33,140 matches
-
slabă calitate, ceea ce a condus la apariția de exfolieri ale picturii în anumite zone. Mănăstirea Plătărești este o mănăstire eparhială ținând de chiriarhul locului, Arhiepiscopul Sloboziei și Călărașilor. În mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din săptămână. Mănăstirea are 7 maici (în 2013) sub conducerea maicii starețe, stavrofora Varvara Arnăutu. Biserica servește și ca biserică de parohie pentru
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ținând de chiriarhul locului, Arhiepiscopul Sloboziei și Călărașilor. În mănăstire se desfășoară viață de obște, slujbele fiind săvârșite de viețuitoarele mănăstirii și de preotul slujitor, după rânduiala călugărească: cele 7 Laude zilnic și Sfânta Liturghie, în 5 zile din săptămână. Mănăstirea are 7 maici (în 2013) sub conducerea maicii starețe, stavrofora Varvara Arnăutu. Biserica servește și ca biserică de parohie pentru parohia Plătărești, fiind inițiate demersurile pentru construcția unei biserici parohiale separate. Pelerinajele se organizează în special cu ocazia celor două
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Plătărești, fiind inițiate demersurile pentru construcția unei biserici parohiale separate. Pelerinajele se organizează în special cu ocazia celor două sărbători de hram: "Sfântul Mare Mucenic Mercurie", la 25 noiembrie și "Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul", la 20 iulie. În prezent mănăstirea nu dispune de posibilități de cazare. Mănăstirea se află în apropiere de Mănăstirea Cernica, la aproximativ 15 kilometri, pe drumul spre Oltenița. Se poate ajunge aici cu transportul în comun, din București, sau cu trenul. După intrarea în vigoare a
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
biserici parohiale separate. Pelerinajele se organizează în special cu ocazia celor două sărbători de hram: "Sfântul Mare Mucenic Mercurie", la 25 noiembrie și "Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul", la 20 iulie. În prezent mănăstirea nu dispune de posibilități de cazare. Mănăstirea se află în apropiere de Mănăstirea Cernica, la aproximativ 15 kilometri, pe drumul spre Oltenița. Se poate ajunge aici cu transportul în comun, din București, sau cu trenul. După intrarea în vigoare a Regulamentului Organic în Muntenia, în anul 1831
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în special cu ocazia celor două sărbători de hram: "Sfântul Mare Mucenic Mercurie", la 25 noiembrie și "Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul", la 20 iulie. În prezent mănăstirea nu dispune de posibilități de cazare. Mănăstirea se află în apropiere de Mănăstirea Cernica, la aproximativ 15 kilometri, pe drumul spre Oltenița. Se poate ajunge aici cu transportul în comun, din București, sau cu trenul. După intrarea în vigoare a Regulamentului Organic în Muntenia, în anul 1831, în conformitate cu art. 117 al acestuia este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
modern pentru regimul de detenție. Regulamentul prevedea existența de locuri de detenție separate pentru femei și bărbați. Cum acestea nu existau la acel moment, s-a stipulat ca femeile pedepsite pe timp limitat sau pe viață să execute pedepsele în mănăstiri, sub supravegherea Vorniciei Temnițelor și pe cheltuiala statului. Prima mănăstire folosită în acest scop a fost Arnota. În perioada 1836 - 1844, închisoarea pentru femei a Țării Românești a fost mutată la Mănăstirea Plătărești. Prin Decretul nr. 630 din 11 august
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
de detenție separate pentru femei și bărbați. Cum acestea nu existau la acel moment, s-a stipulat ca femeile pedepsite pe timp limitat sau pe viață să execute pedepsele în mănăstiri, sub supravegherea Vorniciei Temnițelor și pe cheltuiala statului. Prima mănăstire folosită în acest scop a fost Arnota. În perioada 1836 - 1844, închisoarea pentru femei a Țării Românești a fost mutată la Mănăstirea Plătărești. Prin Decretul nr. 630 din 11 august 1862 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza erau aprobate pentru prima
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
limitat sau pe viață să execute pedepsele în mănăstiri, sub supravegherea Vorniciei Temnițelor și pe cheltuiala statului. Prima mănăstire folosită în acest scop a fost Arnota. În perioada 1836 - 1844, închisoarea pentru femei a Țării Românești a fost mutată la Mănăstirea Plătărești. Prin Decretul nr. 630 din 11 august 1862 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza erau aprobate pentru prima dată organizarea sistemului penitenciar și „Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare și de binefaceri” din România. Acesta prevedea printre altele existența unor
