32,310 matches
-
replicat: „Ce vrei să spui? Despre ce vorbești? Romanii l-au prins și l-au ucis. Cu siguranță nu era Mesia. Toți știu că misiunea lui Mesia este să-i învingă pe dușmanii păgâni, să reconstruiască templul și să aducă dreptatea lui Dumnezeu pe pământ. În schimb, el a fost înfrânt de păgâni; templul e dărâmat; dreptatea lui Dumnezeu nu mai vede niciunde. Tot ce mai avem e dreptatea romanilor... mulțumim frumos!”. Mergând mai departe cu imaginația, primul ar răspunde: „O
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Cu siguranță nu era Mesia. Toți știu că misiunea lui Mesia este să-i învingă pe dușmanii păgâni, să reconstruiască templul și să aducă dreptatea lui Dumnezeu pe pământ. În schimb, el a fost înfrânt de păgâni; templul e dărâmat; dreptatea lui Dumnezeu nu mai vede niciunde. Tot ce mai avem e dreptatea romanilor... mulțumim frumos!”. Mergând mai departe cu imaginația, primul ar răspunde: „O, nu! Vezi, eu cred că Simon a înviat din morți”. Probabil, ceilalți ar riposta: „Asta-i
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
să-i învingă pe dușmanii păgâni, să reconstruiască templul și să aducă dreptatea lui Dumnezeu pe pământ. În schimb, el a fost înfrânt de păgâni; templul e dărâmat; dreptatea lui Dumnezeu nu mai vede niciunde. Tot ce mai avem e dreptatea romanilor... mulțumim frumos!”. Mergând mai departe cu imaginația, primul ar răspunde: „O, nu! Vezi, eu cred că Simon a înviat din morți”. Probabil, ceilalți ar riposta: „Asta-i bună! Ce vrei să spui? În Scripturile noastre nu întâlnim așa ceva? Despre
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de comportările regelui Carol al II-lea, care l-a dezamăgit, ca și pe alți susținători dealtfel. Elegant sau precaut, noul șef de partid nu l-a atacat de la început pe rege, ci camarila din jurul său, pronunțându-se, pe bună dreptate, împotriva imixtiunii monarhului în guvernare. Este posibil ca și această dezamăgire să fi contribuit la acceptarea reîntregirii PNL în 1938. În acest context este cu atât mai importantă informația autoarei că un număr însemnat de fruntași ai partidului (C.C. Giurescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de lider, precum și de principalii fruntași ai georgiștilor. Pentru a diminua posibiltatea unor interpretări eronate datorate subiectivismului specific informațiilor extrase din ziarele de partid, am utilizat și informații preluate din ziarele centrale ale unor partide rivale sau prietene, precum "Viitorul", "Dreptatea" sau "Îndreptarea". Fiind vorba despre un partid care a activat în ultimul deceniu interbelic, activitatea lui a fost puțin abordată de istoriografia interbelică. Totuși, prin lucrarea în care analizează rezultatele obținute de partidele politice, la unele din alegerile generale din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu În perioada imediat următoare zilei de 7 iunie 1930, Gheorghe Brătianu a desfășurat o acțiune intensă pentru înjghebarea propriei sale formațiuni politice. Ruptura produsă în PNL a fost urmărită cu multă atenție de ziarele partidelor rivale. Oficiosul PNȚ, "Dreptatea", indică numele primelor personalități politice care s-au întâlnit cu Gheorghe Brătianu imediat după excluderea sa din PNL. Între aceștia se numără: Istrate Micescu, Jean Th. Florescu, Ion Sân-Giorgiu, Ștefan Tătărescu, Al.G. Donescu, Athanasie Constantinescu, Grigorie Filipescu, Costin Sturdza
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parțiale care urmau a se organiza, precum și hotărârea ca reprezentanții săi să reintre în Parlament 126. În cursul lunii noiembrie, evenimentele s-au precipitat în sensul adâncirii crizei din Partidul Liberal condus de Vintilă Brătianu. Încă de la începutul lunii, ziarul "Dreptatea" semnala noi fisuri în interiorul vechiului partid. Oficiosul național-țărănist sugera posibilitatea apariției unor fricțiuni între președintele vechiului Partid Liberal și fratele său, Dinu, care s-ar fi apropiat de șeful georgiștilor. În același timp, în familia Brătianu apăruse temerea că I.G.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să rămână un instrument de guvernare în serviciul țării și al Coroanei. La 28 decembrie 1930 a urmat ședința Comitetului central al PNL tradițional, în timpul căreia a fost ales noul președinte al acestui partid, în persoana lui I.G. Duca130. Ziarul "Dreptatea" sublinia faptul că I.G. Duca era unul dintre fruntașii liberali câștigați de ideea că partidul trebuia să se adapteze circumstanțelor politice modificate ale anului 1930131. Evenimentele desfășurate la sfârșitul anului 1930 în interiorul vechiului Partid Liberal, l-au condus spre o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
