34,291 matches
-
orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe care le comercializau în zona de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-a tăiat pădurea în scopul măririi vetrelor gospodărești a
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pentru a rămâne umezi continu. În continuare tulpinele se uscau, se melițau (în melițe individuale), se pieptănau fuioarele (săptămâna cânepii), se puneau la umbră la uscare, se băteau cu maiu, se vânturau, se drâglau, etc. rezultând firele de cânepă pentru țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace pentru spălare, în continuare lâna era uscată și pieptănată pentru obținerea ,caierelor”mari, iar la final se torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace pentru spălare, în continuare lâna era uscată și pieptănată pentru obținerea ,caierelor”mari, iar la final se torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
caierelor”mari, iar la final se torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două fire ale căii ferate care traversează
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ceea ce favoriza producerea frecventă a incendiilor, iar din secolul XX s-a trecut la folosirea țiglelor pentru acoperirea caselor. Majoritatea caselor aveau două încăperi: - o cameră unde locuiau, mâncau și dormeau, iar în cursul iarnii aici se instala războiul de țesut stofele pentru îmbrăcăminte, - a doua cameră în majoritatea timpului nelocuită, era mai aranjată fiind destinată pentru oaspeți și sărbători. În camera locuită majoritatea timpului se găseau 2-3 paturi, în funcție de necesități, făcute din scândură și prevăzute cu saltele de paie. De
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
bucată mai scurtă, mobilă care bătea produsele de prelucrat, - boltă - prăvălie, - brăcinar - un fel de curea confecționată din fire de lână, cânepă sau in răsucite, folosită pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie, - fodori - manșete, - inie - ie, - ițe - componentă a războiului de țesut, - îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
partea din față a carelor și căruțelor, care separau caii și boii, era elementul principal de tracțiune al atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de tracțiune al atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală de formă concavă, în care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război, - vălău - jgheab alungit cu lungimea maximă de 2-3 m, construit din lemn, metal sau ciment, pentru pus mâncarea la animale, - vânări - curelușă de piele pentru legat indispensabilii sub genunchi, - vânăt - albastru, - vârtelniță - sucală, - etc. Turcu Petru Ponoran descrie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
condus de dr. Dragomir Popovici, de la Muzeul Național de Istorie a României din București), unde au fost cercetate locuințe cucuteniene cu inventar format din ceramică, unelte și arme (un topot trapezoidal din aramă), greutăți de lut ars de la războiul de țesut pe verticală. În urma cercetărilor arheologice de suprață, au fost găsite materiale feudale în locul Păltiniș- "Casa lui Stoica" (fragmente ceramice din secolul al XVII-lea, o râșniță; cercetări dr. Ion Mareș, Muzeul Bucovinei din Suceava). Sate și locuitori din zonă sunt
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul N și numărul atomic 7. Este un gaz incolor, inodor, insipid, de obicei inert, diatomic și nemetalic, constitutie 78% din atmosfera Pământului și este o parte componentă a tuturor țesuturilor vii. ul formează numeroși compuși chimici, precum aminoacizii, amoniacul, acidul nitric și cianurile. Nitrogenul (latină "nitrum", greacă "Nitron" însemnând "sodă nativă", "geneză", "formare") este considerat a fi descoperit de Daniel Rutherford în 1772, care l-a numit "aer fix". Faptul
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
produs industrial în cantități mari prin distilarea din aerul lichefiat, care este reprezentat de obicei prin cvasi-formula LN (deși se scrie mai corect N"(l)"). Este un lichid de criogenic (foarte rece) care produce degerături instantaneu la contactul direct cu țesuturile vii. Proprietatea lui de a menține temperaturile mult sub temperatura de îngheț a apei chiar când se evaporă (77 K, -196 °C sau -320 ° F) îl face extrem de util într-o varietate de aplicații ca refrigerent, printre care: Azotul este
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
joase, dar este mai puțin importamt pentru plasmele la presiune atmosferică. În particular, fotonii generați prin VUV (≤180 nm) la presiune atmosferică sunt puternic absorbiți, ceea ce îi împiedică să atingă proba. Plasmele netermice la presiune atmosferică sunt potrivite pentru tratamentul țesuturilor sensibile la încălzire. Efectele acestei plasme asupra celulelor și țesuturilor vii au fost studiate în ultimii ani. Se pare că tratamentul cu plasma își găsește multiple aplicații medicale, cum ar fi chirurgia de înaltă precizie (înlăturarea controlată a țesutului), îmbunătățirea
UTILIZAREA IN SCOPURI BIO-MEDICALE A PLASMEI NEIZOTERME LA PRESIUNE ATMOSFERICA. by Tipa Roxana Silvia () [Corola-other/Science/84385_a_85710]
-
atmosferică. În particular, fotonii generați prin VUV (≤180 nm) la presiune atmosferică sunt puternic absorbiți, ceea ce îi împiedică să atingă proba. Plasmele netermice la presiune atmosferică sunt potrivite pentru tratamentul țesuturilor sensibile la încălzire. Efectele acestei plasme asupra celulelor și țesuturilor vii au fost studiate în ultimii ani. Se pare că tratamentul cu plasma își găsește multiple aplicații medicale, cum ar fi chirurgia de înaltă precizie (înlăturarea controlată a țesutului), îmbunătățirea dezinfecției și a vindecării.
