4,110 matches
-
păstrai apoi în minte încă o dată mărimea și vigoarea palmei și în același timp imponderabilitatea turburătoare a brațului, ascuns în blană... Rătăcii apoi singur până ajunsei acasă. Luminile reclamelor, foiala de pe străzi, vitrinele luxoase (în ciuda sărăciei) îmi alungară bizara melancolie, vraja depresivă care mă stăpânise tot timpul în lunga mea plimbare cu Matilda, soția detestată a prietenului meu. Îi uitai pe amândoi, ca pe doi străini a căror dramă de fapt nu mă interesa. Desigur, îmi spuneam, și îmi aminteam cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bolta cerului parcă se clătinară și, dacă n-aș fi întors, cu un efort de voință, capul într-o parte, cred că s-ar fi răsturnat totul cu mine. "Domnul Petrini e, ca întotdeauna, foarte supărat pe noi, rupse ea vraja, care în realitate nu se rupse deloc, să bem cîte-o țuică, poate îi trece." Și Petrică turnă și băurăm. O foame animalică, dar nu știu dacă tot atât de curată ca a animalelor, ne cuprinse, înfulecarăm, oricum, în tăcere, ca ele. În
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pergamentul", descifrat codul de pe el. Dar erau chiar în fața mea și cutia și codul și gâfâind exasperat îi șoptii: "Te omor". "Ei și?" răspunse ea și izbucni într-un hohot de râs care, în cascadele lui, duse cu sine și vraja care mă stăpânea. Gândii, și îmi văzui parcă și cu o mare claritate gîndul: "O voi părăsi! O părăsesc chiar în această clipă." Și mă liniștii. Ea nu se uita la mine, privea cerul. Stăteam alături simțind în preajmă doar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-mi vin în fire. Ea se învățase cu înfățișările acestea ale mele, nu le lua în seamă (nu tot astfel arătasem și în acea zi în bibliotecă, în ziua când venisem prima oară la ea în casă?) și sub puterea vrajei pe care prezența ei mi-o inspira presentimentul meu se retrăgea în adâncuri pentru ca la despărțire să nu mai găsesc în mine nici un fel de îndoieli. În seara aceea, în ziua următoare. A treia zi însă, cu câteva ore înainte de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar dacă, așa cum spunea cântecul, nu știa pe cine să aleagă; se adresa unei păsări: Spune-mi, puiule de cuc, măi, Duuupă care să mă duc... M-ași duce după cel nu știu cum, îmi scăpau cuvintele, atins, ba nu, chiar doborât de vraja simplă a melodiei, care mi se părea cea mai frumoasă din câte auzisem. Simțeam însă în același timp cu neliniște că atracția urii e la fel de mare, dacă nu chiar mai puternică și mai răscolitoare decât iubirea. Căci ne uram în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mare primejdie dacă nu ne despărțim, ne-am fi legat prea tare și tu n-ai fi putut să-ți mai termini studiile și din ce am fi trăit?" "Da, zisei, povestea care se repetă, temerea de totdeauna care rupe vraja, și o rupe când el, când ea, cine iubește mai puțin..." " Nu e adevărat, te iubeam tot atât de mult ca și tine, dar cu toate că nu păream atât de grijulie cu mine sau cu alții, m-a speriat gândul traiului rău, în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
parcă abstract, mai întoarse capul de vreo două ori până ne îndepărtarăm. Mă înșelasem, mi se păruse că gândea. Plăcerea ei pentru case, prea insistentă și neconvingătoare, nu numai că nu mi se comunicase deloc, dar spulberase cu totul timida vrajă pe care ea mi-o inspirase gândind câteva minute împreună cu mine. În centru mă oprii. Mă uitai în dreapta și stânga, eu o luam, adică într-o parte, și ea în alta. Abia atunci parcă se trezi și deveni conștientă de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gustul plimbărilor mele solitare prin pădure, îmi adusei aminte că nu mai citisem de mult nimic fundamental și mi se insinuă o acută senzație de vacuitate a gândirii, acum când simțirea mea (îmi dădeam bine seama) nu mai