33,332 matches
-
sau gonflabilă este o ambarcațiune ușoară construită cu bordurile și prova din tuburi flexibile care conțin aer sub presiune. La pupă este montat un tablou rigid numit "oglindă" de care se fixează în afara bordului, unul sau două motoare de barcă. În anul 1907, invenția lui Robert Fulton, cunoscută sub denumirea de Clarmont, devine prima barcă cu motor comercială din lume. Ole Evinrude, american de origine
Barcă pneumatică () [Corola-website/Science/322987_a_324316]
-
guvernamental. Ludwig i-a interzis lui Stieler să modifice această primă versiune. Stieler a trebuit s-o picteze din nou însă de data asta într-o poziție incomodă, cu gâtul oarecum ascuns de un colier. Inițial, Ludwig a inclus ambele tablouri în Galeria sa, însă în final, a ales cel de-al doilea tablou. Primul tablou s-a pierdut, poate a fost înapoiat artistului; a apărut pe piața de artă în 1976 și cumpărat de Residenzmuseum din Munchen. În 1831, cu
Auguste Strobl () [Corola-website/Science/323933_a_325262]
-
a trebuit s-o picteze din nou însă de data asta într-o poziție incomodă, cu gâtul oarecum ascuns de un colier. Inițial, Ludwig a inclus ambele tablouri în Galeria sa, însă în final, a ales cel de-al doilea tablou. Primul tablou s-a pierdut, poate a fost înapoiat artistului; a apărut pe piața de artă în 1976 și cumpărat de Residenzmuseum din Munchen. În 1831, cu aprobarea lui Ludwig, Auguste s-a căsătorit cu Hilber von Ergoldsbach, cu care
Auguste Strobl () [Corola-website/Science/323933_a_325262]
-
s-o picteze din nou însă de data asta într-o poziție incomodă, cu gâtul oarecum ascuns de un colier. Inițial, Ludwig a inclus ambele tablouri în Galeria sa, însă în final, a ales cel de-al doilea tablou. Primul tablou s-a pierdut, poate a fost înapoiat artistului; a apărut pe piața de artă în 1976 și cumpărat de Residenzmuseum din Munchen. În 1831, cu aprobarea lui Ludwig, Auguste s-a căsătorit cu Hilber von Ergoldsbach, cu care a avut
Auguste Strobl () [Corola-website/Science/323933_a_325262]
-
concretizat estetic în mișcarea antinaturalistă. Idealul de frumusețe feminină al epocii va tinde tot mai mult spre cel de frumusețe malefică, fatală, care-și găsește modelul artificial într-un dublu ideal creat de om: un personaj de roman, dintr-un tablou sau dintr-un mit. Legenda biblică cea mai utilizată pentru a ilustra această idee este cea despre Salomea, dar și cele despre Dalida sau Elena din Troia. Romanul lui Huysmans, „A Rebours” prin identitatea fabuloasă a personajului Des Esseintes, surprinde
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
cele despre Dalida sau Elena din Troia. Romanul lui Huysmans, „A Rebours” prin identitatea fabuloasă a personajului Des Esseintes, surprinde cel mai bine exaltarea emoțională pe care o operă de artă o poate trezi spiritului decadent (este vorba despre celebrul tablou „Salomea” al lui Gustave Moreau dar și despre diferitele lecturi din Dickens). În decadentism, important nu este neapărat ceea ce se vede, ci „hermeneutica”: ceea ce se simte când se vede și rezultatul creator al acestei senzații. Este curentul care cere din partea
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
de lentilă, uneori concavă și alteori convexă, care reflectă printr-un sistem de reciprocitate propria plăcere... pentru că, potrivit decadentismului, perfecțiunea nu poate fi decât artificială. Și asta mai ales pentru că artificialul este etern. Frumusețea tinerei Salomea ca și personaj de tablou dăinuie în timp, de vreme ce adevărata femeie s-a stins uitată de lume și pierzându-și farmecele. Același sentiment îl trăiește și dandy-ul Dorian Gray, personajul romanului lui Oscar Wilde, „Portretul lui Dorian Gray”. Pentru spiritul decadent, așa cum apare în
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
mâna ridicată și degetul arătător întins, amintind postura de închinare a sfântului lăcaș, și scena Jertfa lui Avraam („Jertfa lui Avram”), în care Avraam se aseamănă cu omul sărman, din cele patru scene amintite mai sus. Registrul III înfățișează (în stânga) tabloul tutorilor bisericii. Astfel îi numește însuși zugravul, în cadrul legendei scenei: „Tutori(i) biserici(i)”, astăzi ștearsă, fiind vorba, prin urmare, despre epitropii lăcașului. La ieșirea din naos (în dreapta) a fost pictat portretul înfățișându-l pe preotul satului Homorog („Parohul locului
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
artistul despre Egipt... Capete de femei, atât de bine și de just observate...(George Oprescu)”. Francisc Șirato observa, dincolo de exotismul temei, calitățile de colorist ale pictorului, dar și preferința pentru „staticul pe care îl îmbină cu o solemnitate ce dă... tablourilor ceva sacral.”
