fapt și scopul sacramentului reconcilierii: de vindecare și de mântuire. Înseamnă că, alături de reconcilierea și sfințirea omului, un alt efect al celebrării reconcilierii sacramentale este vindecarea. Sacramentul reconcilierii, atât timp cât este o întâlnire cu Dumnezeu, nu poate face decât bine persoanei umane. Papa Paul al VI-lea afirma că sacramentul reconcilierii este „sacramentul terapeutic prin excelență, sacramentul pedagogic pentru formarea creștină la toate nivelurile, - definind confesorii ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajută pe acesta să trăiască un proces de schimbare a ființei sale în sens pozitiv. Astfel, penitentul: a) recunoaște nevoia de a fi vindecat (prin cercetarea cugetului); b) exprimă deschis dorința de a fi iertat (mărturisirea); c) cunoaște modul de vindecare (dezlegarea); d) împlinește opera penitențială, care are și efect medicinal (îndestularea). Se cere însă atenție, pentru că nu parcurgerea unui astfel de ritual face miracole, ci intervenția lui Dumnezeu, care este cu adevărat miraculoasă în viața omului. Însă, prin acest proces
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la informație ne expune adeseori dramelor individuale și globale. Fiecare individ care trăiește empatic suferința altora, riscă să resimtă în diferite grade simptomele specifice acestei tulburări. Înțelegerea mecanismelor implicate în declanșarea stresului traumatic secundar este primul pas în prevenție și vindecare. În evoluția sa fenomenul a fost descris printr-o varietate de termeni și teorii: victimizare secundară (Figley, 1982), stres traumatic secundar (Figley, 1983, 1990; Stamm, 1995, 1997), traumatizare vicariantă (McCann & Pearlman, 1990), epuizarea compasiunii (Figley, 1982). În afara termenilor consacrați, au
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
susținerea colegială și un sentiment de importanță a muncii depuse. În timp ce aspectul pozitiv cel mai raportat a fost de a fi martor la dezvoltarea și schimbarea clienților, unii terapeuți au precizat că le aduce satisfacție să participe la procesul de vindecare și să constate forța spiritului uman în lupta cu violența, nedreptatea și trauma. Specialiștii interogați mărturisesc, că prin intermediul procesului clinic întreprins alături de pacienții lor, au învățat despre ei înșiși reușind astfel să vindece urme lăsate de victimizările pe care și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
grijii, prin opoziție statisfacția empatică devine recompensa grijii. Ea reflectă efectele pozitive pe care ajutorul dat celorlalți îl poate avea asupra specialiștilor și plăcerea pe care aceștia o pot resimți atunci când interacționează și ajută alte persoane. A fi martor la vindecarea și reziliența unora dintre clienți poate contrabalansa într-o oarecare măsură istoriile despre traumă și suferința. Literatura de specialitate susține că sentimentul de realizare și satisfacție personală obținut în urma venirii în ajutorul victimelor evenimentelor traumatice, poate contrabalansa efectele negative ale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]