32,821 matches
-
cea mică de 1,6 m. Adâncimea care poate fi parcursă a avenului este de circa 18-19 metri. Orientat pe axa nord - sud, face legătura între Valea Bistricioarei și Depresiunea Șaru Dornei. Are cel mai înalt vârf din Munții Bistriței, traseul de acces conectându-se spre vest cu "Drumul Ieșenilor" Muntele Comarnicului este un mic masiv cu înălțime puțin mai mare de 1500 m, aflat în extremitatea sud-vestică a Munților Bistriței. La aspect se aseamănă mult mai bine cu Munții Hășmaș
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
vipera , fapt ce reprezintă un element de risc pentru turiști. Sunt cvasiinexistente. Nu există cabane montane. Singură cabană turistică din masiv este Cabană Zugreni care este situată la poalele Pietrosului Bistriței la intrarea în defileul Cheile Zugreni . Ea deservește atât traseele din această zonă cât și pe cele de legătură cu Munții Rarău — Giumalău . Refugiile montane sunt inexistente. Există totuși cabane și cantoane forestiere situate pe văile interioare: Paltinul (valea Negrișoara), Cristișor (valea Neagră), Borca , Borca Chei (valea Borcii), Darda (lângă
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
România a participat direct și în urma căruia ea și-a obținut "de jure" independența, a dus, însă, la întârzierea lucrărilor. O societate franceză condusă de inginerul Léon Guilloux a preluat construcția tronsonului românesc al căii ferate. Pe partea românească a traseului, companiile Léon Guilloux și Gergershon-Bandenson au construit alte trei tuneluri mai mici (la Posada Mare, la Posada Mică și la Bușteni). Aflate pe Valea Prahovei, cele trei tuneluri au fost abandonate cu prilejul lucrărilor ulterioare de renovare și extindere a
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
cale ferată, ocazie cu care s-a renunțat la tunelurile de la Posada Mare (139 m) și Posada Mică (56 m), și s-a efectuat și dublarea tunelurilor dintre Predeal și Brașov. În perioada 1962-1969 a avut loc electrificarea treptată a traseului între Brașov și București cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). Tronsonul dintre Predeal și Brașov a fost finalizat încă din 1963 (primul sistem de suspensie catenară a fost amplasat la Predeal, la 27 decembrie 1960), deoarece diverși producătorii au
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
50 Hz). Tronsonul dintre Predeal și Brașov a fost finalizat încă din 1963 (primul sistem de suspensie catenară a fost amplasat la Predeal, la 27 decembrie 1960), deoarece diverși producătorii au vrut să facă experimente cu locomotive electrice pe acest traseu montan dificil. La acest concurs, a câștigat compania suedeză ASEA cu două locomotive prototip Rb 1001 și 1002 cu redresoare special adaptate; ea a furnizat în 1965 prototipuri în România (la Electroputere din Craiova), fabricate sub licență LE 5100 (seriile
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
a fost cea de-a 47-a ediție a turului ciclist al României și s-a desfășurat în perioada 5 - 12 iunie 2010, pe un traseu de 1.154 kilometri care a început cu prologul de la Deva și s-a încheiat la Constantă. Cea mai scurtă etapă (în afara prologului) a fost prima, 118 km între Târgu Mureș și Vatra Dornei, iar cea mai lungă a fost
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
din Ungaria. În 1868 a fost pusă în funcțiune prima cale ferată din Transilvania (Arad-Alba Iulia). Cu toate acestea, nu exista nici o legătură feroviară între cele mai mari orașe din Transilvania. În 1868, statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring. Această societate (Ungarische Ostbahn) - care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar - a lucrat destul de repede. Ea
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
în , în ), în continuarea căii ferate construite de la Arad de către o altă companie (Erste Siebenbürgische Eisenbahn). La 20 noiembrie 1871 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Alba Iulia la Târgu Mureș; ea a fost finalizată cu an după traseul Oradea-Cluj-Napoca, devenind a doua cale ferată din estul Ungariei. Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit
Calea ferată Alba Iulia–Târgu Mureș () [Corola-website/Science/319645_a_320974]
-
succesul pe care Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol s-a bucurat împotriva permanentei în NATO înainte de a intra în Guvern, folosind sloganul „Nu intrăm în NATO”. Un alt motiv a fost redactarea întrebării, pe care mulți au considerat-o tendențioasa pentru traseul cetățenilor făcându-se „da”.
