32,662 matches
-
Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Inundații cu destule pagube s-au produs nu numai în 1970, 1975, 1998 ,dar sunt date și despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912, 1932 și 1933 când s-au produs și numeroase alunecări de teren. Valea Ranta, cu o lungime
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
cinci sate: Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere:DJ 504 Vulpești-Alexandria
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
zonă nu s-au efectuat studii pedologice și agrochimice. Temperatura medie este cuprinsă între 4-6 °C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38ș în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27ș C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundații în satele Goioasa și Sulța, provocate de pâraiele Grohotiș și Sulța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundații în satele Goioasa și Sulța, provocate de pâraiele Grohotiș și Sulța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agăș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
vulcanică, fapt dovedit de existența în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au dus însă la alunecări de teren care au fost accentuate și de inundațiile din ultimii ani. Asfel malul Iezerului a alunecat în apă, făcând ca lacul să-și piardă din utilitatea turistică. Până în ianuarie 2008 a funcționat și o discotecă, denumită "Club Hypnotize", amenajată în fostul Complex Universal. Ea fost închisă din cauza pierderii
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
este străbătuta de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului că o parte a acestei zone este joasă, fiind în imediata apropriere a râului, de aceea în timp de inundații, gospodăriile aflate în aproprierea acestuia au fost avariate. Astfel, mulți și-au lăsat pământul pârloagă mutându-se în altă parte. Cătunul Pochița este o parte integrată a comunei Cașin, care atestă din anul 1864. Demult Pochița deținea statut de sat
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
deasupra pe dealul cu același nume. Pochița este o așezare umană exclusiv la dreapta apei Cașinului, asemeni „Cotul lui Briceag”. Marea parte a Pochiței, asemeni Vlașcăi, este situată la un nivel jos, apropriat albiei de curgere a râului, astfel, la inundații puternice, apa a făcut ravagii gospodăriilor aflate la acest nivel. Există în Pochița și case construite mai sus, pe terase ale dealului Podu Mare, fiind astfel ferite de revărsările violente ale apei, însă fiind totodată și mai greu accesibile. Principala
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fiind de o suprafață restrânsă, agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol sunt asemeni întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că este o zonă joasă, Vlașca a fost devastată de inundațiile produse de râul Cașin, pagubele fiind foarte mari pentru familiile care locuiau în aproprierea apei. Majoritatea locuitorilor din Vlașca sunt țigani ortodoxi, veniți aici încă dinainte de 1864. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de Cuza aici în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
revărsării ale râului Budac; barajul ridicat în 1807 a fost rupt de torenți în 1827, în 1874 jumătate din sat a fost mistuit de un incendiu de mari proporții, iar în anul 1913 din nou satul suferă distrugeri majore din cauza inundațiilor. Climă este una moderat continentală, cu temperatura medie anuală cuprinsă între 5 și 6 grade, cu o maximă termică în iulie și o minimă în ianuarie, ce oferă condiții propice locuirii acestor meleaguri. Vegetația naturală e dominată de foioasele din
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din 1970, 1980 și 2006 când s-au înregistrat și mari inundații locale. Muntele Țibleș care face parte din lanțul grupei vulcanice maramureșene, aflat în partea de nord a comunei, constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul Acer, Tiblessi și Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cele două sate de astăzi - Corni și Vlădeni - au o origine comună, din aceeași așezare răzășească, din valea Siretului, de pe locul numit astăzi „La Siliște“. La începutul secolului al XVI-lea datorită atacurilor tătarilor și apoi ale turcilor, cât și inundațiilor provocate de râul Siret, locuitorii acestui sat îl părăsesc. O parte s-au deplasat spre sud, sud-est într-o poiană din pădurea de corni și-au întemeiat satul Corni și o parte spre nord, tot într-o poiană a pădurii
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Fața Câmpulungului (Dea)și Muncelul la Strajă și primește în schimb satul Costești, din ținutul Botoșani. Măsurile luate de stolnicul Constantin Kogălniceanu după 1767pentr „a ridica și așeza în vatra satului pe oamenii ce șed împrăștiați pe moșie”, cât și inundațiile catastrofale care au avut loc în această perioadă în zona satului Costești din lunca inundabilă a râului Siret, au determinat ca o parte din locuitorii acestui sat dă-l părăsească și să se stabilească în partea nordică a satului Corni
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969. În timpul verii, Ursoaia seacă. Fiind așezată pe culmea unui deal, Sulița are apă freatică la mare adâncime. Toate fântânile ce se găsesc pe platoul localității sunt foarte adânci 15-20 m. Apa conține
