33,140 matches
-
un fir de iarbă crescând, un cocoș cântător"”. Amploarea distrugerilor a fost mare, dar cel mai important fapt este că mănăstirea a scăpat fără a fi incendiată, așa cum a fost cazul cu mănăstirile Tânganu și Frumușani.</sup> Repararea stricăciunilor provocate mănăstirii avea să înceapă abia 25 de ani mai târziu, în 1684, în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino continuând și în timpul urmașului acestuia Constantin Brâncoveanu. Până la zidirea în anul 1702 a Palatului de la Mogoșoaia, Constantin Brâncoveanu obișnuia să folosească Mănăstirea Plătărești, alături de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
stricăciunilor provocate mănăstirii avea să înceapă abia 25 de ani mai târziu, în 1684, în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino continuând și în timpul urmașului acestuia Constantin Brâncoveanu. Până la zidirea în anul 1702 a Palatului de la Mogoșoaia, Constantin Brâncoveanu obișnuia să folosească Mănăstirea Plătărești, alături de Mănăstirea Cotroceni, ca loc de refugiu în caz de primejdie. Brâncoveanu se va refugia pentru prima dată la Plătărești chiar în primul său an de domnie, 1689, când a trebuit să părăsească Bucureștii sub amenințarea oștilor habsburgice conduse
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
avea să înceapă abia 25 de ani mai târziu, în 1684, în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino continuând și în timpul urmașului acestuia Constantin Brâncoveanu. Până la zidirea în anul 1702 a Palatului de la Mogoșoaia, Constantin Brâncoveanu obișnuia să folosească Mănăstirea Plătărești, alături de Mănăstirea Cotroceni, ca loc de refugiu în caz de primejdie. Brâncoveanu se va refugia pentru prima dată la Plătărești chiar în primul său an de domnie, 1689, când a trebuit să părăsească Bucureștii sub amenințarea oștilor habsburgice conduse de generalul Donat
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a trebuit să părăsească Bucureștii sub amenințarea oștilor habsburgice conduse de generalul Donat Heissler, intrate în Țara Românească pentru a se lupta cu oștile Imperiului Otoman. Odată cu sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu se încheie ultima perioadă de prosperitate din istoria Mănăstirii Plătărești. Începutul domniilor fanariote va aduce închinarea mănăstirii către Sfântul Mormânt deși hrisovul din 1640 al ctitorului Matei Basarab, confirmat prin tomosul din 1644 al patriarhului ecumenic Partenie, interzicea în mod expres închinarea Mănăstirii Plătărești sub pedeapsa anatemei și excomunicării
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
habsburgice conduse de generalul Donat Heissler, intrate în Țara Românească pentru a se lupta cu oștile Imperiului Otoman. Odată cu sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu se încheie ultima perioadă de prosperitate din istoria Mănăstirii Plătărești. Începutul domniilor fanariote va aduce închinarea mănăstirii către Sfântul Mormânt deși hrisovul din 1640 al ctitorului Matei Basarab, confirmat prin tomosul din 1644 al patriarhului ecumenic Partenie, interzicea în mod expres închinarea Mănăstirii Plătărești sub pedeapsa anatemei și excomunicării. Închinarea s-a făcut la o dată care nu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ultima perioadă de prosperitate din istoria Mănăstirii Plătărești. Începutul domniilor fanariote va aduce închinarea mănăstirii către Sfântul Mormânt deși hrisovul din 1640 al ctitorului Matei Basarab, confirmat prin tomosul din 1644 al patriarhului ecumenic Partenie, interzicea în mod expres închinarea Mănăstirii Plătărești sub pedeapsa anatemei și excomunicării. Închinarea s-a făcut la o dată care nu este cunoscută cu precizie, cel mai probabil pe timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730). Aceasta, ca și alte închinări similare, „"au fost făcute prin tomosuri false, date
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
făcute prin tomosuri false, date în secret, prin nesocotirea voinței ctitorilor, de către prinți și mitropoliți străini pe care vremurile i-au făcut să parvină la putere în această țară."” O circumstanță care a favorizat această evoluție a lucrurilor în cazul Mănăstirii Plătărești a constituit-o și lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii, luate de tătari la 1659 și care nu au mai putut fi recuperate niciodată. Mănăstirea va suferi distrugeri și pierderi semnificative pe timpul diferitelor războaie purtate pe teritoriul țărilor române în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ctitorilor, de către prinți și mitropoliți străini pe care vremurile i-au făcut să parvină la putere în această țară."” O circumstanță care a favorizat această evoluție a lucrurilor în cazul Mănăstirii Plătărești a constituit-o și lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii, luate de tătari la 1659 și care nu au mai putut fi recuperate niciodată. Mănăstirea va suferi distrugeri și pierderi semnificative pe timpul diferitelor războaie purtate pe teritoriul țărilor române în secolul XIX. Astfel, Jean-Claude Flachat, un negustor francez, spunea în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