Referendumul pentru aderarea Spaniei la NATO, 1986 () [Corola-website/Science/319688_a_321017]
-
300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868, statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring. Această societate (Ungarische Ostbahn) - care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar - a lucrat destul de repede. În
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
Această societate (Ungarische Ostbahn) - care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar - a lucrat destul de repede. În anul 1870 compania sus-menționată a inaugurat Calea ferată Oradea-Cluj. La 20 noiembrie 1871 a fost pus în funcțiune traseul Alba Iulia-Târgu Mureș. După ce au fost inaugurate în scurt timp și alte trasee (ca de exemplu cel dintre Sibiu și Brașov, se simțea lipsa unei linii care să facă legătura între Cluj și sudul Transilvaniei. Acest traseu a fost proiectat
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
financiar din partea guvernului ungar - a lucrat destul de repede. În anul 1870 compania sus-menționată a inaugurat Calea ferată Oradea-Cluj. La 20 noiembrie 1871 a fost pus în funcțiune traseul Alba Iulia-Târgu Mureș. După ce au fost inaugurate în scurt timp și alte trasee (ca de exemplu cel dintre Sibiu și Brașov, se simțea lipsa unei linii care să facă legătura între Cluj și sudul Transilvaniei. Acest traseu a fost proiectat de la Cluj la Lunca Mureșului (în ). Linia ferată traversa bazinele hidrografice ale râurilor
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
pus în funcțiune traseul Alba Iulia-Târgu Mureș. După ce au fost inaugurate în scurt timp și alte trasee (ca de exemplu cel dintre Sibiu și Brașov, se simțea lipsa unei linii care să facă legătura între Cluj și sudul Transilvaniei. Acest traseu a fost proiectat de la Cluj la Lunca Mureșului (în ). Linia ferată traversa bazinele hidrografice ale râurilor Someș și Mureș; trebuiau construite mai multe tuneluri, așa că activitatea a trenat până în 1873. Calea ferată a putut fi inaugurată la 14 august 1873
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
în , în ) a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică (în , în ). Cu toate acestea, drumul pe cale ferată între capitala ungară Budapesta și Sibiu era destul de greoi. Pentru a scurta traseul, guvernul ungar a decis să construiască o linie de cale ferată, care să pornească din localitatea Vințu de Jos (în , în ) de pe calea ferată Arad-Alba Iulia prin Sebeș (în , în ) direct către Sibiu. Distanța pe cale ferată între Vințu de Jos
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
pe valea râului Ampoi. Linia de cale ferată de la Alba Iulia la Zlatna a fost pusă în funcțiune în anul 1895, având inițial ecartament îngust. Aceasta a fost înlocuită în 1982 cu o linie cu ecartament normal. . Din cauza faptului că traseul inițial trecea prin interiorul orașului Alba Iulia (cu haltele "Alba Iulia Cetate" și "Micești") și pe acest tronson nu a fost posibilă schimbarea liniei cu ecartament îngust cu una cu ecartament normal, s-a realizat o conexiune din dreptul localității
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
haltele "Alba Iulia Cetate" și "Micești") și pe acest tronson nu a fost posibilă schimbarea liniei cu ecartament îngust cu una cu ecartament normal, s-a realizat o conexiune din dreptul localității Bărăbanț de pe calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș către traseul inițial la gara Șard Ighiu, traseul fiind prelungit astfel cu 4,4 km. Traseul inițial pornea din gara C.F.R. (Gara Mare), intersecta Bdul. Ferdinand, apoi traversa orașul spre nord-est pe sub cimitirul „Maieri” și fortificația bastionară paralel cu străzile: Tache Ionescu
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