era sub vraja vecinătății morții, pe care marile tăceri vegetale ale pădurii mi-o sugerau (vegetalul nu e el perisabil, chiar dacă un copac trăiește mai mult decât un om? în timp ce iată, chiar această gândire, nu este ea eternă?). Era încă timp frumos și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să treacă orele, să treacă noaptea, să mă trezesc dimineața, să-i văd iar chipul și poate și surâsul, să-i ascult vocea ei voalată, ai cărei debit altădată mă iritase iar acum îmi suna ca o melodie plină de vrajă, toate acestea erau ale unui îndrăgostit, dar... Dar nimic din ce simțeam eu și trimeteam spre ea nu se întorcea înapoi spre mine, cu o încărcătură îmbogățită, după încredințarea tuturor îndrăgostiților, care simt, și li se confirmă când se revăd
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
neexprimat n-o mai turbură, îi e frică însă ca nu cumva să-l formulez, n-ar suporta. Nici nu știam dacă chiar aveam s-o fac, dar mi-era clar că prezența ei nu-mi mai apărea încărcată de vrajă. Așa era, a simțit că vreau să-i spun ceva și, cu toate că sâmbetele și duminicile le petreceam la mine, acum vroia să plece. Oare? Da, de-a binelea, își trăsese botinele și acum își căuta mantoul, dacă nu cumva vroia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
singură... Bine, acuma hai să ne culcăm, mâine îți dau eu un telefon." Îmi ură noapte bună și închise, ca și când ar fi vrut să evite întrebarea mea care plutea în aer: Când se va întoarce? Dar nu mai putui lucra, vraja singurătății mele se împrăștiase. Avui net sentimentul că ratasem o pagină inspirată, pe care niciodată n-o voi mai scrie... Voi scrie altele, dar niciodată, poate, una atât de... În schimb căpătam certitudinea amețitoare că Suzy mă iubea foarte tare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă ai fi aflat, cine știe dacă am mai fi putut să ne legăm pe viață ca acum! Fiindcă sîntem legați pe viață, orice ni s-ar întîmpla." Se uită iar la sine și această retragere avea în ea aceeași vrajă care mă îndemna ca totdeauna să nu mai încerc s-o descifrez. "Iubirea, parcă îmi spunea ea, e lovită după fiecare tentativă de a pătrunde în trecutul ființei dragi." " Totuși, mă trezii spunând, ar fi fost mai bine dacă mi-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
hotărâri de unul singur. Încât, după ce redevenii liber, continuarăm să trăim împreună, ca înainte, dar asta nu dură mult și curând ne despărțirăm definitiv. Am spus ca înainte, dar nu se mai putu ca înainte, fiindcă nu mai eram aceiași. Vraja, cum se zice, se spulberase, deși noi încercarăm la început s-o reînviem. Ea însă, dorind să fie sinceră, cum înțelesese din învinuirile mele că nu fusese, zădărnici acea reânviere și mă făcu să descopăr că eu iubisem pe nesincera
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stabilirea anului 513 în. de Hr. ca punctul origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc în cele 3 ore săptămânale ale urii administrate în cadrul cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din România (PCdR) în urma celui de-al Doilea Război Mondial a rupt vraja naționalismului etnic românesc. Imaginea trecutului, ca resursă simbolică de legitimare și contrafort al ordinii consacrate, nu putea rămâne nealterată. Una dintre cele mai presante preocupări ale noului regim în procesul de consolidare a puterii a fost aceea de "colonizare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care să ducă la "ruperea vrăjii trecutului" asupra prezentului printr-un act de conștientizare clară a acestuia. Ieșirea de sub "umbra trecutului" (Adorno, 1986, p. 115) se poate face doar prin asumarea critico-reflexivă a acestuia. Întrebarea care se cere a fi pusă este: a procedat statul român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