putere în această țară."” O circumstanță care a favorizat această evoluție a lucrurilor în cazul Mănăstirii Plătărești a constituit-o și lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii, luate de tătari la 1659 și care nu au mai putut fi recuperate niciodată. Mănăstirea va suferi distrugeri și pierderi semnificative pe timpul diferitelor războaie purtate pe teritoriul țărilor române în secolul XIX. Astfel, Jean-Claude Flachat, un negustor francez, spunea în relatarea călătoriei sale prin Valahia, din 1740, că „"la Plătărești și Negoiești a trebuit să
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
țară fiind pustiită de războaiele dese și atacurile tâlharilor"”. De altfel, în a doua jumătate a secolului XVIII, în mânăstire își vor stabili sediul diferite comandamente ale trupelor de ocupație austriece și ruse, angajate în luptele cu Imperiul Otoman. Decăderea mănăstirii sub conducerea egumenilor greci va continua, ea fiind menționată în 1808 în rândul celor mai sărace mănăstiri din țară, cu un venit anual de numai 2000 de lei. Mănăstirea avea biserica afectată profund de cutremurul din 1802 care a provocat
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
XVIII, în mânăstire își vor stabili sediul diferite comandamente ale trupelor de ocupație austriece și ruse, angajate în luptele cu Imperiul Otoman. Decăderea mănăstirii sub conducerea egumenilor greci va continua, ea fiind menționată în 1808 în rândul celor mai sărace mănăstiri din țară, cu un venit anual de numai 2000 de lei. Mănăstirea avea biserica afectată profund de cutremurul din 1802 care a provocat prăbușirea celor două turle, era acoperită doar cu șindrilă, cu chiliile în mare parte stricate și având
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ocupație austriece și ruse, angajate în luptele cu Imperiul Otoman. Decăderea mănăstirii sub conducerea egumenilor greci va continua, ea fiind menționată în 1808 în rândul celor mai sărace mănăstiri din țară, cu un venit anual de numai 2000 de lei. Mănăstirea avea biserica afectată profund de cutremurul din 1802 care a provocat prăbușirea celor două turle, era acoperită doar cu șindrilă, cu chiliile în mare parte stricate și având nevoie de mari reparații. În timpul revoluției din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
avea biserica afectată profund de cutremurul din 1802 care a provocat prăbușirea celor două turle, era acoperită doar cu șindrilă, cu chiliile în mare parte stricate și având nevoie de mari reparații. În timpul revoluției din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, mănăstirea va fi ocupată de trupele turcești sosite în țară pentru a lupta cu trupele Eteriei conduse de Alexandru Ipsilanti. „"... la 15/28 ale lunei mai, pe la prânz, sosește din București doctorul Canelas, aducând scrisori de la bimbașa Sava, care anunța că
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
doctorul Canelas, aducând scrisori de la bimbașa Sava, care anunța că dușmanul [turcii n.n] a sosit și a așezat tabăra la Plătărești, și se plângea mult împotriva slugerului Tudor, că este de partea turcilor."” La plecare, trupele otomane vor devasta mănăstirea, aducând distrugeri însemnate în special picturii interioare. Biserica mănăstirii va fi reparată parțial în 1832, iar pictura va fi restaurată abia în anii 1970. Catagrafia Țării Românești din 1823 menționează Mănăstirea Plătărești, arătând că aceasta se află într-o stare
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
că dușmanul [turcii n.n] a sosit și a așezat tabăra la Plătărești, și se plângea mult împotriva slugerului Tudor, că este de partea turcilor."” La plecare, trupele otomane vor devasta mănăstirea, aducând distrugeri însemnate în special picturii interioare. Biserica mănăstirii va fi reparată parțial în 1832, iar pictura va fi restaurată abia în anii 1970. Catagrafia Țării Românești din 1823 menționează Mănăstirea Plătărești, arătând că aceasta se află într-o stare de degradare avansată, având prăbușite ambele turle. În anul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de partea turcilor."” La plecare, trupele otomane vor devasta mănăstirea, aducând distrugeri însemnate în special picturii interioare. Biserica mănăstirii va fi reparată parțial în 1832, iar pictura va fi restaurată abia în anii 1970. Catagrafia Țării Românești din 1823 menționează Mănăstirea Plătărești, arătând că aceasta se află într-o stare de degradare avansată, având prăbușite ambele turle. În anul 1836, mănăstirea intră în subordinea "Departamentului Credinței" (echivalentul Ministerului Cultelor pe timpul Regulamentului Organic), care a transformat-o în penitenciar destinat femeilor. Mănăstirea
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