UTILIZAREA IN SCOPURI BIO-MEDICALE A PLASMEI NEIZOTERME LA PRESIUNE ATMOSFERICA. by Tipa Roxana Silvia () [Corola-other/Science/84385_a_85710]
-
tratamentul țesuturilor sensibile la încălzire. Efectele acestei plasme asupra celulelor și țesuturilor vii au fost studiate în ultimii ani. Se pare că tratamentul cu plasma își găsește multiple aplicații medicale, cum ar fi chirurgia de înaltă precizie (înlăturarea controlată a țesutului), îmbunătățirea dezinfecției și a vindecării.
UTILIZAREA IN SCOPURI BIO-MEDICALE A PLASMEI NEIZOTERME LA PRESIUNE ATMOSFERICA. by Tipa Roxana Silvia () [Corola-other/Science/84385_a_85710]
-
Vornicenii, Dealu-Crucii și Davidoaia. Satul Vorniceni este o așezare veche, relativ mare, specializată în cultura plantelor, creșterea animalelor (vite și oi), ocupații care s-au păstrat până astăzi. De asemenea ocupațiile tradiționale legate de prelucrarea cânepii, lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai noi și mai mici. Atât Vornicenii, cât și cele două sate au avut, permanent, surse de apă potabilă, din pânza freatică, iar
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
apa să o bea pentru a-i dezlega sarcina în cazul în care este legată. Curioase să afle dacă va naște băiat sau fată, femeile își ghicesc cu ,fușteii” de la război (cele două vergele care țin rostul țesăturii). La terminarea țesutului ies cu fușteii afară cu ochii închiși. Dacă la deschiderea ochilor vor vedea ființe de sex femeiesc se va naște fetiță, iar dacă vor vedea ființe de sex bărbătesc se va naște băiat. In același scop dacă în casă este
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
dinamice economii din România. Timișoara s-a afirmat ca puternic centru economic în secolul XVIII, odată cu instalarea administrației habsburgice. Colonizarea cu germani, diversitatea etnică și religioasă, reconstrucția cetății dar și sistemul legislativ favorabil proprietății private, au determinat formarea unui puternic țesut de meșteșugari și comercianți. Acest țesut de meșteșugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul dezvoltării economice de aici. Când Revoluția industrială a început să se manifeste, Timișoara prezenta toate condițiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe
Economia Timișoarei () [Corola-website/Science/301925_a_303254]
-
a afirmat ca puternic centru economic în secolul XVIII, odată cu instalarea administrației habsburgice. Colonizarea cu germani, diversitatea etnică și religioasă, reconstrucția cetății dar și sistemul legislativ favorabil proprietății private, au determinat formarea unui puternic țesut de meșteșugari și comercianți. Acest țesut de meșteșugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul dezvoltării economice de aici. Când Revoluția industrială a început să se manifeste, Timișoara prezenta toate condițiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe rând au fost introduse cele mai
Economia Timișoarei () [Corola-website/Science/301925_a_303254]
-
hipocondrul drept , glosită , Frecvente : gingivită , constipație , scune moi t iza Pancreatită , colită ischemică , colită ulcerativă , sângerări Foarte rare : gingivale Tulburări periodontale NOS , tulburări dentare NOS§ Cu frecvență necunoscută : tor Hepatomegalie Frecvente : Hepatotoxicitate , ( inclusiv deces ) Foarte rare : Afecțiuni cutanate și ale țesutului au subcutanat Alopecie , prurit * , tegumente uscate * , erupție cutanată * , Foarte frecvente : transpirații abundente Psoriazis ( nou sau agravat ) § , erupție cutanată Frecvente : te maculopapulară , erupție cutanată eritematoasă , eczeme , eritem , afecțiuni cutanate es Sindrom Steven- Jonson , necroliză toxică epidermică , Foarte rare : eritem multiform Tulburări
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
tegumente uscate * , erupție cutanată * , Foarte frecvente : transpirații abundente Psoriazis ( nou sau agravat ) § , erupție cutanată Frecvente : te maculopapulară , erupție cutanată eritematoasă , eczeme , eritem , afecțiuni cutanate es Sindrom Steven- Jonson , necroliză toxică epidermică , Foarte rare : eritem multiform Tulburări musculo- scheletice și ale țesutului conjuntiv Artrită Frecvente : um Rabdomioliză , miozită , crampe musculare , dureri de spate Foarte rare : Tulburări renale și ale căilor urinare Micțiuni frecvente Frecvente : Anurie , insuficiență renală , sindrom nefrotic Foarte rare : sânului Amenoree , mastodinie , dismenoree , menoragie , tulburări Frecvente : ina menstruale , tulburări vaginale
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]