32,662 matches
-
în funcție de necesități. Astfel se rezolvă problema debitului pe canalul Bega, dar se și îmbunătățește gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăștinoase și inundațiile frecvente. În 1775 se înființează Oficiul de Navigație din Timișoara. O nouă serie de inundații lovește Banatul în 1859. 500.000 de iugăre de teren arabil și zeci de sate sunt acoperite de ape. Viitura de pe a avut un debit de 455 mc, canalul fiind proiectat la un debit maxim de 85 mc. În 1869
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
proiectat la un debit maxim de 85 mc. În 1869 se fac primele curse de pasageri. Timișoara devine astfel primul oraș de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun. Banatul este lovit din nou de inundații în 1886. După aceste inundații digurile de pe Timiș și Bega sunt înălțate cu un metru. Un an mai tarziu, o nouă serie de inundații se abate asupra Banatului. Digurile construite anterior sunt rupte. Între 1900 - 1916 se construiește sistemul de
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
de 85 mc. În 1869 se fac primele curse de pasageri. Timișoara devine astfel primul oraș de pe teritoriul actual al României care utilizează acest mijloc de transport în comun. Banatul este lovit din nou de inundații în 1886. După aceste inundații digurile de pe Timiș și Bega sunt înălțate cu un metru. Un an mai tarziu, o nouă serie de inundații se abate asupra Banatului. Digurile construite anterior sunt rupte. Între 1900 - 1916 se construiește sistemul de ecluze de pe Canalul Bega. Ca
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
al României care utilizează acest mijloc de transport în comun. Banatul este lovit din nou de inundații în 1886. După aceste inundații digurile de pe Timiș și Bega sunt înălțate cu un metru. Un an mai tarziu, o nouă serie de inundații se abate asupra Banatului. Digurile construite anterior sunt rupte. Între 1900 - 1916 se construiește sistemul de ecluze de pe Canalul Bega. Ca urmare a acestui fapt, navigația crește considerabil. La 3 Mai 1910 este pusă în funcțiune Centrală hidroelectrica din cartierul
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
La 3 Mai 1910 este pusă în funcțiune Centrală hidroelectrica din cartierul Fabric din Timișoara. Această utilizează energia apelor Canalului Bega pentru producerea de curent electric. Este una dintre cele mai vechi hidrocentrale din România. În 1912 o serie de inundații lovesc din nou Banatul. Printre localitățile afectate se numără Cebza, Macedonia și Petroman. Tot în acest an, în Portul Timișoara sunt încărcate 415.000 chintale marfă, dintre care 310.000 de chintale reprezintă grâu și făină, si descărcate circa 200
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
Portului Timișoara din anul 1986 sunt înmatriculate 20 de vase funcționale pe Canalul Bega. Redeschiderea canalului revine în discuție imediat dupa 1990 însă autoritățile nu dispun de fondurile necesare pentru dragarea canalului și redeschiderea navigației. În anul 2005, au loc inundații catastrofale în întreg bazinul hidrografic Timiș - Bega. La sfârșitul anului 2008, incep lucrările de dragare și ecologizare a Canalului Bega. Sistemul de ecluze a fost construit între anii 1900 - 1916, pentru că navigația să se poată desfășura în bune condiții pe
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
circa 2075 hc, formate în principal din orezarii și culturi legumicole. În acest scop, a fost creat un întreg sistem de stații de pompare pe Canalul Bega. Aceste stații, pe lângă utilizarea lor în irigații, sunt folosite și în caz de inundații pentru a prelua apă din Bega și a o conduce pe câmpuri, reducând astfel viiturile. Un alt scop pentru care au fost create stațiile de pompare, este acelaș al desecării. Se știe că terenurile din Banat sunt mlăștinoase, tocmai de
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
cele mai bune școli. În total Petőfi a învățat la nouă școli, având vârsta de abia 5 ani când a început școala. Când poetul a împlinit vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petőfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron. După multe călătorii aventuroase ajunge să fie studentul colegiului din orașul transdanubian
Sándor Petőfi () [Corola-website/Science/300033_a_301362]
-
