7,219 matches
-
sistem de semne menite să reproducă pentru vedere, atât cât e posibil, sistemul sonor care se adresează auzului. Dacă limba vorbită e mai spontană, uneori mai puțin îngrijită, nefiind totodeauna suficient de controlată, limba scrisă e mai îngrijită deoarece orice vorbitor atunci când e pus în situația de a așterne pe hârtie anumite idei reflectează mai mult asupra vocabularului folosit organizând logic propozițiile și frazele, urmărește cu atenție scrierea corectă. Formarea deprinderilor ortografice și de punctuație constituie una din principalele sarcini ale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Ăboer, nevoe), a lui p, b Ăsebtembrie). Apare și tendința de reducere a celor două vocale la una, când hiatul este constituit din repetarea aceleiași vocale Ăzotehnic, alcol, copta, fință, ștință, fică în loc de zootehnic, alcool, coopta, ființă, știință, fiică). Când vorbitorul se exprimă într-un ritm rapid intervin modificări provocate de fonetica sintactică Ăcân vrei, poa să fie, o juma de oră). Altă tendință cu care se confruntă școala este aceea de dispariție a finalei neaccentuate - iu sau u în cuvinte
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
putem face bucurie doamnei învățătoare, e să obținem rezultate bune la concursurile școlare. Partea de vorbire care le-a dat prilejul consolidării scrierii corecte, de a face cunoscute elevilor și alte ortograme a fost pronumele. Dificultățile care persistă la unii vorbitori ai limbii în folosirea pronumelor sunt cauzate de: sensurile abstracte ale pronumelor, forme neaccentuate și faptul că unele apar deseori reduse numai la nucleul semantic Ăm, v, s, l, i), numărul mare al formelor și varietatea construcțiilor în care apar
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și credințele reduse la oportunitate și acces. Suntem foarte departe de făgăduielile făcute culturii de prezența în munca de creație a unor individualități de dimensiunile lui Kogălniceanu, Eminescu, Caragiale și alții". Pe un segment destul de însemnat, polemistul împrumută, cameleonic, sonoritatea vorbitorului de tribună, mizând pe forța asertivă a unei expuneri sentențioase. Aici, degetul întins acuzator ne arată o altă față a polemistului, aceea, nedisimulată și gravă, a moralistului și a criticului sceptic într-o lume a căror valori s-au inversat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și cui trebuie să i se "predea emisia" într-un minut, misterul acesta nu va fi nicicând dezlegat și cu atât mai bine. Această enigmă dă regulii întreruperii, exclamației sau borborigmelor o aură deopotrivă patetică și fatalistă care transformă gâtuirea vorbitorilor într-un fel de sacrificiu ritual adus unei divinități a tenebrelor cu opriri implacabile: Ora. Există o istorie a cinematografiei, cinematografia este istorie. Ca romanul. Nu există o istorie a televiziunii, fiindcă ea este clipă. Ca jurnalul. Un film care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
când acesta a fugit de lancea lui, îl arată părăsindu-și turmele și luând-o la fugă cât îl țineau puterile, la vale pe coastele muntelui, fără să arunce o privire înapoi. Este adevărat că mai întâlnim și la alți vorbitori din Iliada (Hector, Andromaca, Priam) desfășurări asemănătoare de imagini. Numai că acestea sunt toate reprezentări amănunțite ale dezastrelor care îi pândesc, perindări de imagini cu care spaima devenită verb umple închipuirea. La Ahile totul are forță, relief și culoare. Hector
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
care îi sunt pline toate casele, asupra celor o sută de porți ale ei, prin care pot să treacă câte două sute de războinici cu carele și caii lor cu tot. La toate acestea, Ahile, cel mai puternic și mai expresiv vorbitor al Iliadei, adaugă încă o particularitate. 112 Comparațiile homerice, atât de frecvente în părțile narative ale Iliadei, sunt foarte rare în părțile vorbite, cincisprezece cu totul, dintre care zece sunt rostite fiecare de câte un alt personaj (cu excepția lui Apolon
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
când acesta a fugit de lancea lui, îl arată părăsindu-și turmele și luând-o la fugă cât îl țineau puterile, la vale pe coastele muntelui, fără să arunce o privire înapoi. Este adevărat că mai întâlnim și la alți vorbitori din Iliada (Hector, Andromaca, Priam) desfășurări asemănătoare de imagini. Numai că acestea sunt toate reprezentări amănunțite ale dezastrelor care îi pândesc, perindări de imagini cu care spaima devenită verb umple închipuirea. La Ahile totul are forță, relief și culoare. Hector
