4,194 matches
-
la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul Îl Încurajează astfel: aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi. După ce părul eroului devine de aur În urma scaldei În baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui Împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca fiecare să ducă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi. După ce părul eroului devine de aur În urma scaldei În baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui Împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca fiecare să ducă câte un pepene la masa Împăratului. Pepenele este un simbol de fecunditate prin numeroasele sale semințe. Împăratul este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Eu Îți spun țâie, da' tu să nu le spui lor. Astfel, copilul s-a Îmbogățit. Întâlnirea cu Sfintele și urarea pe care le-o face acestora Îi aduc omului bogăția. Lazăr Șăineanu, În studiul consacrat ielelor arată că epitetele zânelor aeriene din limba română pornesc de la aceeași tendință eufemistă, manifestată la alte popoare. Și aceasta În primul rând pentru numele lor cel mai general, Iele. Forma paralelă Dânsele se explică celelalte nume dezmierdătoare: Frumoasele, Măiestrele, Milostivele, Puternicele, Sfintele etc. care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Iele. Forma paralelă Dânsele se explică celelalte nume dezmierdătoare: Frumoasele, Măiestrele, Milostivele, Puternicele, Sfintele etc. care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare. Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta Olteanu În Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară: sunt duhuri ale aerului care au Înfățișarea unor fete tinere 3, 5, 7, 9, sau 12 la număr -, de o frumusețe uimitoare. Umblă despletite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
timp limitat. Un cioban păștea oile În basmul Ioan Voinicu. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, Îl Îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune a venit momentul să nemperechem amândoi. Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia Înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna Îl duce pe fecior Într-o pădure, ca să-i arate bordeiul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune a venit momentul să nemperechem amândoi. Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia Înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna Îl duce pe fecior Într-o pădure, ca să-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna Zânelor, cea sortită i se Înfățișează eroului sub forma unei bufnițe. În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise În pețit
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mâncare. El o prinde pe fată, iar ea Îi reproșează că nu a mai avut răbdare să aștepte câteva zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui. Zâna apelor, un băiat pescuiește o mreană; o ia În casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu ie albă ca laptele, Împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate), care-l roagă să-i cruțe viața, Întrucât a fost rânduită de Dumnezeu să-i fie soție. Fata Îi spune că este zâna apelor. Pleacă Împreună unde s-a născut băiatul, că va fi cum va rândui Dumnezeu. c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu aspectul feminoid pe care-l dobândește șarpele, animal Yin, epitetul Yin evocând ideea de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o s-o cumpere, tot o să-i pară rău. Preț o sută de groși. În cele din urmă, băiatul o cumpără. Desface lada, vede un șarpe mare, gata să-l Înghită, Îi pune cuțitul În gură, șarpele se transformă Într-o zână frumoasă. Era gata s-o ia de soție, dar ea Îi mărturisește că e fiica lui Scaraoțchi și nu poate face fericit un om. Cu mine ai să fii nenorocit, da tot ești norocos, zice. Îi cere s-o ducă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
inima regelui atât de tare, Încât acesta nu mai putu să se stăpânească și, Într-o bună zi, Îi spuse că s-a hotărât să o ia de soție, pentru că numai ea Îl putea dezlega de jurământ. Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, Îi cere să-i dăruiască o rochie de culoarea timpului, apoi o rochie de culoarea soarelui, la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna Îi dăruiește o nuielușă, Îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de soție, pentru că numai ea Îl putea dezlega de jurământ. Fata, sfătuită de Zâna Liliacului, Îi cere să-i dăruiască o rochie de culoarea timpului, apoi o rochie de culoarea soarelui, la sfârșit, pielea măgarului, pentru care face cheltuieli nesăbuite. Zâna Îi dăruiește o nuielușă, Îndemnând-o să fugă de-acasă acoperită cu pielea de măgar, Însoțită de un cufăr cu haine și cu bijuterii. Fata ajunge la o moșioară, unde se angajează la cotețul curcanilor și cocina porcilor. În cele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vieții unui neam iubit de zei. Eu vin de-acolo, de unde susurul apei, răcoarea pădurii și cîntecul păsărilor au făurit melodia doinei și pacea lumii. Eu cobor din acei regi ce au Îmblînzit fierul, făcîndu-l plug. Eu vin de la sînul zînelor, mîinile cărora mi-au legănat scrînciobul copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi-au țesut soarta. Eu vin din țara hărniciei și a demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