opus al râului. Comuna Mărăcineni este legată de oraș printr-un pod, cunoscut sub numele de "podul Mărăcineni", pod peste care trece DN2, cea mai importantă conexiune rutieră între București și orașele din Moldova. Acest pod a fost avariat la inundațiile din vara anului 2005, și în consecință a fost demolat și reconstruit până în luna noiembrie a aceluiași an. Din DN2, pe teritoriul comunei, în dreptul capătului podului Mărăcineni, se desprinde șoseaua județeană DJ203K, o importantă arteră rutieră de comunicație la nivelul
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
numărul mare al gospodăriilor construite pe lunca înaltă din dreapta râului și în extinderea sa actuală pe fruntea terasei. Cealaltă parte a satului, din stanga râului, fiind așezată pe malul Târnavei, a intrat într-un proces de regres pronunțat, cauzat de frecvențele inundații. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Atestata documentar pentru prima dată în anul 1324 cu numele de domus Karachyni, din 1733 Also-Kracsunfalva, este cunoscut mai mult ca centru viticol. Situat pe malul Târnavei, la circa 6 km vest
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
67 funcționau în agricultură, 36 în industrie, 5 în transporturi și 12 în alte ramuri economice). Procesele de îmbătrânire și depopulare a satului au fost și sunt cauzate și de condițiile naturale ostile (frecvente alunecări de teren în vatra satului, inundații în lunca Mureșului, relativa lipsă a apei potabile) și de izolare (lipsa unui pod fix peste Mureș și a unor curse regulate de autobuz spre Teiuș și Aiud). În a doua parte a secolului XX s-a înregistrat și o
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
celui de-al doilea val de colonizare cu șvabi, ordonat de împărăteasa Maria Terezia. Aici au fost aduse 62 familii de coloniști din Würzburg, Strassburg și Bamberg. Maria Terezia și fiul ei Iosif al II-lea au ferit satul de inundații datorită faptului că este la o altitudine mare plus faptul că este o movilă înaltă. Vârful bisericii Anton de Padova este la aceeași înălțime ca și fundația caselor din Cruceni la o altitudine de 243 m. Familile au construit primele
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
Mureșului s-a surpat, în locul ei, pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, a fost construită alta din lemn, ce avea hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe". Tradiția consemnează că în jurul anului 1823, locuitorii și-au mutat vatra satului pe locul actual, din cauza deselor inundații ale Mureșului, vechea biserică de lemn rămânând în afara satului. În noaptea de Bobotează a anului 1823, ea a fost dărâmată de un vânt năpraznic. În anul 1854 a fost construită actuala biserică de cărămidă, cu hramul celei vechi. Biserica are
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
-lea, mai precis, în anul 1296 (1), însă există dovezi de factură arheologică care demonstrează existența unei așezări dacice încă din sec. III - II î.d.Hr., chiar dacă amplasamentul a migrat de pe malul stâng al Mureșului pe cel drept din cauza inundațiilor provocate de râu. Într-o primă fază se pare că prima terasă a Mureșului a fost locuită de o comunitate, încet-încet aceasta migrând tot mai mult înspre nord, astfel ca pentru perioada romană să se facă descoperiri arheologice în acest
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
familiile militare din Cicir, adică 35 de familii, numărând 175 de suflete erau familii românești, (Ciuhandu, Românii din Câmpia Aradului, p.65). Așezarea pe actuala vatră a satului s-a făcut în jurul anului 1823 și a fost determinată de desele inundații ale Mureșului, cicirenii retrăgându-se astfel din fața pericolului pe care îl reprezenta râul pentru gospodăriile lor. Cicirenii erau iobagi, în 1752 existând un singur om care se ocupa cu oieritul și care avea 10 oi și capre, iar în 1743
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
nouă biserică, de lemn- “Sf. Mucenic Gheorghe” -1755- în conscripția lui Sinesie Jivanovici, satul are 32 de case și biserica de lemn Sf. Gheorghe este încă în construcție -1771-1786- are 52 familii -1791- este înființată școala românească -1823- din cauza deselor inundații, satul se mută pe locul actual; vechea biserică de lemn rămasă înafara satului, este distrusă de o furtună (cf. tradiției) -1828- are 144 familii -1851- are 793 locuitori -1854- este ridicată actuala biserică de zid, cu același hram ca cea
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
