33,140 matches
-
absolvente ale Seminarului de Teologie, în frunte cu maica stareță, monahia Varvara Arnăutu, și ieromonahul Casian Țăran. Mănăstirea Plătărești se încadrează în liniile generale ale arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”". Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul de pronaos a fost desființat, în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. În colțul de nord-vest al incintei este situată Casa Domnească, o clădire dreptunghiulară având în subsol o pivniță
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
la începutul secolului XX). Pe trei din laturile incintei sunt situate mai multe corpuri de clădiri (chilii), realizate în diferite perioade istorice. Pe latura de vest incinta este închisă cu zid de piatră datând din perioada construcției ansamblului (1640-1646). Biserica mănăstirii este realizată pe un plan cu influență sârbească, care urmează, prin proporții și compoziția volumelor, tradiția bizantină. Biserica din Plătărești se înscrie astfel într-o cuprinzătoare categorie de ctitorii ale lui Matei Basarab construite în acest stil, cum ar fi
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
biserici au naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un pridvor, adăugat într-o etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost construită temeinic, cu ziduri din cărămidă cu o grosime medie de circa un metru iar astfel lăcașul a supraviețuit devastărilor și cutremurelor suferite de-a lungul vremii. Dimensiunile generale
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
lungime și 10,2 metri lățime la nivelul absidelor naosului. Distrugerile și devastările au afectat profund ansamblul arhitectonic, iar reparațiile și restaurările efectuate sporadic în decursul timpului nu au respectat planurile originale, modificând și știrbind din măreția de odinioară a mănăstirii. Abia începând cu reparațiile din anii 1931-1932, arhitectul Ștefan Balș a cerut imperativ ca lucrările efectuate să urmărească cât mai fidel planurile originale ale mănăstirii. Elemente de arhitectură ale Bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie” În anul 1985, Ministerul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
decursul timpului nu au respectat planurile originale, modificând și știrbind din măreția de odinioară a mănăstirii. Abia începând cu reparațiile din anii 1931-1932, arhitectul Ștefan Balș a cerut imperativ ca lucrările efectuate să urmărească cât mai fidel planurile originale ale mănăstirii. Elemente de arhitectură ale Bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie” În anul 1985, Ministerul Culturii a inițiat demersurile pentru întocmirea primului studiul istoric și primului proiect științific de restaurare a bisericii, desemnând pentru executarea acestor lucrări un colectiv de
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de călugări, datând din diferite epoci, înmormântați după tipicul monahal, cu capul așezat pe o cărămidă. După finalizarea descărcării de sarcină arheologică, au fost începute demersurile pentru aprobarea restaurării corpurilor de chilii și pentru finalizarea retrocedării terenurilor care au aparținut mănăstirii. Restaurarea începe abia în anul 2007 cu corpul de nord, al doilea ca valoare istorică după Casa Domnească, care a fost finalizat până la sfârșitul anului 2008, servind ca locuință maicilor mănăstirii începând cu anul 2009. În perioada 2011-2013 s-au
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
chilii și pentru finalizarea retrocedării terenurilor care au aparținut mănăstirii. Restaurarea începe abia în anul 2007 cu corpul de nord, al doilea ca valoare istorică după Casa Domnească, care a fost finalizat până la sfârșitul anului 2008, servind ca locuință maicilor mănăstirii începând cu anul 2009. În perioada 2011-2013 s-au executat ample lucrări de restaurare și amenajare interioară și exterioară, în valoare de peste 120.000 lei, finanțate în special de Consiliul Județean Călărași și Ministerul Culturii (lucrări de hidroizolații interioare și
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în special de Consiliul Județean Călărași și Ministerul Culturii (lucrări de hidroizolații interioare și exterioare, schimbare a instalațiilor interioare, înlocuire a pardoselii din biserică, refacere a zidului de incintă, etc.). Lucrările au fost finalizate în luna aprilie 2013, când biserica mănăstirii a fost resfințită de episcopul Sloboziei și Călărașilor, preasfințitul Vincențiu, însoțit de un sobor de preoți. Elemente de arhitectură ale ansamblului mănăstirii Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi străini