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Ioan Cuza erau aprobate pentru prima dată organizarea sistemului penitenciar și „Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare și de binefaceri” din România. Acesta prevedea printre altele existența unor închisori de recluziune pentru femei, pentru toate categoriile de pedepse. În 1866 Mănăstirea Plătărești devine din nou închisoare pentru femei, regim pe care îl va avea până în 1924, cu o scurtă perioadă de întrerupere între 1915-1918. În cadrul său funcționa un atelier de pânzărie, țesătorie și cusături. În atelier lucrau între 80-100 de femei
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și îmbrăcămintei utilizate în sistemul penitenciar. În plus, atelierul mai executa comenzi pentru armată, alte instituții de stat sau firme private. Aici au fost realizate țesăturile prezentate în cadrul pavilionului României la Expoziția Universală de la Paris, din anul 1900. În urma declarării Mănăstirii Plătărești ca monument istoric în anul 1915 și în vederea unei eventuale restaurări a sa, a fost luată decizia mutării închisorii pentru femei la Mănăstirea Văcărești, unde va funcționa până la izbucnirea războiului în anul 1916. Închisoarea a revenit la Plătărești în
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
realizate țesăturile prezentate în cadrul pavilionului României la Expoziția Universală de la Paris, din anul 1900. În urma declarării Mănăstirii Plătărești ca monument istoric în anul 1915 și în vederea unei eventuale restaurări a sa, a fost luată decizia mutării închisorii pentru femei la Mănăstirea Văcărești, unde va funcționa până la izbucnirea războiului în anul 1916. Închisoarea a revenit la Plătărești în anul 1918, continuând să funcționeze aici până în 1924, când este mutată la Mislea. După primul război mondial, printre deținutele de la Plătărești s-au numărat
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pe deținuții politici români, exemplificând cu cazul „"martiriului femeilor încarcerate în închisoarea de la Plătărești"”. Universul concentraționar al închisorii Plătărești a fost subiectul romanului popular "Din fundul ocnelor (închisoarea de femei de la Plătărești)", scris de Panait Macri în 1904. În 1952 mănăstirea a fost transformată în spital destinat bolnavilor cu afecțiuni psihice, fiind unul din locurile unde erau trimiși pentru „tratament”, cei care aveau o atitudine ostilă față de noul regim comunist. În anul 1966 apare Decretul nr. 770 prin care sunt interzise
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
devenise deja stringentă, astfel încât prin 1974-1975, pentru a fi ascunsă cât mai bine această problemă, autoritățile decid să fie construite cămine-mamut, în afara orașelor. Una dintre locațiile alese pentru găzduirea copiilor cu afecțiuni psihice a fost spitalul aflat în localul fostei mănăstiri de la Plătărești. Situația în care statul român îi ținea pe acești copii defavorizați avea să fie scoasă la iveală imediat după revoluția din 1989 de către jurnaliștii străini și organizațiile de caritate, cel mai mediatizat caz fiind cel al copiilor cu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
specialitate"”. În urma acestor relatări a rezultat o mobilizare largă a organizațiilor internaționale de profil, care au acționat pentru a ajuta la remedierea situației. Spitalul și-a încetat existența în primii ani după revoluție, clădirile fiind returnate Patriarhiei Române, iar biserica mănăstirii Plătărești devenind biserică de parohie. Majoritatea surselor contemporane (în special cele din mediul online) afirmă că numele mănăstirii Plătărești ar proveni de la numele primului egumen grec al mănăstirii: „"Plastara"” sau „"Platara"”. Probabil că toate aceste surse se bazează pe informațiile
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
a ajuta la remedierea situației. Spitalul și-a încetat existența în primii ani după revoluție, clădirile fiind returnate Patriarhiei Române, iar biserica mănăstirii Plătărești devenind biserică de parohie. Majoritatea surselor contemporane (în special cele din mediul online) afirmă că numele mănăstirii Plătărești ar proveni de la numele primului egumen grec al mănăstirii: „"Plastara"” sau „"Platara"”. Probabil că toate aceste surse se bazează pe informațiile cuprinse într-un articol din "Ziarul Lumina", oficiosul Patriarhiei Române, apărut în 2008, în care se face referire