erau atrași de numărul mare de intelectuali, membri ai partidului georgist, precum și de componenta naționalistă a progamului lor141. Deosebit de bine a fost primită de conducerea partidului înscrierea vechiului liberal, fost ministru al Cultelor, Constantin Banu. Încă din octombrie 1930, ziarul "Dreptatea" semnala dezacordul între acesta și conducerea vechiului Partid Liberal, atât în privința politicii sale economice, cât și în privința atitudinii adoptate de Vintilă Brătianu față de Restaurație. În scrisoarea de adeziune adresată conducerii georgiste, C. Banu își exprima, în același timp, nemulțumirea față de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de organizare: libertate, democrație și solidaritate; apărarea statului român unitar sub un regim constituțional, monarhic și democratic; întărirea proprietății private, considerată ca o funcție socială, evolutivă; înlăturarea luptelor de clasă prin solidarizarea și colaborarea frățească a tuturor claselor sociale; promovarea dreptății sociale, prin organizarea libertăților publice, a sufragiului universal, a culturii și educației cetățenești a poporului; încurajarea muncii și producției naționale 153. Proiectul de Satut prezentat de Dimitrie Cioc, la Congresul general din 7 noiembrie 1931, preciza că noul partid a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deja recunoscută: Vlașca, Ilfov, Caliacra, Vâlcea și Olt177. Frecvența neobișnuită și importanța care se acorda congreselor județene a fost sesizată și comentată de alte formațiuni politice. Astfel, cu ocazia congresului organizației georgiste din Chișinău, desfășurat în februarie 1933, ziarul național-țărănist "Dreptatea" evidenția diferențele dintre georgiști și alte partide, în privința importanței acordate unui congres județean 178. Potrivit publicației național-țărăniste, organizarea acestor manifestări politice era determinată de lipsa de partizani într-o anumită parte a țării, iar participarea delegațiilor din celelalte organizații județene
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
restrânsă [...] de autoritatea legii"319. Pe de altă parte, considerarea democrației drept un mijloc, o metodă, sau o procedură de luare a deciziilor, și nu un scop în sine, credința că a fi democrat nu înseamnă că majoritatea are întotdeauna dreptate, ci a accepta superioritatea tradițiilor democratice 320 este specifică gândirii liberalismului evoluționist. Este vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înlăturarea luptelor de clasă, prin solidarizarea și colaborarea diferitelor grupuri sociale, asigurând o repartiție echitabilă a drepturilor și obligațiilor de ordin politic și economic și o dezvoltare liberă a indivizilor fără deosebire de rasă, clasă, sau religie; * întărirea și dezvoltarea dreptății sociale prin organizarea libertăților publice, a votului universal, a culturii și educației cetățenești, a muncii și producției naționale, a raporturilor dintre muncă și capital și a asociațiilor profesionale, sub formele permise de Constituția țării 328. Referindu-se la cea de-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fuseseră depuse contestații. La întrunirea georgiștilor din Capitală, desfășurată la 6 august, Gheorghe Brătianu a anunțat că la nivelul conducerii, se luase hotărârea ca partidul să nu participe la aceste alegeri 504. Totuși, când au fost date publicității rezultatele, ziarul "Dreptatea" anunța că georgiștii obținuseră voturi în câteva dintre comunele județului, reușind chiar să numească 12 consilieri comunali 505. Era un succes modest, însă, având în vedere timpul extrem de scurt de existență al acestui partid, aflat încă în curs de formare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alegerilor generale din iulie 1932, "Garda de Fier" a început o luptă electorală îndârjită, pe care o conducea "ca pe o campanie de război". Apelurile legionarilor cereau răzbunarea împotriva celor răspunzători pentru situația economică, moratoriu sau reducerea plății datoriei externe, "dreptate pentru popor, [...] pâine pentru săraci"715, iar atitudinea guvernului național-țărănist, condus de Al. Vaida-Voevod, "nașul" Legiunii, era una permisivă 716. Comentând rezultatele obținute de partidele politice în alegerile generale din 1932, Gheorghe Brătianu își exprima îngrijorarea față de faptul că în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a dorinței unanime a întregului neam românesc [...] Consideră ca nedreaptă și nulă excluderea din partid a lui Gheorghe Brătianu, urmaș al marelui Ion I. C. Brătianu. Dezaprobă orice atittudine care ar duce la destrămarea partidului și la primejduirea existenței statului român". ("Dreptatea", 11 iunie 1930, p. 4.) Pentru ideea liberală (I. Al. Vasilescu-Valjean) Întrunirea de la Frascati și proclamarea d-lui Gh. Brătianu ca șef al PNL au însemnat prin marele curent produs în masele populare, începutul regenerării acestui vechi partid istoric care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tratatul de pace, pentru că nu îngăduia niciun amestec al puterilor străine în gospodăria noastră lăuntrică, respinge cu înverșunare o cârmuire ce le este robită. Cetățeni! Lupta noastră este mai mult decât o luptă de partid. Ea este lupta țării și dreptății. În România întregită, cârmuirea trebuie să fie a românilor, nu a străinilor. Aceasta trebuie să o înțeleagă toți cei care trăiesc pe pământul nostru. Nu am fost și nu suntem împotriva locuitorilor de altă limbă și de altă lege care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