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din biserică, refacere a zidului de incintă, etc.). Lucrările au fost finalizate în luna aprilie 2013, când biserica mănăstirii a fost resfințită de episcopul Sloboziei și Călărașilor, preasfințitul Vincențiu, însoțit de un sobor de preoți. Elemente de arhitectură ale ansamblului mănăstirii Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi străini, „"familiarizați cu tehnica și procedeele artistice de sorginte occidentală, pe care le aplică iconografiei tradiționale, pictori aparținând cel mai probabil mediilor artistice
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de incintă, etc.). Lucrările au fost finalizate în luna aprilie 2013, când biserica mănăstirii a fost resfințită de episcopul Sloboziei și Călărașilor, preasfințitul Vincențiu, însoțit de un sobor de preoți. Elemente de arhitectură ale ansamblului mănăstirii Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi străini, „"familiarizați cu tehnica și procedeele artistice de sorginte occidentală, pe care le aplică iconografiei tradiționale, pictori aparținând cel mai probabil mediilor artistice rusești"”. Acest fapt rezultă și
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
occidentală, pe care le aplică iconografiei tradiționale, pictori aparținând cel mai probabil mediilor artistice rusești"”. Acest fapt rezultă și din scrisoarea pe care Matei Basarab o trimite țarului Mihail I al Rusiei la 20 februarie 1644, prin intermediul arhimandritului Grigore de la mănăstirea athonită Sfântul Pantelimon, prin care cerea țarului „"să poruncească pictorilor săi aleși să ajute pe cuviosul arhimandrit să îndeplinească cele cerute de noi, adică sfânta artă a zugravilor de icoane"”. Sfințirea picturii în anul 1649 este consemnată pe un filacteriu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
să ajute pe cuviosul arhimandrit să îndeplinească cele cerute de noi, adică sfânta artă a zugravilor de icoane"”. Sfințirea picturii în anul 1649 este consemnată pe un filacteriu (casetă cu text) dispus alături de portretul din pronaos al primului egumen al mănăstirii, Vasile. Pictura originală s-a păstrat până în prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii fiind repictate în anul 1990, în tempera, lucrările fiind însă de un slab nivel tehnic și artistic. Pictura din pronaos a fost restaurată în anul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Pictura din pronaos a fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția Monumentelor Istorice, de pictorița Olga Greceanu, artistă renumită pentru grija acordată păstrării în cele mai mici detalii a picturii originale. Trebuie menționat faptul că biserica mănăstirii Plătărești este, alături de mănăstirea Arnota, singura ctitorie a lui Matei Basarab care mai păstrează pictura originală (fragmente mai mici de pictură s-au mai păstrat și în biserica fostei mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția Monumentelor Istorice, de pictorița Olga Greceanu, artistă renumită pentru grija acordată păstrării în cele mai mici detalii a picturii originale. Trebuie menționat faptul că biserica mănăstirii Plătărești este, alături de mănăstirea Arnota, singura ctitorie a lui Matei Basarab care mai păstrează pictura originală (fragmente mai mici de pictură s-au mai păstrat și în biserica fostei mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
mici detalii a picturii originale. Trebuie menționat faptul că biserica mănăstirii Plătărești este, alături de mănăstirea Arnota, singura ctitorie a lui Matei Basarab care mai păstrează pictura originală (fragmente mai mici de pictură s-au mai păstrat și în biserica fostei mănăstiri de la Negoești). Pictura originală din 1649, executată în tehnica „frescă” utilizând pigmenți vegetali solubili în apă, se mai păstrează în prezent numai în pronaos. Pictura din pronaos este compusă din două ansambluri principale: Ușa de la intrarea în pronaos împarte tabloul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
din afara familiei domnitoare: jupân Albu Cluceru și tatăl său Mitrea Pitarul, peretele de sud fiind ocupat de portretul primului egumen, Vasile, ținând în mână un filacteriu care menționează contribuția sa la ridicarea bisericii și finalizarea pictării acesteia în 1649. Biserica Mănăstirii Plătărești, împreună cu biserica din Dobreni, sunt singurele ctitorii ale lui Matei Basarab din care lipsește tabloul votiv al domnitorului-ctitor și al soției sale. Pictura inițială a inclus acest tablou, care a fost înlocuit în prima parte a secolului XVIII cu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