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care îi sunt pline toate casele, asupra celor o sută de porți ale ei, prin care pot să treacă câte două sute de războinici cu carele și caii lor cu tot. La toate acestea, Ahile, cel mai puternic și mai expresiv vorbitor al Iliadei, adaugă încă o particularitate. Comparațiile homerice, atât de frecvente în părțile narative ale Iliadei, sunt foarte rare în părțile vorbite, cincisprezece cu totul, dintre care zece sunt rostite fiecare de câte un alt personaj (cu excepția lui Apolon, care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
rege al Scoției de după el (și, după 1707, orice rege al Marii Britanii) și Irlandei a purtat automat acest titlu. Insula Man intră sub jurisdicția Coroanei engleze la 1341, sub Eduard III. Norse desemnează limba scandinavă veche (primitivă) sau pe un vorbitor al acesteia. În uzajul comun, Norse are sensul de "norvegian". 27. Saxonia a fost regat între 1763-1918, sub regii Friedrich Augustus III (I), Anton, Friedrich Augustus IV (II), Johann, Albert, Georg, Friedrich Augustus V (III), deposedat. Toți monarhii, ca și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
tabelul 1 într-o manieră prea simplistă. Cu toate acestea, în ciuda tuturor caracteristicilor rezonabile, democrația de adunare prezintă cîteva probleme grave: • Oportunitățile de participare se diminuează rapid odată cu creșterea dimensiunilor corpului cetățenesc. • Deși mult mai mulți pot participa ascultîndu-i pe vorbitori, numărul maxim de participanți la o singură adunare, care să-și poată exprima opiniile într-o cuvîntare, este foarte mic posibil mult mai mic de o sută. • Acești membri cu participare deplină devin de fapt reprezentanți ai celorlalți, exceptînd cazul
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
durează în medie aproape patru ore ... timp de dezbateri. Durează destul de mult pentru a acorda fiecărui participant două minute și paisprezece secunde, timp de vorbit. Deoarece, bineînțeles, cei care vorbesc sînt mult mai puțini decît cei prezenți, timpul disponibil fiecărui vorbitor este, în medie, de exact cinci minute ... Dimpotrivă, întrucît sînt aproape de patru ori mai multe participări decît participanți, o adunare citadină obișnuită acordă doar un minut și 20 de secunde fiecărui act de participare."7 Se pare că adunările citadine
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
încît să satisfacă grupuri diferite. Un element esențial al societății multiculturale remarcabil de armonioase creată de elvețieni este faptul că au un sistem federal. Majoritatea cantoanelor sînt destul de omogene din punct de vedere cultural; de exemplu un canton poate avea vorbitori de limbă franceză catolici iar altul vorbitori de limbă germană și de religie protestantă. Iar competențele cantoanelor se conformează nevoilor culturale. Ca și celelalte soluții politice democratice la problema diversității culturale, soluția elvețiană are nevoie, de asemeni, de condiții speciale
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
esențial al societății multiculturale remarcabil de armonioase creată de elvețieni este faptul că au un sistem federal. Majoritatea cantoanelor sînt destul de omogene din punct de vedere cultural; de exemplu un canton poate avea vorbitori de limbă franceză catolici iar altul vorbitori de limbă germană și de religie protestantă. Iar competențele cantoanelor se conformează nevoilor culturale. Ca și celelalte soluții politice democratice la problema diversității culturale, soluția elvețiană are nevoie, de asemeni, de condiții speciale în acest caz, cel puțin două. Mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
independență sau de a rămîne, pe cît posibil, în interiorul patriei-mamă. Această problemă a complicat problema independenței provinciei Quebec din Canada. Deși mulți cetățeni francofoni din Quebec doresc să fie complet independenți, în provincie există un număr important de cetățeni non-francofoni vorbitori de limbă engleză, băștinași și imigranți care doresc să rămînă cetățeni canadieni. Deși teoretic ar fi posibilă o împărțire teritorială complicată, prin care majoritatea celor care au preferat să rămînă canadieni să o poată face, nu este clar dacă ea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de identitate culturală care căutau să le protejeze drepturile și interesele. Aceste mișcări au inclus oameni de culoare, femei, homosexuali și lesbiene, minorități lingvistice și grupuri etnice care locuiau în regiunile lor istorice, asemeni scoțienilor și galezilor din Marea Britanie și vorbitorilor de limbă franceză din Quebec, și mulți alții. În al doilea rînd, diversitatea culturală din vechile țări democratice a sporit printr-un număr crescînd de imigranți, de obicei marcați de diferențe etnice, lingvistice, religioase și culturale, care îi deosebeau de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
