32,662 matches
-
aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetății, fiind obligați să facă numai serviciul militar. Din documentele parohiei evanghelice reiese ca în anii 1713, 1714 și 1718 satul a fost bântuit de ciumă, incendii și inundații. În anul 1740 a fost inundația cea mai mare a râului Tărlung, când strada Racheților, azi strada Tărlungului, a fost luată de apă, precum și prima clădire a școlii din localitate. În anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de mare, încât a nimicit
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
realizat un sistem de încălzire cu aerotermă, iar în 2008 s-a trecut la încălzirea cu centrală termică pe combustibil solid. În 2009 au avut loc lucrări de subzidire și revopsire în exterior, pereții bisericii fiind degradați în urma mai multor inundații. Pe 8 mai 2011, episcopul ortodox Petroniu Florea, a resfințit biserica din parohia Criștelec, avand preot pe Ștefan Boldea (care și-a început activitatea în 1975). Aici a existat o comunitate de evrei, ca dovada sunt mormintele acestora.
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un debit scăzut în timpul verii și al iernii în timp ce primăvara și toamna are un debit destul de mare și uneori produce inundații în zona fânețelor. Având în vedere așezarea geografică, apele și relieful, clima satului Poarta Sălajului este specifică zonelor de deal. Temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie ajungând până la 38 °C, temperatura minimă absolută, −32 °C, înregistrându-se
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
a lungul timpului. Locuitorul Buruian Traian susține că satul de azi a fost întemeiat de circa 200 de ani(in forma în care este acum), iar locuitorii au venit din locul numit Puste din apropierea Văii Agrijului, ca urmare a deselor inundații provocate de acest râu. De-a lungul drumului Cluj-Zalău au fost mai întai șapte case care erau și cârciumi , în grai local fogădauă, fapt pentru care satul a fost cunoscut sub numele Fogădauă , nume folosit și astăzi de către locuitorii din
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
verii, Valea Marinului seacă, de cele mai multe ori. Până în anii ’80, ploile torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de oi din Transilvania. Această parțială transhumanță se poate dovedi prin gropile de forma rotundă existente pe teritoriul ostrovean, unde se crede că au fost construite bordeie. Au fost găsite cărămizi și pământ ars din vatra focului. În 1848, din cauza inundațiilor, populația a fost nevoită să se retragă, formând un “mic sat de circa 30 de familii și 106 membri”. Cu timpul numărul de locuitori s-a mărit și satul a devenit chiar comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
Letea se declară de origine ruso-ucraineană, diferită de a rușilor lipoveni. Locuitorii satului Letea se simt ofensați în cazul asocierii lor cu lipovenii din satele vecine Periprava, Sfiștofca, Mila 23 sau cu moldovenii din satul vecin C.A. Rosetti. După inundațiile din 1970, zona grindului Letea a fost îndiguită masiv, însă au fost demolate zeci de mori de vânt particulare ale morarilor din zonă. În anii de după 1990, mulți tineri au părăsit localitatea, aceasta devenind un sat aproape pustiu. Prin anul
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
din lemn. Temelia este construită din butuci groși de stejar. Distanța de la pământ la dușumeaua bisericii a fost de cel puțin un metru. Bătrânii spun că cei mici se jucau sub dușumeaua bisericii. Temelia bisericii este în pământ atât din cauza inundațiilor care au împotmolit terenul, cât și din cauza greutății bisericii afundându-se în mlaștină. Pereții sunt construiți numai din scânduri care acoperă scheletul. Așa că în interior și exterior, biserica este căptușită cu scândură. Are o turlă mare la mijloc acoperită cu
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Gura Caliței a revenit la comuna Lacu lui Băban. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, cu această ocazie mai multe sate nou-apărute (Frasinu, Pomii Cucilor, și Șesu cu Plopi) au fost comasate cu satul Dealu Lung. După inundațiile și alunecările de teren din 1970, reședința comunei s-a mutat la Gura Caliței, iar comuna a luat numele satului de reședință.