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
scândură de brad. Acoperișul de tablă este pus peste cel vechi de șiță. Construcția este solidă, după cum arată tălpile din lemn de stejar, groase de 40 de cm și îmbinările de la colțuri. Pe peretele exterior dinspre sud se află un tablou din 1891, înfățișând unul dintre neamurile importante ale satului, pe nume Șalapa. Înăuntru bisericuța are nevoie de restaurare, pentru că zugrăveala s-a degradat din cauza fumului, iar unele chipuri de sfinți aproape că nu se mai cunosc. În icoana de hram
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
Imitațiunea lui Cristos"). Această lucrare a avut o răspândire remarcabilă, în limba latină ori în traduceri, în lumea întreagă, mai ales după inventarea tiparului. Viața lui Thomas a Kempis este, fără îndoială, caracterizată prin cuvintele, scrise drept legendă pe un tablou vechi care se presupune că-l reprezintă: „"În toate lucrurile am căutat pacea și n-am găsit-o nicăieri decât în cărți și în retragerea din lume".” Thomas a Kempis a murit la 24 august 1471, în mănăstirea "Sint-Agnietenberg bij
Thomas a Kempis () [Corola-website/Science/319967_a_321296]
-
și de dramaturg, participarea la Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, activitatea diplomatică a scriitorului și de membru al Societății Junimea), precum și momente legate de activitatea sa literară. Sunt expuse aici obiecte de mobilier originale (birou, pianină, oglindă, dulap, paturi), tablouri în ulei și fotografii de familie (portretele părinților și ale familiei), stampe, fotocopii după manuscrise, scrisori, ediții de opere, documente originale, aspecte privind creația dramatică și transpunerea ei scenică, diferite obiecte cu valoare memorială. În curtea conacului, a fost construit
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
apogeu a impresionismului. Termenul a fost folosit pentru prima oară în 1910 de criticul de artă englez Roger Fry, care a organizat pentru Galeriile "Grafton" din Londra o expoziție cu opere ale pictorilor francezi moderni intitulată ""Manet and Post-Impressionism"". În afară de tablouri ale lui Manet, mai erau expuse opere ale lui Paul Cézanne, Vincent van Gogh și Paul Gauguin. Printre postimpresioniști se mai numără și Henri de Toulouse-Lautrec, Georges Seurat, Odilon Redon, Henri Rousseau "le Douanier", Georges Dufrénoy, Școala de la Pont-Aven (Émile
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
impresioniști au contribuit la formarea unei concepții noi privind creația artistică, un prim pas în direcția artei moderne. Postimpresioniștii au mers în continuare pe acest drum, dezvoltând însă mai departe spontaneitatea și virtuozitatea predecesorilor lor. Tendința predominantă este realizarea unui tablou reprezentând o construcție de sine stătătoare, obiect al unei combinații pure între formă și culoare, cu scopul provocării unei emoții estetice și al transmiterii nemijlocite a sensibilității subiective a artistului. Tabloul este împărțit într-un eșafodaj de suprafețe și linii
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
și virtuozitatea predecesorilor lor. Tendința predominantă este realizarea unui tablou reprezentând o construcție de sine stătătoare, obiect al unei combinații pure între formă și culoare, cu scopul provocării unei emoții estetice și al transmiterii nemijlocite a sensibilității subiective a artistului. Tabloul este împărțit într-un eșafodaj de suprafețe și linii, care se îndepărtează de reprezentarea obișnuită a corpurilor și obiectelor. Petele de culoare pot constitui suprafețe de lumină sau umbră, uneori se reduc la puncte de culoare crudă (pointilism), care nu
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
din trăsăturile expresionismului de mai târziu. Georges Seurat accentuează deasemenea elementul cromatic, totuși fără exuberanța lui Van Gogh. Pe baza unor studii teoretice asupra tehnicii picturale, conform cărora întrepătrunderea culorilor realizează un efect optic de o deosebită intensitate, el creează tablouri dintr-un mozaic de puncte colorate (Pointilism sau Divizionism). Bazându-se pe concepții diferite, uneori divergente, pictorii postimpresioniști au deschis calea artei moderne. Trăsătura lor comună constă în faptul de a fi renunțat la imitarea naturii și de a fi
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
amigdalele hiperemice, picheteu hemoragic la nivelul palatului, respirație orală. Apar dureri la nivelul faringelui, inapetență, grețuri, vărsături.Trecător pot să apară edeme palpebrale. După 10-14 zile febra scade și celelalte semne se atenuează. Diagnosticul se face clinic, epidemiologic și anamnestic. Tabloul sanguin este tipic: leucocitoză și deviere la dreapta în formula leucocitară. Reacția Paul Bunell - apar anticorpi eterofili în ser, față de hematiile unor animale. Pentru diagnostic se poate practica latexaglutinare și reacția ELISA. Nu există tratament etiologic. Se administrează simptomatice, antipiretice