armata austriacă eliberează zona Podgoria (implicit Câmpia Aradului) până la Ineu. După consolidarea ocupației, încep operațiunile de repopulare, de modernizare a sistemelor de regularizare a apelor, de comunicație, de producție, etc. În 1772 a fost schimbată vatra satului, datorită unor mari inundații ți pericolului pe care-l reprezentau revărsările Mureșului. Păulișul este reconstruit după principiile urbanistice moderne, în sec. XVIII-XIX se construiesc principalele edificii ale satului, în 1780 fiind înființată școala românească. În anul 1812 Păulișul a fost declarat târg. În 1752
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
și între 620-640 mm la Fiscut și Firiteaz (Atlasul climatologic, 1966). Precipitațiile sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
jumătate a secolului al XVII-lea, vatra satului era localizată în zona ,Sub Vii” și ,Pe Deal”(au avut loc mari defrișări de terenuri, acoperite înainte cu păduri). Zona fiind mai ridicată, oamenii erau mult mai protejați în caz de inundații; în situatii extreme, exista posibilitatea ca în timp foarte scurt, să se retragă pe înălțimile din apropiere. Ultima poziționare a localitătii este cea actuală, care cuprinde un teritoriu destul de întins, între Cărășeu și Valea Hotarului (aprox. 4 km), satul fiind
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
de acestea, atacând și prădând populația băștinașă. Astfel, locuitorii au început să defrișeze pădurile existente pe actualul loc al satului, depărtându-se astfel de zona expusă a Someșului; astfel, se puteau adăposti mai ușor de dușmani, fiind protejați și de inundații. În pădurile din imediata apropiere, au săpat gropi care le serveau drept ascunzători și depozite pentru cereale. Râul Someș în repetate rânduri și-a schimbat albia în detrimentul hotarului localității. Se spune că acesta ar fi ajuns până la marginea satului Arduzel
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
tradiția spune că, din cauza iernilor grele și aspre, călugării pustnici și sihaștri coborau în peșteri și bordeie la biserica din sat, iar de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți arbori rupți de vânt, aduși de viiturile de pe versanți s-au oprit la confluența celor două pârâuri Neagra Mare și Neagra Mică, apa strecurându-se printre ei. Aceste lemne s-au carbonizat
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
conținând calciu, magneziu, fier, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat au fost descoperite la începutul secolului trecut. La început (1928), a fost amenajată o baie în aer liber, care după o scurtă funcționare a fost luată de apele Mureșului într-o inundație. Baia actuală cu 14 bazine a fost înființată în anul 1968 de către Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Gheorgheni. La aceasta s-a adăugat un cabinet medical. Apa poate fi folosită în curele interne în vindecarea enterocolitei acute și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
1574 problemă construirii unei cetăți de apărare la Ilia. În final s-a hotărât înzestrarea cetății cu o gardă de 30 persoane în frunte cu un căpitan și un pârcălab. O parte din zidurile acestei cetăți au fost distruse de inundațiile din anul 1970 iar cele rămase sunt vizibile încă în curtea spitalului din Ilia. În mijlocul fostei cetăți prevăzută cu turnuri de observație și creneluri fortificate, măi dăinuie și azi castelul construit de Ștefan Bathory, care la 1 februarie 1574, înainte de
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
de biserică numită "Predici și învățături" de P. Maior, precum și alte mari căderi de grindină, ca cele din 1912 sau 1956. Sunt menționate de asemenea puternice secete din anii 1905, 1946, ba chiar mai îndepărtate 1718, 1730, 1780, precum și marile inundații, cu urmări grave pentru localitate, ca cele din 1941, ce a distrus moara de pe Mureș, atestată încă în 1724, inundațiile din 1948, din 1970 sau 1974. Prin localitate trece artera feroviară Războieni-Deda, a cărei porțiune dintre Reghin și Tg. Mureș
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
1956. Sunt menționate de asemenea puternice secete din anii 1905, 1946, ba chiar mai îndepărtate 1718, 1730, 1780, precum și marile inundații, cu urmări grave pentru localitate, ca cele din 1941, ce a distrus moara de pe Mureș, atestată încă în 1724, inundațiile din 1948, din 1970 sau 1974. Prin localitate trece artera feroviară Războieni-Deda, a cărei porțiune dintre Reghin și Tg. Mureș a fost dată în folosință în 1885. Administrativ-teritorial, constatăm că Petelea aparținea pe la 1700 Comitatului Turda, Cercul de Jos iar
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]