consensului sînt (au fost) diferite în fiecare țară. Elvețienii diferă între ei prin natura limbii materne (germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste diferențe întretăiate au atenuat conflictele datorate limbii și religiei, care au fost aproape inexistente în Elveția modernă. Totuși, cantoanele mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ei prin natura limbii materne (germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste diferențe întretăiate au atenuat conflictele datorate limbii și religiei, care au fost aproape inexistente în Elveția modernă. Totuși, cantoanele mai mici sînt în mod caracteristic foarte omogene cu privire la limbă și religie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
constituția Confederației Elvețiene, se pare că ele sînt susținute de atitudinile și cultura politică ale elvețienilor. Belgienii se diferențiază prin limbă (franceză și flamandă), religie (protestantă, non-religioasă, catolică) și regiune. Provinciile sînt oarecum omogene. O regiune învecinată cu Franța este vorbitoare de limbă franceză și în mare parte non-religioasă; cealaltă, învecinată cu Olanda, este vorbitoare de flamandă (olandeză) și catolică; în centru, Bruxelles este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ale elvețienilor. Belgienii se diferențiază prin limbă (franceză și flamandă), religie (protestantă, non-religioasă, catolică) și regiune. Provinciile sînt oarecum omogene. O regiune învecinată cu Franța este vorbitoare de limbă franceză și în mare parte non-religioasă; cealaltă, învecinată cu Olanda, este vorbitoare de flamandă (olandeză) și catolică; în centru, Bruxelles este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural reprezentanții din segmentul francofon și din cel vorbitor de flamandă. Olandezii au fost timp
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
non-religioasă; cealaltă, învecinată cu Olanda, este vorbitoare de flamandă (olandeză) și catolică; în centru, Bruxelles este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural reprezentanții din segmentul francofon și din cel vorbitor de flamandă. Olandezii au fost timp de multe generații strict divizați în patru "coloane": catolici, protestanți, socialiști și liberali. Practic aceste diferențe au pătruns în toate relațiile și activitățile, de la politică la căsătorie, vecinătate, cluburi, sindicate, ziare și altele. Un
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de locuri au devenit, cu timpul, semne arbitrare („simple etichete“, cum se spune uneori) ale obiectelor geografice, foarte eficiente din punct de vedere comunicativ, estompînd sau chiar obturînd total, pentru vorbitorul comun, detaliul fizic sau social care a provocat denominarea inițială, dar care, descoperit de către cercetători cu mijloace științifice specifice, oferă informații utile și interesante, uneori surprinzătoare, pentru vorbitorul co mun, privind trecutul spațiului geografic respectiv și oamenii care l-au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
eficiente din punct de vedere comunicativ, estompînd sau chiar obturînd total, pentru vorbitorul comun, detaliul fizic sau social care a provocat denominarea inițială, dar care, descoperit de către cercetători cu mijloace științifice specifice, oferă informații utile și interesante, uneori surprinzătoare, pentru vorbitorul co mun, privind trecutul spațiului geografic respectiv și oamenii care l-au locuit de-a lungul vremii. Specialiștii implicați în acest studiu sunt, în primul rînd, lingviștii, pregătiți să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe „cineva“, un indi vid uman concret. Din punctul acesta de vedere, unele 16 nume de locuri sunt încă legate de motivarea semantică inițială, fiind înțelese și ca apelative (Dealul - dealul, Măgura - măgura etc.), în timp ce altele și-au pierdut, pentru vorbitorul comun, sensul inițial, pe care nu-l pot descoperi decît specialiștii, prin investigații etimologice speciale (Brașov, Craiova, Prahova, Parîng etc.). Neavînd sens propriu-zis, ca numele comune, ci numai func ție de individualizare, numele proprii, deci și numele de locuri, nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că apelativele, toponimele și antroponimele aflate la baza toponimelor în discuție au funcționat ca atare în limba romînă (avînd forme, sensuri și sufixe specifice acestei limbi), este evident că folosirea lor ca toponime, în forma actuală, au putut-o iniția vorbitorii limbii romîne. Originea cuvintelor bază respective constituie o problemă diferită, exterioară etimologiei toponimelor actuale, și care poate fi soluționată distinct. Criteriul semantic trebuie coroborat cu statutul funcțional al cuvîntului, cu apartenența sa onomasiologică și cu încadrarea lui istorico socială (aspecte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]