lui Matei Basarab din care lipsește tabloul votiv al domnitorului-ctitor și al soției sale. Pictura inițială a inclus acest tablou, care a fost înlocuit în prima parte a secolului XVIII cu o scenă liturgică, de către călugării greci care au preluat mănăstirea printr-un hrisov de închinare fraudulos emis de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat. În încercarea de a-și justifica raptul și profitând de lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii furate de tătari la 1659, aceștia au încercat astfel să șteargă orice urmă
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a secolului XVIII cu o scenă liturgică, de către călugării greci care au preluat mănăstirea printr-un hrisov de închinare fraudulos emis de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat. În încercarea de a-și justifica raptul și profitând de lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii furate de tătari la 1659, aceștia au încercat astfel să șteargă orice urmă care ar fi legat mănăstirea de adevăratul ei ctitor. În dreapta ușii de intrare în naos, pictura este distrusă în primul registru de jos, astfel încât nu se poate
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
închinare fraudulos emis de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat. În încercarea de a-și justifica raptul și profitând de lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii furate de tătari la 1659, aceștia au încercat astfel să șteargă orice urmă care ar fi legat mănăstirea de adevăratul ei ctitor. În dreapta ușii de intrare în naos, pictura este distrusă în primul registru de jos, astfel încât nu se poate vedea în întregime friza cu sfinții pictați în picioare. Inscripțiile care însoțesc tablourile ctitorilor cuprind numele și rangul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Pavel, răstignirea Sfântului Apostol Petru, decapitarea a două mucenițe necunoscute și ridicarea la cer a Sfântului Ilie. Portretele sfinților în picioare au numele scris în limba slavonă, iar dedesubt sunt explicații în limba greacă. Tabloul votiv din pronaos Catapeteasma bisericii mănăstirii, bogat ornamentată cu motive vegetale, include un set de patru icoane de hram, de dimensiuni mari, precum și ușile împărătești, toate donație a domnitorului Matei Basarab și a doamnei Elina. Cele patru icoane dăruite de familia domnitoare îi reprezintă pe: Domnul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
categorisită în rândul icoanelor făcătoare de minuni, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe Române. Pictura din naos și altar a suferit distrugeri importante în urma prăbușirii turlelor la cutremurul din 1802, dar mai ales datorită devastărilor făcute de trupele otomane, staționate în incinta mănăstirii pe timpul revoluției din 1821. Pe timpul reparațiilor din 1832, stratul de tencuială cuprinzând pictura originală a fost îndepărtat, fiind aplicat un nou strat de tencuială de frescă, destinat unei repictări a bisericii. Din cauza succesiunii evenimentelor viitoare, biserica a rămas în această
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
naosul și altarul, în tehnica „tempera”. Noua pictură respectă stilul celei originale, din timpul lui Matei Basarab, dar materialele utilizate pentru realizarea sa au fost de slabă calitate, ceea ce a condus la apariția de exfolieri ale picturii în anumite zone. Mănăstirea Plătărești este o mănăstire eparhială ținând de chiriarhul locului, Arhiepiscopul Sloboziei și Călărașilor. În mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
tehnica „tempera”. Noua pictură respectă stilul celei originale, din timpul lui Matei Basarab, dar materialele utilizate pentru realizarea sa au fost de slabă calitate, ceea ce a condus la apariția de exfolieri ale picturii în anumite zone. Mănăstirea Plătărești este o mănăstire eparhială ținând de chiriarhul locului, Arhiepiscopul Sloboziei și Călărașilor. În mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Matei Basarab, dar materialele utilizate pentru realizarea sa au fost de slabă calitate, ceea ce a condus la apariția de exfolieri ale picturii în anumite zone. Mănăstirea Plătărești este o mănăstire eparhială ținând de chiriarhul locului, Arhiepiscopul Sloboziei și Călărașilor. În mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din săptămână. Mănăstirea are 7 maici (în 2013) sub conducerea maicii starețe
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]