Mononucleoză infecțioasă () [Corola-website/Science/318975_a_320304]
-
fenomen astronomic foarte rar; următoarea eclipsă de Soare care se va produce odată cu un tranzit al lui Mercur va fi la 5 iulie 6757, și va fi vizibilă din estul Siberiei, Pacificul de Sud, Noua Zeelandă și Țara de Foc. Acest tablou recapitulează tranziturile care au fost observate în secolele al XVII-lea - al XIX-lea. Acest tablou pune în evidență tranziturile lui Mercur, care au avut sau vor avea loc, în secolele al XX-lea, în al XXI-lea și la
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
lui Mercur va fi la 5 iulie 6757, și va fi vizibilă din estul Siberiei, Pacificul de Sud, Noua Zeelandă și Țara de Foc. Acest tablou recapitulează tranziturile care au fost observate în secolele al XVII-lea - al XIX-lea. Acest tablou pune în evidență tranziturile lui Mercur, care au avut sau vor avea loc, în secolele al XX-lea, în al XXI-lea și la începutul secolului al XXII-lea. Tranziturile lui Mercur văzute de pe Venus se produc destul de neregulat: uneori
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
Trupul femeii nu a mai fost găsit, iar oamenii susțineau că ea s-ar fi transformat în strigoi. Portretul în mărime naturală al domnișoarei Christina, pictat de Mirea, îi fascinează pe musafiri, iar Egor își exprimă dorința de a repicta tabloul în stilul său propriu. Într-una din nopți, domnișoara Christina pătrunde în visul lui Egor și își mărturisește dragostea sa pentru el, spunându-i că-l va iubi „cum niciodată n-a fost iubit vreun muritor”. Ea îl anunță că
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
două opere muzicale: "Domnișoara Christina" a lui Șerban Nichifor și "La señorita Cristina" a lui Luis de Pablo, un film de televiziune (regizat în 1992 de Viorel Sergovici), un film de cinema (regizat în 2013 de Alexandru Maftei) și un tablou al pictorului ieșean Dimitrie Gavrilean. Primul proiect de realizare a unui film după „Domnișoara Christina” datează din anul 1971. Potrivit prof. Mac Linscott Ricketts, regizorul Radu Gabrea scrisese un scenariu pentru un film de lungmetraj intitulat " La deuxième mort de
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
monolog în formă, dialog în substanță” și cu o interpretare „concentrată, încărcată de emoție și lirism, fără a eluda nuanțele necesare ale fantasticului”. Editura „Humanitas-Multimedia” a lansat în anul 2006 o variantă audiobook a cărții, în lectura actorului Ion Caramitru. Tabloul pictorului Mirea din nuvelă l-a inspirat pe pictorul ieșean Dimitrie Gavrilean să realizeze în anul 1993 un tablou omonim (ulei pe pânză), care a fost donat Muzeului Literaturii Române din Iași de către Horia Stelian Juncu. Pictura a fost reprodusă
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
nuanțele necesare ale fantasticului”. Editura „Humanitas-Multimedia” a lansat în anul 2006 o variantă audiobook a cărții, în lectura actorului Ion Caramitru. Tabloul pictorului Mirea din nuvelă l-a inspirat pe pictorul ieșean Dimitrie Gavrilean să realizeze în anul 1993 un tablou omonim (ulei pe pânză), care a fost donat Muzeului Literaturii Române din Iași de către Horia Stelian Juncu. Pictura a fost reprodusă pe coperta revistei "Dacia Literară", nr. 3 (42), 2001. Figura domnișoarei Christina (ucisă în timpul Răscoalei din 1907) este păstrată
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
ucisă în timpul Răscoalei din 1907) este păstrată în familie prin portretul aflat în conacul familiei Moscu: "„(...) un portret în mărime naturală al Christinei; l-a pictat Mirea. Copiii o știu după portretul acela (...)”". Pictorul Egor realizează o descriere fidelă a tabloului: "„Domnișoara Christina zâmbea din portretul lui Mirea, parcă l-ar fi privit într-adins pe el. Era o fată foarte tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, cu talia subțire și înaltă, cu buclele negre lăsate pe umeri. Plutea mult dor
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
pălăria ei prea mare și prea încărcată, pe care, firește, n-o poate suferi, dar a pus-o pentru că așa i-a cerut mama („Nu stă bine unei domnișoare să pozeze decât desăvârșit îmbrăcată!”). Domnișoara Christina suferea în nemișcarea ei.”" Tabloul lui Dimitrie Gavrilean pare să fie o concretizare a gândului lui Egor de a o picta pe domnișoara Christina în stilul său propriu. Domnișoara Christina se află în planul central al tabloului lui Dimitrie Gavrilean; tânăra femeie are părul auriu
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]