oricând, vă putem repeta astăzi: Partidul Național Liberal va rezista și va birui numai prin noi, ori nu vom mai fi în viața politică a României. Strângeți rândurile și sus inimile! La luptă, cu neînfrântă credință în puterile neamului, în dreptate și în biruința noastră!". ("Mișcarea", nr. 881, 17 decembrie 1933.) La Cameră a început discuția validărilor Declarațiunea Partidului Național Liberal, citită de dl. N. Constantinescu-Bordeni, deputat de Prahova "....procedeul ce s-a folosit prin hotărârea de la 9 decembrie 1933 rămâne
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Apărare "Carol I"", nr.1, 2009. "București. Materiale de istorie și muzeografie. Muzeul municipiului București", 2008. "Caietele Brătianu", Societatea Academică "Gheorghe I. Brătianu". Filiala Sighetu Marmeției, nr. 2, mai 2011. "Cadran politic"2003, 2004. "Curentul"1933, 1934, 1936, 1940. "Dreptatea"1930, 1931, 1933. "Dimineața"1933. "Îndreptarea"1936. "Journal for the Study of Religions and Ideologies"2003. "Mișcarea" (Iași)-1930. "Mișcarea" 1930-1938. "Mișcarea Bănatului" (Timișoara)-1934, 1935. "Mișcarea Liberală"-1930. "Mișcarea Mehedințiului" (Turnu Severin)-1937. "Mișcarea Mureșului" (Târgu Mureș)-1936, 1937
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
criminal, Yves Ternon Statul. Ce se vede și ce nu se vede, Frederic Bastiat Strategii și politici publice, Florin-Mihai Căprioara Teorii și ideologii politice, Eugen Huzum Totalitarismul. De la origini la consecințe, Sorin Bocancea, Daniel Șandru Un experiment politic românesc. Alianța "Dreptate și adevăr PNL-PD", Alexandru Radu Voturi și politici. Dinamica partidelor românești în ultimele două decenii, Sergiu Gherghina LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Frunză, București, 2000, p. 329. 82 Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IX, Editura Machiavelli, București, 1997, p. 39; Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 246; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 212. 83 "Dreptatea", nr. 798, 11 iunie 1930, p. 4; Neagu Cosma, Culisele palatului regal. Un aventurier pe tron: Carol al II lea (1930-1940), Editura Globus, București, 1990, p. 142; Florea Nedelcu, "Contradicții și reorientări în evoluția PNL, (1930-1931)", în Revista de Istorie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 4; Neagu Cosma, Culisele palatului regal. Un aventurier pe tron: Carol al II lea (1930-1940), Editura Globus, București, 1990, p. 142; Florea Nedelcu, "Contradicții și reorientări în evoluția PNL, (1930-1931)", în Revista de Istorie, 1976/ 12, p. 1862. 84 "Dreptatea", nr. 798, 11 iunie 1930, p. 4. 85 Ibidem. 86 În declarațiile sale privind excluderea din PNL, Gh. Brătianu spunea: "Spre a evita discuții și incidente pe care aveam întemeiate motive să le bănuiesc penibile am crezut că este preferabil
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Naționale Istorice Centrale, București, fond D.G. P., vol. I, dosar 60/ 1930, f. 8. 88 "Mișcarea", nr. 74, 22 februarie 1931, p. 1; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 213. 89 Constantin Argetoianu, op. cit., vol. IX, pp. 33, 39. 90 "Dreptatea", nr. 798, 11 iunie 1930, p. 4. 91 Idem, nr. 800, 801; 13, 14 iunie 1930; p.1, 1. 92 Ovidiu Buruiană, ""Georgismul". Înființarea Partidului Național Liberal Gheorghe Brătrianu (iunie 1930)", în Anuarul Institutului de Istorie "AD Xenopol"Iași, XLIX
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
3000 de oameni veniți din părțile județului Ialomița". Idem, nr. 9, 11; 18, 30 octombrie 1930; pp. 4, 10. 125 "Mișcarea Liberală", nr. 9, 18 octombrie 1930, p. 3. 126 "Mișcarea", Iași, nr. 253, 8 noiembrie 1930, p. 1. 127 "Dreptatea", nr. 922, 955; 1 noiembrie, 10 decembrie 1930; pp. 4, 4. 128 Gh. Tătărescu, Guvernul de mâine, Scrisul românesc SA, Craiova, 1930, pp. 5, 47; Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 25-26; Narcis Dorin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberal 1944-1948, Editura Tritonic, București, 2003, p. 18. 129 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției vol. I, dosar 10/ 1930, f. 1, 2. 130 "Viitorul", nr. 6869, 6871; 25, 30 decembrie 1930; p. 7, 1. 131 "Dreptatea", nr. 968, 970; 25, 31 decembrie 1930; pp. 18, 1. 132 "Mișcarea", nr. 31, 31 decembrie 1930, p. 4. 133 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 193. 134 "Mișcarea", nr. 40, 13 ianuarie 1931, p. 1. 135 Ibidem. 136 Partidul a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]