the Past. New York: Macmillan Press, Ltd. Polanyi, K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R. (1981). Logica cercetării. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popper, K.R. (2005). Societatea deschisă și dușmanii ei. Vol I: Vraja lui Platon, Vol. II: Epoca marilor profeții Hegel și Marx. București: Humanitas. Price, V. (1992). Communication Concepts 4: Public Opinion. Newbury Park, CA: Sage. Prodan, D. (1984). Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române. București: Editura Științifică și Enciclopedică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestui stagiu de documentare. 16 O tratare in extenso a perspectivei teoretico-politice și a perspectivei epistemologice asupra ideologiei, precum și a concepțiilor subsumate acestora se regăsește în Șandru, Reinventarea..., 48-111. 17 Chiar și încercările teoreticienilor sociali nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a caracterizat Secolul Luminilor. Totuși zeii se discută ...Cunoaștere, mijloc de salvare, putere, abandon, liberare internă, pâine a aleșilor, hrana blestemata, invitație la drum, întoarcere la glia natală, inspirație, respirație, rugăciune în vânt, dialog cu absența, angoasa, disperare, letanie, epifanie, vraja, sublimare, experiența, sentiment, emoție, intuiție... Poezia este, poate, fiecare dintre aceste lucruri și chiar multe altele. Scriitorul mexican Octavio Paz umple o pagină întreaga cu asemenea posibile "definiții" ale ei62. Adevărul este că nimeni n-a reușit să-i identifice
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cu totul. Mama dumneavoastră, pe care am avut onoarea s-o cunosc personal, deși știa de toate aceste zvonuri, nici măcar acum nu a aflat (și eu i-am ascuns acest lucru) că și dumneavoastră, fiul ei, v-ați aflat sub vraja acestor bănuieli. Pe mult stimata dumneavoastră mamă, domnule Burdovski, am găsit-o la Pskov bolnavă, în extrema sărăcie în care a ajuns după moartea lui Pavlișcev. Cu lacrimi de recunoștință în ochi mi-a spus că numai datorită dumneavoastră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ai casei“, că și el le era parcă de mult prieten devotat, că le împărtășește opiniile în întregime și că s-a întors printre ei după o scurtă despărțire. Farmecul manierelor elegante, al simplității și aparentei francheți era aproape o vrajă. Nici prin cap nu-i putea trece că toată această franchețe și noblețe, tot acest spirit și toată această înaltă conștiință a propriei demnități nu reprezintă decât o splendidă șlefuire artistică. În pofida înfățișării lor impunătoare, majoritatea invitaților erau oameni destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
scrisoarea”, „pe lacul-gând, obrazul tău lebădă”, „stelele cercei, în noaptea - o casetă” și atâtea altele. Toate se rotesc însă în jurul aceluiași soare, fiecare vers fiind un fel de mic și strălucitor satelit al unicei mari planete a dragostei. Aceasta e vrajă, magie transfiguratoare, catalizator al procesului de osmoză dintre eu și lume: Tu faci un semn și focul în înțeles s-arată Apa-și găsește apa și în cuvânt cuvântul În inimă murg tânăr un înțeles să bată, Din hamul de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
luminoase ale unui cosmos mai curând generic se substituie datului individualizat senzorial, totul pare privit dintr-un „punct suprem”, supraterestru, materia se diafanizează, devine inconsistentă, - „zvon”, „murmur” și „aromă”, mișcarea e plutire, liberă într-un spațiu fără frontiere, în virtutea unei vrăji transfiguratoare. Cuplul îndrăgostit își pierde individualitatea, eurile interferează până la confuzie („Și tu, oare tot eu să fi fost? / Tot eu? / Și tu? Și voi? / Și primăvara? Și iarna? / Și lumina ca o pădure cenușie?”), într-un univers el însuși transparent
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]