și pe acest tronson nu a fost posibilă schimbarea liniei cu ecartament îngust cu una cu ecartament normal, s-a realizat o conexiune din dreptul localității Bărăbanț de pe calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș către traseul inițial la gara Șard Ighiu, traseul fiind prelungit astfel cu 4,4 km. Traseul inițial pornea din gara C.F.R. (Gara Mare), intersecta Bdul. Ferdinand, apoi traversa orașul spre nord-est pe sub cimitirul „Maieri” și fortificația bastionară paralel cu străzile: Tache Ionescu, Octavian Goga, Decebal și Bălcescu. În
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
schimbarea liniei cu ecartament îngust cu una cu ecartament normal, s-a realizat o conexiune din dreptul localității Bărăbanț de pe calea ferată Alba Iulia-Târgu Mureș către traseul inițial la gara Șard Ighiu, traseul fiind prelungit astfel cu 4,4 km. Traseul inițial pornea din gara C.F.R. (Gara Mare), intersecta Bdul. Ferdinand, apoi traversa orașul spre nord-est pe sub cimitirul „Maieri” și fortificația bastionară paralel cu străzile: Tache Ionescu, Octavian Goga, Decebal și Bălcescu. În zona locului de joacă din vecinătatea Pieței Constituției
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
Ferdinand, apoi traversa orașul spre nord-est pe sub cimitirul „Maieri” și fortificația bastionară paralel cu străzile: Tache Ionescu, Octavian Goga, Decebal și Bălcescu. În zona locului de joacă din vecinătatea Pieței Constituției se găsea Gara Mică sau Alba Iulia Cetate, de unde traseul continua spre nord, apoi spre vest, urcând panta pe actualele străzi Marcus Aurelius și Septimius Severus (fosta Tolstoi).Pe ambele străzi se poate observa existența celei de-a treia benzi de circulație, apărută după eliminarea terasementului. După traversarea celor două
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
străzi se poate observa existența celei de-a treia benzi de circulație, apărută după eliminarea terasementului. După traversarea celor două străzi, linia traversa actualul teren al stadionului municipal și continua pe Calea Moților, prin satele Micești și Șard, intrând pe traseul actual după podul peste râul Ampoi. Calea ferată este cu linie simplă. Ea a fost achiziționată în 2006 de către compania privată Regiotrans. Pe acest traseu circulă zilnic aproximativ patru trenuri de călători, în fiecare direcție. <br style="clear:both;"> Din
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
al stadionului municipal și continua pe Calea Moților, prin satele Micești și Șard, intrând pe traseul actual după podul peste râul Ampoi. Calea ferată este cu linie simplă. Ea a fost achiziționată în 2006 de către compania privată Regiotrans. Pe acest traseu circulă zilnic aproximativ patru trenuri de călători, în fiecare direcție. <br style="clear:both;"> Din 7 iunie 2015, pe calea ferata Zlatna-Alba Iulia a fost pusă în circulație o garnitură de tren istoric, fiind un proiect realizat de către Primăria Zlatna
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. Traseul este foarte important și pentru traficul de marfă
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. Traseul este foarte important și pentru traficul de marfă. <br style="clear:both;">
Calea ferată Apahida–Dej () [Corola-website/Science/319780_a_321109]
-
(() a fost o celebră rută a coloniștilor Vestului american, principalul traseu transcontinental între valea fluviului Missouri și bazinul fluviului Columbia. Botezat astfel după Teritoriul Oregon din actualul nord-vest al Statelor Unite avea o lungime de aproximativ 2.000 de mile. Părăsea frontiera la Independence în Missouri, urma cursul râurilor Kansas, Big Blue
Oregon Trail () [Corola-website/Science/319810_a_321139]
-
iunie 1914, Franz Ferdinand a sosit la Sarajevo cu trenul, la invitația generalului Oskar Potiorek, guvernatorul Bosniei și Herțegovinei. De la gară, cele șase automobile ale cortegiului arhiducelui s-au îndreptat spre centrul orașului. Atentatorii s-au poziționat de-a lungul traseului cortegiului oficial. Nedeljko Čabrinović a aruncat o grenadă spre mașină arhiducelui, dar a ratat țintă, si a fost arestat de poliție. Se părea că atentatul a eșuat. După ce Franz Ferdinand a ținut un discurs la primărie, el și-a exprimat
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]