fi reparată parțial în 1832, iar pictura va fi restaurată abia în anii 1970. Catagrafia Țării Românești din 1823 menționează Mănăstirea Plătărești, arătând că aceasta se află într-o stare de degradare avansată, având prăbușite ambele turle. În anul 1836, mănăstirea intră în subordinea "Departamentului Credinței" (echivalentul Ministerului Cultelor pe timpul Regulamentului Organic), care a transformat-o în penitenciar destinat femeilor. Mănăstirea funcționează în acest regim timp de 8 ani, până în anul 1844, când mănăstirea împreună cu toată averea sa mobilă și imobilă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Mănăstirea Plătărești, arătând că aceasta se află într-o stare de degradare avansată, având prăbușite ambele turle. În anul 1836, mănăstirea intră în subordinea "Departamentului Credinței" (echivalentul Ministerului Cultelor pe timpul Regulamentului Organic), care a transformat-o în penitenciar destinat femeilor. Mănăstirea funcționează în acest regim timp de 8 ani, până în anul 1844, când mănăstirea împreună cu toată averea sa mobilă și imobilă este transferată către Mitropolia Țării Românești, sub a cărei autoritate a rămas până în anul 1863, când, în urma secularizării averilor mănăstirești
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
având prăbușite ambele turle. În anul 1836, mănăstirea intră în subordinea "Departamentului Credinței" (echivalentul Ministerului Cultelor pe timpul Regulamentului Organic), care a transformat-o în penitenciar destinat femeilor. Mănăstirea funcționează în acest regim timp de 8 ani, până în anul 1844, când mănăstirea împreună cu toată averea sa mobilă și imobilă este transferată către Mitropolia Țării Românești, sub a cărei autoritate a rămas până în anul 1863, când, în urma secularizării averilor mănăstirești, a fost transferată în administrarea statului, funcționând doar ca biserică de parohie pentru
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Românești, sub a cărei autoritate a rămas până în anul 1863, când, în urma secularizării averilor mănăstirești, a fost transferată în administrarea statului, funcționând doar ca biserică de parohie pentru satul Plătărești. În compensație pentru averile secularizate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dăruiește mănăstirii două clopote de bronz, care au fost ulterior luate de trupele germane de ocupație, din primul război mondial. În anul 1864 ansamblul mănăstirii este supus unor noi lucrări de reparație destinate transformării sale din nou în penitenciar pentru femei începând
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ca biserică de parohie pentru satul Plătărești. În compensație pentru averile secularizate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dăruiește mănăstirii două clopote de bronz, care au fost ulterior luate de trupele germane de ocupație, din primul război mondial. În anul 1864 ansamblul mănăstirii este supus unor noi lucrări de reparație destinate transformării sale din nou în penitenciar pentru femei începând cu anul 1866 până în 1924. Starea aparentă de degradare, lipsa de importanță și notabilitate au contribuit la conservarea valorii de patrimoniu, pe care
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
unor noi lucrări de reparație destinate transformării sale din nou în penitenciar pentru femei începând cu anul 1866 până în 1924. Starea aparentă de degradare, lipsa de importanță și notabilitate au contribuit la conservarea valorii de patrimoniu, pe care o are mănăstirea în prezent. O monografie de la începutul secolului XX o prezintă ca o biserică oarecare, nepictată și fără icoane notabile, deși frumoasa pictură medievală era ascunsă sub stratul murdar de var cu care erau spoiți pereții bisericii iar icoanele de hram
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
fără icoane notabile, deși frumoasa pictură medievală era ascunsă sub stratul murdar de var cu care erau spoiți pereții bisericii iar icoanele de hram și împărătești din vremea lui Matei Basarab erau prezente pe aparent modesta catapeteasmă. În anul 1896 mănăstirea intră sub protecția Comisiunii Monumentelor Istorice. La 2 iulie 1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
hram și împărătești din vremea lui Matei Basarab erau prezente pe aparent modesta catapeteasmă. În anul 1896 mănăstirea intră sub protecția Comisiunii Monumentelor Istorice. La 2 iulie 1915 este emis Înaltul Decret regal nr. 1719, prin care „"toate bisericile și mănăstirile țării, anterioare anului 1834 se declară, în principiu, până la revizuirea și complectarea inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice, punându-se sub ocrotirea legii pentru conservarea monumentelor, spre a nu fi dărâmate, refăcute sau reparate fără avizul prealabil al Comisiunii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
comisiei se stabilește că „"Cu privire la relatațiunile verbale date de dl. G. Balș asupra bisericii fostei mânăstiri Plătărești, - să se declare și această biserică monument istoric, înscriindu-se în inventar."” În timpul Primului Război Mondial, aflându-se în zona de ocupație a Puterilor Centrale, mănăstirea a fost ocupată de trupele bulgare care au transformat-o în depozit de materiale de război (alimente). Trupele bulgare vor produce noi devastări mănăstirii, dintre care cea mai gravă a reprezentat-o arderea întregii arhive și a cărților de cult
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]