32,310 matches
-
Argetoianu, P. Niță, Gh. I. Lapedatu, Gh. Dumitrescu, Ion V. Pană, V. Stănescu, V. Bădulescu, Săvescu Constantin. Idem, nr. 92, 93; 15, 17 martie 1931; pp. 4, 3; Nicolae Iorga, Corespondența, vol. II, Editura Minerva, București, 1986, p. 372. 142 "Dreptatea", nr. 896, 948; 3 octombrie, 2 decembrie 1930; pp. 4, 4; "Mișcarea", nr. 111, 7 aprilie 1931, p. 1. 143 "Mișcarea",, nr. 112, 115; 8, 11 aprilie 1931; pp. 2, 1. 144 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
All, București, 2000, pp. 229, 230. 175 "Mișcarea", nr. 490, 19 iulie 1932, p. 1. 176 Idem, nr. 514, 17 august 1932, p. 4. 177 Idem, nr. 575, 595, 599; 1, 25, 30 noiembrie 1932; pp. 2, 2, 2. 178 "Dreptatea", nr. 1617, 13 februarie 1933, p. 1. 179 Delegația permanentă a georgiștilor din Târnava-Mare era alcătuită din Ion Sân-Georgiu (președinte), 2 vicepreședinți, un secretar, un casier, în persoana avocatului Jean Maurer de la Sighioșoara și 6 membri. În județul Durostor, Delegația
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Carp, op. cit., p. 70. 333 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 334 "Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică, [...] proprietatea socială, caracterul ei fiind [...] determinat de considerațiuni de utilitate socială, de dreptate socială". D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale, București, 1921, p 29; În domeniul proprietății, liberalismul român a plecat da la ideea clasică a proprietății quiritare romane, sacră și inviolabilă, și a ajuns la formula proprietății funcțiune socială din care a ieșit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Idem, p. 212; Pamfil Șeicaru, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000, pp. 325, 326. 370 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 214. 371 "Viitorul", nr. 6770, 6846; 31 august, 28 noiembrie 1930; pp. 4, 4; "Dreptatea", nr. 820, 853; 6 iulie, 14 august 1930; pp. 1, 1. 372 "Mișcarea", nr. 253, Iași, 8 noiembrie 1930, p.1; "Viitorul", nr. 6846, 28 noiembrie 1930, p. 4. 373 "Mișcarea", nr. 47, 54; 23, 30 ianuarie 1931; pp. 1
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2-3. 503 "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 25, ședința din 9 februarie 1937, pp. 939-943. 504 "Mișcarea Liberală", nr.1, 21 august 1930, p.13; "Mișcarea", nr.138, Iași, 22 iunie 1930, p.1. 505 "Dreptatea", nr. 924, 4 noiembrie 1930, p. 4. 506 "Mișcarea", Iași, nr. 253, 8 noiembrie 1930, p. 1. 507 "Mișcarea", nr. 38, 44; 10, 14 ianuarie 1931; pp. 2, 2. 508 Idem, nr. 61, 7 februarie 1931, p. 2. 509 "Dreptatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dreptatea", nr. 924, 4 noiembrie 1930, p. 4. 506 "Mișcarea", Iași, nr. 253, 8 noiembrie 1930, p. 1. 507 "Mișcarea", nr. 38, 44; 10, 14 ianuarie 1931; pp. 2, 2. 508 Idem, nr. 61, 7 februarie 1931, p. 2. 509 "Dreptatea", nr. 983, 17 ianuarie 1931, p. 3. 510 "Mișcarea", nr. 55, 57; 31 ianuarie, 3 februarie 1931; pp. 1, 4. 511 Idem, nr. 152, 30 mai 1931, p. 1; Ioan Scurtu, Politică și viață cotidiană în România în secolul al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
19 noiembrie, 6, 15 decembrie 1933; pp. 2, 2, 3. 537 "Mișcarea", nr. 874, 8 decembrie 1933, pp. 1, 2. 538 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. I, dosar 71/ 1932, f. 8. 539 Ibidem; "Dreptatea", nr. 1874, 15 decembrie 1933, p. 4. 540 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției,vol. I, dosar 71/ 1932, f. 8. 541 "Mișcarea", nr. 878, 879; 14, 15 decembrie 1933; pp. 4, 1. 542 Arhivele Consiliului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vol. X, Editura Machiavelli, București, 1997, vol. X, p. 245. 586 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 7/ 1933, f. 2. 587 Biblioteca Națională, Așezămintele I. C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XLV/3, f. 61; "Dreptatea", nr. 1722, 22 iunie 1933, p. 4; "Dimineața", nr. 9525, 6 iulie 1933, p. 3. 588 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 4/1933, f. 14; dosar 7/1933, f. 2 . 589 "Mișcarea", nr. 973, 974; 22
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nt fratern Fran]a [i Rusia-n aceea[i speran]\, }arule, ascult\ azi Rusia [i Fran]a Binecuv`nt`nd, cu-al t\u nume, sf`ntul nume patern! (n.tr.) 1 Cu caractere chirilice `n original (n.tr.). 1 Dreptatea celui mai puternic e `ntotdeauna mai tare. 2 - ... e `ntotdeauna CEA mai tare. 3 - O s\ v\ ar\t\m numaidec`t... (n.tr.) 1 „O arie exist\, o [tiu [i pentru ea A[ da orice Rossini, ori Mozart, orice
