31,827 matches
-
p. 78. 14 G. W. F. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, p. 603. 15 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, p. 44. 16 G. W. F. Hegel, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, pp. 16-19; G.W
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 20 G.W.F. Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică, pp. 89-90. Subl. în orig. 22 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 494, 603-604. 23 Ernesto Laclau, "Universalism, Particularism and the Question of Identity", în Linda
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și dușmanii ei, vol. ÎI, "Epoca marilor profeții: Hegel și Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-107. Bibliografie HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HORKHEIMER, Max; ADORNO, Theodor, Dialectica Luminilor. Fragmente filozofice, traducere de Andrei Corbea, Editura Polirom
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2000. RECENZII Genocidul și întemeierea republicii. Memoria disputată a Vandeei (The genocide and the founding of the republic. Vendee's disputed memory) Reynald Secher, Vandeea: de la genocid la memoricid. Mecanismul unei crime legale împotriva umanității (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Fundația Academia Civică, 2013, 518 p. După propria mărturie, Reynald Secher este primul cercetător francez care a calificat atrocitățile de la Vandeea drept genocid. Acest lucru s-a întâmplat în 1986, cu apariția cărții Le Génocide franco-français: la Vendée-Vengé. Revizuirea canonului istoriografic care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Franceze (1789-1989), în contextul unui curajos curent de revizuire istoriografica condus, la modul informal, de François Furet (Penser la Révolution Française, 1978). Vandeea: de la genocid la memoricid, lucrare publicată la Editions du Cerf (2011) și în traducere românească la Fundația Academia Civică (2013) continua demersul început în 1986 în sensul că rămâne la acelasi obiect de studiu (Vandeea că provincie geografică cu puternică rezonanță istorică pentru Franța) și, în același timp, dezvoltă în sensul că muta accentul de la argumentația strict istorică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul, și ceea ce se ivește că fapta a întregului să fie faptă nemijlocita și conștientă a fiecăruia"81. Note 1 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, pp. 576-578. 2 Baruch Spinoza, Etică (demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993, p. 76. 3 Immanuel Kant, Critică rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elenă Moisuc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, p. 107. 25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 40. 29 Ibidem, p. 49. 30 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 81-82 31 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., pp. 52, 240-241. 32 Viorel Colțescu, Istoria filosofiei, op. cît., pp. 167-168. 33 Jaqueline Russ
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la contemporani, traducere de Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 190. 34 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 18. 35 Ibidem, p. 174; Idem, Logică, op. cît., pp. 42-43, 247. 36 Idem, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, p. 135. 37 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 26-27. 38 Hegel, Știința Logicii, op. cît., pp. 521, 537. 39 Ibidem, pp. 542-544, 567
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006. D'HONDT, Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996. HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HEIDEGGER, Martin, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
A fost unul din principalii reprezentanți ai aticismului în literatura greacă. Născut într-o familie notabilă din Beotia, studiază la Atena retorica, filosofia și științele vremii sale, avându-l ca maestru pe Ammonios Sakkas. În această perioadă, frecventează „Stoa”, precum și „Academia platoniciană”. Vizitează de mai multe ori Roma, unde predă filosofia morală. Obține cetățenia romană și adoptă numele de familie "Mestrius", în semn de omagiu adus prietenului său M. Mestrius Florus. Autoritățile imperiale romane îl numesc procurator al provinciei Achaia din
Plutarh () [Corola-website/Nature/301066_a_302395]
-
pe alte coordonate compoziționale de neuitatul compozitor și dirijor Ioan D. Chirescu. Să nu uităm, „Iarna pe uliță” scrisă de marele poet și folclorist George Coșbuc, despre care binecunoscutul poet ardelean Octavian Goga scria următoarele cu prilejul primirii sale la Academia română: „Dacă ar fi rămas în căciulă și ițari, s-ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter anonim ca autorul Mioriței, și suflarea lui de foc s-ar fi topit în flacăra pururea primenită
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter anonim ca autorul Mioriței, și suflarea lui de foc s-ar fi topit în flacăra pururea primenită a folclorului” (Goga, Octavian, George Coșbuc. Discurs de primire la Academia Română, Cluj, 1938.). Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a fost patronat de Primăria Municipiului Brăila, Statul Major al Forțelor Terestre, Ganizoana
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
distins prin dinamică, varietate și virtuozitate, o contribuție deosebită având-o trupa de majorete a Liceului cu Program Sportiv - Nicolae Rotaru din Constanța, condusă de Adriana Adelaida Hoidrag, absolventă a Facultății de Artă din Constanța, secția Coregrafie. Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov, condusă de Maior Sorinel Vânt, a impresionat prin repertoriul abordat, cuprinzând și muzică de film, precum și prin eleganța și distincția trupei de majorete. Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, cu o remarcabilă tradiție încă din
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
fost o prezență electrizantă, aclamată intens de cei prezenți în sală. A treia seară a festivalului a debutat cu interpretarea fermecătoare a Concertului pentru fagot și orchestră în Si bemol major, K.V. 191 de W.A. Mozart, de către studentul la Academia ieșeană de Arte Alin Dănilă. Îndrumat cu înaltă competență de profesorul său Dumitru Ursu, tânărul instrumentist a cucerit audiența prin dulceața sunetului,muzicalitatea spontană, candidă prin felul emoționant în care trăiește această muzică sublimă, compusă de Mozart la vârsta de
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
soțul ei, scriitorul Teodor Vasiliu, ambii foarte implicați în tot ceea ce înseamnă evenimente artistice în zonă. Orchestră simfonica “Muntenia” l-a avut la pupitru pe tânărul dirijor Tiberiu Oprea, acesta având sub baghetă să patru soliști valoroși, toți absolvenți ai Academiei de muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Dat fiind contextul, concertul a fost deschis cu Imnul oficial al Uniunii europene. După cum se știe, în 1972 Consiliul Europei a adoptat “Oda bucuriei” (“An die Freude”, poezie din 1785 a lui Schiller) că
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
iar de la 15 ani s-a dedicat chitarei clasice. Un an mai târziu a descoperit fiorul mistic, expresivitatea și versatilitatea setarului - instrument străvechi persan din familia lăutei - de care s-a îndrăgostit iremediabil. A urmat pentru o scurtă perioadă cursurile Academiei de Muzică din Esfahan, Iran, studiind setar-ul (instrument principal) și tanbur- ul (secundar), după care s-a mutat în Teheran. Aici a studiat în particular tehnici de interpretare și arta improvizației cu mari maeștri ai setar-ului, precum Behrad Tavakoli și
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]