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
de "Luncă" spune de la sine că este vorba de locul unde apa râului se revarsă din matca sa. Până în anul 1956 teritoriul satului era mlăștinos, însă, prin acțiunea de desecare a apelor, bălțile au dispărut. Terenul a fost mereu supus inundațiilor prin revărsarea Târlungului, combinat cu apele Râului Negru și ale Oltului. Climatul regiunii se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 7,8 °C și o cantitate de precipitații de 627 mm. Analizând valorile medii ale elementelor climatice pe o
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
Horia este un sat în comuna Surdila-Greci din județul Brăila, Muntenia, România. Satul Horia este cel mai tânăr sat component al comunei Surdila Greci. El a luat ființă și s-a format ca vatră de localitate în jurul anilor 1945-1947. Inundațiile din acești ani au făcut ca locuitorii unor așezări din lunca inundabilă a râului Buzău să fugă din calea apelor și să caute alte zone mai ridicate care să-i ferească de acest pericol. Așa se face ca cea mai
Horia, Brăila () [Corola-website/Science/300966_a_302295]
-
Ianca a județului Brăila, formată din satele Dedulești, Bagdat, Vișineni, Gherghișani și Vlădulești, cu o populație totală de 954 de locuitori. Inițial întemeiat pe la 1810 aproape de râul Buzău, satul Dedulești a fost mutat pe la 1873 în poziția actuală din cauza unor inundații. În comuna Dedulești funcționa atunci o biserică ortodoxă zidită de locuitori în 1860. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Dedulești cu 1062 de locuitori în satele Dedulești și Bagdat și în cătunul Negulești, aparținând aceleiași plăși. Începând cu 1921, locuitorii
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
consemnează comuna Dedulești cu 1062 de locuitori în satele Dedulești și Bagdat și în cătunul Negulești, aparținând aceleiași plăși. Începând cu 1921, locuitorii satului Nisipurile din județul Râmnicu Sărat au părăsit amplasamentul satului de pe teritoriul actualei comune Jirlău, din cauza altor inundații provocate tot de râul Buzău, și s-au stabilit pe teritoriul comunei Dedulești. În 1931, apăruse comuna Mircea Vodă, separată de comuna Dedulești, dar în scurt timp, comunele au fost din nou unite, noul sat Mircea Vodă devenind de această
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
și o școală mixtă cu 73 de elevi (dintre care 9 fete), deschisă în 1870. Comuna Latinu avea în componență satele Latinu Vechi (înființat în 1836) și Latinu Nou (unde s-au mutat în 1861 locuitori din Latinu Vechi în urma inundațiilor produse de râul Buzău), având în total 601 locuitori. În comuna Latinu funcționa o biserică datând din 1865 și o școală mixtă cu 26 de elevi. În 1925, comuna Măxineni avea 1259 de locuitori, iar comuna Corbu 1065; ambele făceau
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
conduce la înființarea unei noi așezări în comună satul Vintilești, în partea de est a satului Bordei Verde. În august 1944 satul Filiu este distrus în mare parte de un bombardament al artileriei sovietice, fiind ulterior abandonat de locuitori după inundațiile din 1970. Pe teritoriul administrativ al comunei Bordei Verde se găsesc un Sit Natura 2000 și o "Arie de protecție specială avifaunistică" - ROSCI 0259 Valea Călmățuiului, precum și un monument istoric de interes local - situl arheologic de la Lișcoteanca-„Moș Filon” (cod
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Brăila. Legea aduce câteva modificări esențiale: se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde, se desființează satele Cărămidari și Satnoieni, care se înglobează în satul Lișcoteanca și se desființează comuna Filiu înglobându-se satul Filiu în comuna Bordei Verde. Inundațiile catastrofale din anul 1970, aveau să conducă la desființarea satului Filiu, sat grav afectat de distrugerile din timpul războiului, când a fost distrus aproape în întregime de bombardamentul Armatei Roșii din ultima parte a lunii august 1944. Deja o parte
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
la desființarea satului Filiu, sat grav afectat de distrugerile din timpul războiului, când a fost distrus aproape în întregime de bombardamentul Armatei Roșii din ultima parte a lunii august 1944. Deja o parte dintre locuitori părăsiseră satul până în acel moment, inundațiile determinându-i și pe cei rămași să-l părăsească și să se stabilească, în special în Târlele Filiu, Ianca și Brăila. În anul 1973 au părăsit vatra satului ultimii locuitori, în marea lor parte bătrâni care nu doriseră să părăsească
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Branului. În urma acestui document, țăranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetății, fiind obligați să facă numai serviciul militar. Din documentele parohiei evanghelice reiese ca în anii 1713, 1714 și 1718 satul a fost bântuit de ciumă, incendii și inundații. În anul 1740 a fost inundația cea mai mare a râului Tărlung, când strada Racheților, azi strada Tărlungului, a fost luată de apă, precum și prima clădire a școlii din localitate. În anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]