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
creștine, Crăciunul și Sfintele Paști sunt Înfrumusețate de serbări și spectacole susținute de elevii care transmit mesajul bucuriei sfinte. “Sărbătoarea este sentimentul luminos al Împărtășirii tuturor din aceeași bucurie. În sărbătoare, ne descoperim că suntem capabili de mai multă bunătate, dreptate, pace și frumusețe sufletească.” Corurile de copii s-au Înfrățit cu Îngerii, vestind Nașterea și Învierea Domnului Iisus Hristos. Alte activități care s-au realizat sunt: - participarea elevilor la Sfintele Slujbe ale Bisericii, În cadrul cărora au primit Sfânta Spovedanie și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
al divinității în islam, si anume, Allah: păstrarea lui în formă arabă sugerează că nu se vorbește despre aceeași divinitate, în vreme ce traducerea lui prin „Dumnezeu” sugerează contrariul. Nici în cazul altor nume traducerea nu este inocentă, cum subliniază pe bună dreptate autoarea cărții. Întreaga ei formație, spiritul creștin care o călăuzește, o îndeamnă să sublinieze nu ceea ce desparte religiile monoteiste, ci ceea ce le unește, lucru ce are în aceste vremuri tulburi o importanță particulară. Nadia Anghelescu Preambultc "Preambul" Numele divine constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și în afara: „purcederea”, pe de o parte, și „numele care se deduc din lucrarea providenței divine”, pe de altă parte. Numele divine sunt Binele, Frumosul, Lumina și Iubirea (cap. III-IV), Ființa (cap. V), Viața (cap. VI), Înțelepciunea (cap. VII), Puterea, Dreptatea, Mântuirea, Inegalitatea (cap. VIII), Măreția, Micimea, Identitatea, Diversitatea, Asemănarea, Neasemănarea, Repaosul, Mișcarea, Egalitatea (cap. IX), Timpul și Veșnicia (cap. X), Pacea (cap. XI), Sfanțul sfinților, Regele regilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor (cap. XII), Unul (cap. XIII), „unitatea tuturor atributelor pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
atributele de atotștiința și atotputernicie privesc știință și puterea lui Dumnezeu ad extra. În continuare, articolul prezintă elaborarea teologiei sunnite, cu izvoarele ei: Coran, ≤adÖ și tafsr (exegeza), cu cele două teze fundamentale - unicitatea divină (taw≤d) și dreptatea lui Dumnezeu în răsplătirea faptelor oamenilor (‘adl). Sursă bibliografica folosită de L. Gardet o constituie al-Maqœad al-’asn" f šarh mă‘"n ’asm"’ All"h al-≤usn" de Ghaz"l și al-Maw"qif f ‘ilm al-kal"m de Œm cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de echivalentă stilistica. Unele limbi, printre care și română, au un stil literar specializat pentru subiecte religioase. În traducerea cărților sacre, el trebuie însă folosit cu discernământ, pentru a nu face traducerea ininteligibila pentru majoritatea destinatarilor. Nida atrage pe bună dreptate atenția asupra faptului că Noul Testament a fost scris în forma unei limbi vorbite de omul mediu analfabet din lumea elenistica; în consecință, este necesară concilierea ținutei cu simplitatea 51. Întrucât termenii transliterați sunt cuvinte goale din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
d pe următoarele teme: unicitate (1 nume), transcendență/sfințenie (5 nume), suveranitate (15 nume), veșnicie (5 nume), adevăr/lumină (2 nume), atotputernicie (17 nume), creație: origine și destinație finală (9 nume), providența (9 nume), milostivire (13 nume), știința (9 nume), dreptate în răsplătire (8 nume). Sugerează, de asemenea, studierea grupării numelor divine ce apar în perechi în textul coranic. Astfel de grupări tematice sunt prezente îndeosebi în lucrările cu orientare spirituală. Că un exemplu între multe, o dăm mai jos pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
i se poate împotrivi nimeni (un echivalent al lui Q"hir) și care se exercită mai ales in pedepsirea celor neascultători 102. Dacă luăm seama însă la numele de care e însoțit în majoritatea cazurilor, aceasta tărie e luminată de dreptate/înțelepciune, îndulcita de milostivire și iertare. Semnificații de bază: tare, invincibil. 2.1.6.7. Šad d. Aplicat lui All"h, acest calificativ nu apare în Coran decât în compuși: šadd al-‘iq"b (de 14 ori): SOI, ASM
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Și primul, și al doilea apar o singură dată în Coran în următoarele contexte: ...Rabba-n" fta≤ bayna-n" wa-bayna qawmi-n" bi al-≤aqq wa-’anta ƒayr al-f"ti≤n (7, 89/87): „Doamne! Judeca între noi și între neamul nostru intru dreptate, căci Tu ești cel mai bun dintre judecători!” (ASM) Qul yamma‘u bayna-n" Rabbu-n" Öumma yafta≤u bayna-n" bi al-≤aqqi wa-huwa al-Fatt"≤ al-‘Alm (34, 26/25): „Spune: «Domnul nostru ne va aduna pe noi, apoi va hotărî
