34,410 matches
-
acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer cald uscat care are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima Europei de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor de primăvară și iarnă. Temperatura variază vara între +230 C și +370 C, iar iarna între -30 C și -280 C. Localitatea este bogată în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare și fântâni. În anul 1904, populația satului Mașcăuți a fost estimată la
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
continental și aer cald uscat care are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima Europei de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor de primăvară și iarnă. Temperatura variază vara între +230 C și +370 C, iar iarna între -30 C și -280 C. Localitatea este bogată în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare și fântâni. În anul 1904, populația satului Mașcăuți a fost estimată la 2.914 de suflete și 469 case. Conform datelor recensământului din
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita. Clima este temperat-continentală, cu ierni blânde și veri secetoase. Vara, în luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4 °C. Cantitatea medie de precipitații variază între 550-600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita. Clima este temperat-continentală, cu ierni blânde și veri secetoase. Vara, în luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4 °C. Cantitatea medie de precipitații variază între 550-600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
adâncimea 0,1-1 m. În timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30-40 mm/an. Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde. Temperatura medie a lunii iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei în special, vara și toamna. Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă răcirea
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
mult mai mare. La grădiniță activează circa 28 de angajați, inclusiv 12 cadre didactice. Satul Răuțel este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În special, formația locală „Sălcioară” este cea care păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul sărbătorilor de iarnă, la Răuțel poți vedea o veritabilă Bandă a lui Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul - obiceiuri bucovinene. Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300. Principala ramură a economie este agricultura. Mulți locuitori muncesc
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce vin dinspre Oceanul Atlantic provocând schimbări în anotimpurilor de primăvara și iarnă. Temperatura variază vara între +23 C și +27 C,iar iarna între -3 C și -5 C. Satul Ciuciuleni este traversat de râul Cogîlnic de la nord la sud, râu care izvorăște din Codrii Moldovei și are o lungime totală de
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce vin dinspre Oceanul Atlantic provocând schimbări în anotimpurilor de primăvara și iarnă. Temperatura variază vara între +23 C și +27 C,iar iarna între -3 C și -5 C. Satul Ciuciuleni este traversat de râul Cogîlnic de la nord la sud, râu care izvorăște din Codrii Moldovei și are o lungime totală de 243 km. Lăcăria satului este constituită din mai multe lacuri cu
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Ulmu este o localitate, din Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Situat în Mijlocul Codrilor Moldovei, cu o climă favorabilă, cu ierni blânde și veri călduroase. Solul acestei zone, un soi de cernoziom, este prielnic plantațiilor agricole de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
lor fac parte din cea mai mică specie de capre din lume, care la naștere nu ating o greutate mai mare de un kilogram. Stăpânul menajeriei a achiziționat aceste capre plătind o mie de euro pentru o pereche. În această iarnă, o preocupare a celor de la fermă au fost purcelușii aduși pe lume de o scroafă Neagră Vietnameză, care a fost nevoită să rabde gerul de afară. Igor Boljicov spune că există destui moldoveni care vor să aibă pe langă casă
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
depășiseră vârsta de 80 de ani. În 1854 în timpul războiului Crimeei țăranii din Cazangic au fost impuși de către autoritățile țariste să pregătească și să predea trupelor imperiale rusești 4000 puduri de fân, lăsând vitele lor fără hrană pe timp de iarnă. În 1856 satul intră în zona de sud a Moldovei dintre Prut și Nistru care, conform tratatului de la Paris, fu reîntoarsă Principatului Moldova. Din 1856 până în 1878 satul a făcut parte din Principatul Moldova, iar după Unirea Principatelor Române, la
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca și celebrele podgorii Bordeaux. Rădăcina viței-de-vie pătrunde adânc prin straturile de carbon, în căutarea apei. Aceste pământuri, încălzite de un soare blând, sunt ideale pentru cultivarea soiurilor roșii
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
incinta primăriei, nu este spațiu pentru sală de lectură, fondul de carte este învechit. În sat activează colectivele folclorice „Comoara”, format de elevii din școală, laureați ai concursurilor republicane al cîntecului folcloric pascal, ostășesc și al tradițiilor și obiceiurilor de iarnă, conducător artistic Platon Elena și „Comoara satului”, format din femeile satului, conducător artistic Ursachi Efrosenia. Este la început de cale crearea muzeului satului, asupra căruia a lucrat Ion Știrbu, tot odată fiind și coautorul primei monografii a istoriei localității, scoasă