popular al acestei zile, SÎnziene, nu este altceva decît Ziua Sfîntului Ioan, cu transformările fonetice produse de-a lungul timpului de denumirea latinească (Dies) Sancti Iohannis, care s-a suprapus peste sărbătorile păgîne ale solstițiului de vară, de celebrare a zînelor bune, ale cîmpului și ale pădurilor. Foarte rezistente În timp, tradițiile, datinile, obiceiurile asigură continuitatea Între generații și epoci, trecînd de la asimilați la asimilatori, ca Însemne ale locurilor, dar și de la o comunitate la alta, chiar diferite etnic și lingvistic
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
știa ce putea să facă, pentru că nu era foarte sigur ce anume era greșit. în noaptea aceea, cum stătea așa bietul soldățel în întuneric, i s-a arătat deodată ceva luminos. Pe măsură ce arătarea se apropia, se dovedea a fi o zînă minunată și plină de strălucire. Când s+a apropiat destul de mult, zîna s-a prezentat zicînd: "Eu sunt zina visurilor distruse". "Visuri distruse? Ce înseamnă asta?" a întrebat încetișor soldățelul de jucărie. "Nimeni nu mă poate repara pentru că nici chiar
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
era greșit. în noaptea aceea, cum stătea așa bietul soldățel în întuneric, i s-a arătat deodată ceva luminos. Pe măsură ce arătarea se apropia, se dovedea a fi o zînă minunată și plină de strălucire. Când s+a apropiat destul de mult, zîna s-a prezentat zicînd: "Eu sunt zina visurilor distruse". "Visuri distruse? Ce înseamnă asta?" a întrebat încetișor soldățelul de jucărie. "Nimeni nu mă poate repara pentru că nici chiar eu nu știu ce mi s-a stricat.". " Păi nici nu este nevoie să
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
chiar eu nu știu ce mi s-a stricat.". " Păi nici nu este nevoie să știi tu asta" i-a răspuns cu drăgălășenie zina cea strălucitoare. Apoi 1-a ridicat ușurel pe soldățel și a zburat cu el la meșterul de jucări. Zîna 1a rugat pe meșter să repare părțile stricate ale soldățelului și să-1 facă să se miște așa cum era de așteptat de la oricare altă jucărie. Meșterul a fost foarte fericit să repare la loc pe soldățel... " ("Soldățelul de jucărie"'Sempronia Filipoi
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
vulpe, Cinci pâini, Amintiri din copilărie; Barbu șt. Delavrancea: Bunicul, Bunica, Neghiniță, Palatul de cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea celor
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
mausoleul, cenotaful, cremațiunea, mumificarea, obiectele ce se îngroapă, masacrele cailor și a servitorilor la mormântul nevestelor; c-Inania Regna: călătoriile în împărăția morții, Raiul, Infernul, Purgatoriul-Prometeu, Iștar, Virgil; d-cultul strămoșilor: manii, penații, larii, lemurii; e-spiritele: geniile latine, îngerii creștini, zânele, piticii munților; f-apoteoza fictivă (odată ce omul a conceput zeul, îi creează un cult, o naștere, o viață și o moarte. De exemplu Bel, zeul cerului, și-a tăiat capul pentru a crea lumea, a devenit rege pe pământ și a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
vor răscoli împreună cu noi zestrea acelor amintiri scumpe, de neuitat. Dar noi până atunci.hai să ne bucurăm de copilărie, de jocurile ei, și să încălecăm pe raza sclipitoare și rece ca podurile de gheață, iarna. Hai să-i cerem Zânei Copilăriei acel praf magic, misterios, și alb ca neaua ce se așterne iarna pe munți și pe văi, cel ține în caleașca aurită, trasă de doisprezece cai suri, cu clopoței în frunte și steluțe. Să-i furam Zânei acel praf
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
-i cerem Zânei Copilăriei acel praf magic, misterios, și alb ca neaua ce se așterne iarna pe munți și pe văi, cel ține în caleașca aurită, trasă de doisprezece cai suri, cu clopoței în frunte și steluțe. Să-i furam Zânei acel praf fără asemănare a copilăriei nemuritoare. Iar eu mai vreau, zână bună, să mă lași să visez mângâiată de întâia rază de soare ce se-mpletește ca o sârmă de aur, făcându-mă să tremur de fericire. Și tare
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
ce se așterne iarna pe munți și pe văi, cel ține în caleașca aurită, trasă de doisprezece cai suri, cu clopoței în frunte și steluțe. Să-i furam Zânei acel praf fără asemănare a copilăriei nemuritoare. Iar eu mai vreau, zână bună, să mă lași să visez mângâiată de întâia rază de soare ce se-mpletește ca o sârmă de aur, făcându-mă să tremur de fericire. Și tare bine, bine ar fi ca niciodată să nu plâng de dorul copilăriei
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
Zăpada cea albă croșetează un covor strălucitor și neted, ne provoacă să ne aruncăm peste el, făcând îngerași de zăpadă. Iarna așează pe întinderi o dantelă albă, lungă și strălucitoare, țesută mărunt cu miliarde de cârlige și ace de gheață. Zâna cea albă e o adevărată războinică! Nu o lasă pe primăvară să-și facă apariția, deloc ! Ninge, ninge atât de frumos încât s-ar putea spune că realitatea a devenit un basm de iarnă minunat!
Sfera by Tonea Cosmina-Florina () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93585]