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cel mai bun dintre judecători!” (ASM) Qul yamma‘u bayna-n" Rabbu-n" Öumma yafta≤u bayna-n" bi al-≤aqqi wa-huwa al-Fatt"≤ al-‘Alm (34, 26/25): „Spune: «Domnul nostru ne va aduna pe noi, apoi va hotărî între noi cu dreptate, căci El este Marele Judecător Și Atoateștiutorul!»” (ASM) Majoritatea comentatorilor dau că prima semnificație a acestor nume, având în vedere contextele respectivului verset, pe aceea de „judecător”, chiar dacă primul sens din dicționar al verbului față≤a este „a deschide”. Explicația
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
activ, la plural (’inn" muntaqimóna: 32, 22; 43, 41/40; 44, 16/15) și în expresia 9ó al-intiq"m (5, 95/96, 39, 37/38). Se referă la faptul ca Dumnezeu pedepsește necredința, perseverarea în râu. Este cealaltă fațetă a dreptății sale. Versetele care îl conțin sunt avertismente pentru cei care, după ce au fost iertați, recad în greșeală (5, 95; 39, 37; 44, 16), nu iau seama la semnele lui Dumnezeu (32, 22; 43, 41) Semnificație de bază: pedepsește pentru rău
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
însă că e vorba de un factitiv care înseamnă „Care dă pace, siguranța”, foarte apropiat că sens de următorul, despre care afirma că este neîndoielnic o formă aramaica (cf. notă privind v. 59, 23, p. 589). Înclinam să-i dăm dreptate, bazându-ne pe faptul că lista de la 59, 23-24 conține serii sinonimice. Semnificații de bază: dătător de încredere, de siguranță. 2.1.11.3. al-Muhaymin: SOI „apărătorul”; ASM „Veghetorul”; GG „Oblăduitorul”; Marr „Custos”; RB „le Préservateur”; DM „le Vigilent”; YA
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la 3, 152/146, nu există dubii, însă e vorba și de oameni în general (2, 243/244) sau chiar de întreaga creație (3, 174/168). Teologii comentatori au căutat în general să limiteze această deschidere generoasă, pentru a salvgarda dreptatea divină 151. Semnificații de bază: binefăcător generos și necondiționat. 2.1.13.10. (al-)Wadód: SOI „iubitor” (11, 92)/ „iubește” (85, 14); ASM „Binevoitor”/„Cel Plin de Dragoste” (85, 14); GG „Iubitorul”; Marr „Amator”; RB „aimant” (11, 92)/„le Bienveillant
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Stăpânul stăpânilor, Dumnezeul cel mare, puternic și înfricoșător, care nu caută la față și nu primește mită...” (t.n.) Dumnezeu este mare pentru că este mai presus de toți, dar puterea să precum și frica pe care o inspiră sunt în slujba dreptății și nepărtinirii. ... YHWH ‘ElohQy haššamayim h"’Ql hagga:Äl we hannÄr"’ šomQr habberÖ w"-ƒese: le-’oha>"yw... (Neh 1,5; cf. Dan 9,4): „Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare și înfricoșat, Tu care ții legământul Tău și ești
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
un adjectiv care se întâlnește doar în texte poetice (Iov și Isaia). Dumnezeu este calificat astfel numai în două pasaje din Iov: Ha’ap œÄnnQ’ mišep"” yaƒ">Äš we-’im Țaddq Kabbr tarešia‘ (34,17): „Unul care prigonește dreptatea ar putea oare să domneasca? Și vei osândi tu pe Cel mare și drept?” (BS) Hen ’Pl kabbr we lo’ yim‘"s kabbr koah lQ> (36,5a): „Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni și este puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h le-qÄl šawe‘ / Malek we’loh"y (Ps 5,3ab): „Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu!” (t.n.) Alături de metaforă regelui, este și aceea a judecătorului (ŠopeÖ) și a legiuitorului (Maƒoqq), care va face dreptate și va aduce izbăvire. Pentru a sublinia ideea de siguranță pe care regalitatea lui YHWH o inspiră, profetul Isaia pune laolaltă toate aceste trei nume, într-un oracol privind liniștea și stabilitatea de care se va bucura cândva Ierusalimul: YHWH
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este atribut sau predicat: Hațțór tamm pa‘alÄ k kol der"k"yw mišep"” ’Pl ’emón"h we ’Qyn ‘"wel țaddq we y"š"r hó’ (Dt 32,4): „Stâncă: desăvârșite sunt lucrările sale; toate cărările sale sunt dreptate; Dumnezeu credincios și nu este în El nedreptate, drept și nepărtinitor este El.” (t.n.) Țaddq ’att"h YHWH we y"š"r mišep"”eyk" (Ps 119,137): „Drept ești Tu, Doamne, si nepărtinitoare sunt judecățile tale.” (t.n.
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]