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
care dispuneau de 115 cai, 367 vite mari cornute și 1.928 de oi. Țăranii abia își reveneau după cumplita foamete din 1873 că în vara anului 1876 grindina le distruse toate semănăturile. Iar în decembrie veniră la cazare pe iarnă câteva companii din regimentul 131 infanterie Tiraspol. A urmat apoi ciuma teribilă din 1877, când pe o movilă din coasta satului răsăriră două cimitire proaspete. Întrucât satul era înconjurat din trei părți de lacuri, bălti și stufării, el cădea adesea
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase bălti și izvoare ce formează băhnișuri . Climă este temperat-continentala cu veri secetoase și ierni geroase.Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,7C și +11,5C, iar precipitațiile medii anuale sunt cuprinse inrtre 300mm și 895 mm.Cele mai scăzute temperaturi ale aerului (-21 - -30 ° C) s-au înregistrat în luna decembrie 1996
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
niveluri ale apei se înregistrează primăvara când se topesc zăpezile. Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după timpurile ploioase se înregistrează o creștere a nivelului apei, dar pe o perioadă scurtă. Iarna, odată cu prezența gerurilor râulețul îngheață. Toamna și iarna, în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice care au parțial formă de zăpadă, nivelul apelor scade simțitor. Dacă e să vorbim despre primii locuitori ai satului apoi aceștia au fost rezeși moldoveni. Cât privește familiile concrete care populează vatra, am întâlnit obstacole serioase
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
aici bat patru tipuri de vînturi principale. Vînturile vestice, produse de curentul atlanticului de nord aduc cca. 70-80 % de precipitații. În această zonă cad mai multe precipitații decît în partea sudică a republicii, media anuală fiind de aproximativ 500-600 mm. Iarna predomină crivățul. Menționăm și vîntul ce suflă dinspre sud. Temperatura medie în Ianuarie este de -4 °C, iar în unele ierni coboară pînă la -22 ° C. În luna iulie, media este de +21 °C, iar temperatura uneori ajunge pînă la
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
această zonă cad mai multe precipitații decît în partea sudică a republicii, media anuală fiind de aproximativ 500-600 mm. Iarna predomină crivățul. Menționăm și vîntul ce suflă dinspre sud. Temperatura medie în Ianuarie este de -4 °C, iar în unele ierni coboară pînă la -22 ° C. În luna iulie, media este de +21 °C, iar temperatura uneori ajunge pînă la +45 °C (vara anului 2012). Satul Alcedar în prezent beneficiază de un gimnaziu dotat cu muzeu istoric, bibliotecă și sală de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
posibilități: cei fără stare materială se mulțumesc doar cu botezul. În timpuri mai vechi, în special pînă la 1940, tinerii din Alcedar aveau multe posibilități să-și petreacă timpul liber. În primul rînd, erau șezătorile care se organizau, de obicei, iarna. Pentru șezătoare, mai multe fete din sat se adunau la o casă, unde brodau, croșetau, coseau. Erau invitați și muzicanți, plătiți din banii fetelor. Masa era pe seama gazdei. Pe la miezul nopții veneau și flăcăii. Ei erau așezați la masă, iar
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi nu s-a păstrat) unde în timpul iernii depozita cerealele aduse-cumpărate de la țăranii din sat, cât și la cei din satele din împrejurimi-Cărpineni, Horjești, Mingir, Voinescu etc. Toamna târziu la debarcader ancorau 2-3 barge(șlepuri), primăvara erau încărcate cu cereale și când nivelul apei în Prut se ridica
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
interpretate de Jack Nicholson, Shelley Duvall și Danny Lloyd. Filmul este o adaptare a romanului omonim al lui Stephen King. Filmul spune povestea unui scriitor, Jack Torrance, care acceptă o slujbă de supraveghetor al unui hotel, care pe timp de iarnă este absolut pustiu. Fiul său posedă abilități de medium și este capabil să vadă lucruri din trecut și din viitor, precum și fantomele care locuiesc în hotel. La scurt timp după ce s-a stabilit la hotel, familia se găsește izolată la
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
europeană inițială a filmului era cu 24 de minute mai scurtă decât versiunea americană, fiind tăiate majoritatea secvențelor care au loc în afara hotelului. Scriitorul Jack Torrance (Jack Nicholson) sosește la Hotelul Overlook pentru un interviu pentru angajarea ca îngrijitor de iarnă, cu scopul de folosi izolarea hotelului pentru a scrie în liniște. Hotelul este construit pe locul unui cimitir indian și devine complet izolat de zăpadă în timpul iernii lungi. Directorul Stuart Ullman (Barry Nelson) îl avertizează că un îngrijitor anterior se
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
Nicholson) sosește la Hotelul Overlook pentru un interviu pentru angajarea ca îngrijitor de iarnă, cu scopul de folosi izolarea hotelului pentru a scrie în liniște. Hotelul este construit pe locul unui cimitir indian și devine complet izolat de zăpadă în timpul iernii lungi. Directorul Stuart Ullman (Barry Nelson) îl avertizează că un îngrijitor anterior se îmbolnăvise de claustrofobie și și-a ucis familia cu un topor și apoi s-a sinucis. Fiul lui Jack, Danny (Danny Lloyd), are percepție extrasenzorială și a
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]