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
metri . Întrucât bazinul hidrografic al râului Ibana este pe teritoriul comunei de numai 41,5 km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Țara Românească, de la întemeierea Principatelor și până la Unire, București, 1964, p.64"). Însă, în realitate, vechimea satului este și mai adâncă, astfel că tradiția vorbește despre anul 1638, cănd potrivit relatărilor bătrânului satului "Ion Iacob", născut în anul 1894, din cauza inundațiilor, bătrânii povestesc despre vânzări și acte de mână încheiate în acest an de către familii care au decis părăsirea satului, fondând mai tarziu satele Pitulați, Scorțaru și Siliștea. Vatra satului a fost așezată inițial în locul numit "Siliște", la confluenta râului Râmnicul
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
producea aproximativ 7% din cheresteaua României, la care erau angajați circa 700 de muncitori, seamănă cu o epavă, în care mai lucrează cam 40 de oameni; la conducere nu este altcineva decât primarul comunei, Melen Vasile-Viorel. Râul Suceava provoacă uneori inundații (în 2008 - cantitatea de apă a fost de 1000 de ori mai mare decât cea normală, producând ravagii caselor de pe malurile râului). Deși lucrările de îndiguire au început, timpul trece, iar riscul unei catastrofe se păstrează. Comuna este condusă de
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
Baia au mutat o parte din țăranii din zona Băii pe culmea dealului unde se află în prezent vatra satului. V. Costăchescu în „Istoria orașului Fălticeni cu un scurt istoric al județului Baia, între 1340-1941” scria: „Târgul Baia fiind supus inundațiilor, târgoveții de acolo au început a se strămuta sus pe deal, la răscrucea drumurilor, între 1761-1830 și încoace” Artur Gorovei în lucrarea „Folticenii - cercetări istorice asupra orașului”, referindu-se la inundatiile din jurul anului 1761 afirmă că dacă s-a întâmplat
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
cercetări istorice asupra orașului”, referindu-se la inundatiile din jurul anului 1761 afirmă că dacă s-a întâmplat o asemenea nenorocire , oamenii - „plugarii care au părăsit vremelnic satul Baia s-ar fi refugiat în satele vecine, așezate pe înălțimi ferite de inundații precum Cotu-Băii” între plugari, ca și dânșii și nu ar fi venit în Fălticeni , un oraș de evrei , pentru că aici nu ar fi avut pământ pentru traiul zilnic. Oamenii în vârstă din cele două localități, mai ales cei din generațiile
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
avut pământ pentru traiul zilnic. Oamenii în vârstă din cele două localități, mai ales cei din generațiile trecute au vorbit despre o catastrofă hidrologică, care s-a produs în jurul anului 1770 în zona Gura Humorului- Baia. Legenda spune că marea inundație s-a cauzat unei perioade ploioase mai îndelungate și a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
în zona Gura Humorului- Baia. Legenda spune că marea inundație s-a cauzat unei perioade ploioase mai îndelungate și a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona joasă a Băii
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
spune că marea inundație s-a cauzat unei perioade ploioase mai îndelungate și a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona joasă a Băii pe culmele mai înalte ale dealului
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
prezent vatra satului. Satul nou format pe versantul sudic al dealului s-a numit Cotu-Băii. După anul 1800 satul se consolidează cu locuitorii veniți din partea de sud a satului (Chutor) și cu locuitori care au plecat din zona Băii datorită inundațiilor provocate de râul Moldova. Un număr însemnat de familii provin din Transilvania în perioada răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, fapt confirmat de existența la începuturile satului a unor nume de familii precum, Lupașcu, Lupu, Macsim, Sasu, Ungureanu care își
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o climă temperat continentală, fiind
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o climă temperat continentală, fiind influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
47 grade 48 min 23 sec ( latitudine nordică); - 26 grade 3 min 17 sec - 26 grade 9 min 23 sec (longitudine estică). Poziția localității este favorizată de dispunerea satelor componente pe pantele dealurilor, ceea ce le ferește de revărsările și de inundațiile râului Suceava și a pârâului Hatnuța, excepție făcând unele părți ale satului Dărmănești, în zona gării CFR. Pornind de la valea râului Suceava, relieful se înalță în pante domoale sau abrupte, ce despart terasele dealurilor. Astfel, satele Mărițeia Mică și Dănila
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Credința cu Spade, clasa a II a”de către Majestatea Sa Regele; Ion I. Iliescu Cavaler al Ordinului Militar “Mihai Viteazul, Ordinul Coroana României cu spade și Panglica și alte onoruri, în timpul celui de al II-lea Război mondial”). Scăpați de inundațiile din 1941 , 1948, 1962, de spaimă (timp de 30 de ani) a eventualei desființări a satului ca urmare a barajului de la Cornet, localnicii și-au păstrat vatra pe care au înălțat case între dealurile Chicerea și Boldan. Două clădiri din
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Arad din data de 13 Iunie 2006. În anul 2007 la etapa județeană a concursurilor profesionale, S.V.S.U. Zăbrani s-a clasat pe locul 3. Formația de pompieri din Zăbrani a participat activ și la înlăturarea urmărilor dezastrelor provocate de inundațiile grave din anul 1970. În anul 1977 în dotarea formației intră o nouă autospecială de intervenție, S.R. 132, care a fost folosită la incendiile de pe raza comunei, dar și în colaborare cu celelalte F.C.P.- uri, cum ar fi incendiul de la
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste 8 m. Inundații de mai mici proporții se produc anual. Pentru a evita posibile pagube economice, și pierderi umane, în anul 2000 a început amenajarea unui dig
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste 8 m. Inundații de mai mici proporții se produc anual. Pentru a evita posibile pagube economice, și pierderi umane, în anul 2000 a început amenajarea unui dig de protecție. Mai rămâne de soluționat problema calității apei, poluată ca urmare a deversării apelor reziduale
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]