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
în primii ani după revoluție, clădirile fiind returnate Patriarhiei Române, iar biserica mănăstirii Plătărești devenind biserică de parohie. Majoritatea surselor contemporane (în special cele din mediul online) afirmă că numele mănăstirii Plătărești ar proveni de la numele primului egumen grec al mănăstirii: „"Plastara"” sau „"Platara"”. Probabil că toate aceste surse se bazează pe informațiile cuprinse într-un articol din "Ziarul Lumina", oficiosul Patriarhiei Române, apărut în 2008, în care se face referire la o relatare a „"... unuia dintre puținii monahi ai sfântului
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Ziarul Lumina", oficiosul Patriarhiei Române, apărut în 2008, în care se face referire la o relatare a „"... unuia dintre puținii monahi ai sfântului lăcaș, părintele Rafail, care ne povestește că denumirea localității Plătărești, implicit a lăcașului de cult cunoscut drept Mănăstirea Plătărești, provine de la un grec, Platara, primul egumen al acesteia"”. Acest fapt este mai degrabă o legendă, deoarece toponimul Plătărești este întâlnit cu mult înainte de întemeierea mănăstirii. Astfel, într-un hrisov din 5 iulie 1589 a lui Mihnea Turcitul este
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ne povestește că denumirea localității Plătărești, implicit a lăcașului de cult cunoscut drept Mănăstirea Plătărești, provine de la un grec, Platara, primul egumen al acesteia"”. Acest fapt este mai degrabă o legendă, deoarece toponimul Plătărești este întâlnit cu mult înainte de întemeierea mănăstirii. Astfel, într-un hrisov din 5 iulie 1589 a lui Mihnea Turcitul este menționat că „"...întărește lui Filip mare armaș și socrului său Udriște ban, satul Afumați și jumătate din Plătărești"”. Într-un alt hrisov, din 15 aprilie 1631 a
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
oferită de lingvistul și filologul Alexandru Philippide care afirmă că toponimul Plătărești face parte din moștenirea lingvistică de origine „"tracă și iliro-panonă"”, derivând din cuvântul ilir „"Plator"” cu variantele „Plature” sau „Platore” (Plator este și numele unui rege ilir). Închinarea Mănăstirii Plătărești către Sfântul Mormânt s-a făcut la o dată care nu este cunoscută cu precizie, cel mai probabil pe timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730). Nicolae Mavrocordat se va folosi de diferite abuzuri, falsuri și tertipuri pentru a pune mâna pe
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
făcut la o dată care nu este cunoscută cu precizie, cel mai probabil pe timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730). Nicolae Mavrocordat se va folosi de diferite abuzuri, falsuri și tertipuri pentru a pune mâna pe averile unora dintre cele mai bogate mănăstiri românești. Astfel sub pretextul că sunt „mănăstiri domnești” (sintagmă interpretată ca aparținând domnului) va lua averile mănăstirilor Tânganu și Drăgănești și le va da noii sale ctitorii Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
cu precizie, cel mai probabil pe timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730). Nicolae Mavrocordat se va folosi de diferite abuzuri, falsuri și tertipuri pentru a pune mâna pe averile unora dintre cele mai bogate mănăstiri românești. Astfel sub pretextul că sunt „mănăstiri domnești” (sintagmă interpretată ca aparținând domnului) va lua averile mănăstirilor Tânganu și Drăgănești și le va da noii sale ctitorii Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate, care „"se îndatorează să trimită ajutoare la
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
1719-1730). Nicolae Mavrocordat se va folosi de diferite abuzuri, falsuri și tertipuri pentru a pune mâna pe averile unora dintre cele mai bogate mănăstiri românești. Astfel sub pretextul că sunt „mănăstiri domnești” (sintagmă interpretată ca aparținând domnului) va lua averile mănăstirilor Tânganu și Drăgănești și le va da noii sale ctitorii Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate, care „"se îndatorează să trimită ajutoare la Sfântul Mormânt, fără nici o scădere chiar când anii vor fi
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
tertipuri pentru a pune mâna pe averile unora dintre cele mai bogate mănăstiri românești. Astfel sub pretextul că sunt „mănăstiri domnești” (sintagmă interpretată ca aparținând domnului) va lua averile mănăstirilor Tânganu și Drăgănești și le va da noii sale ctitorii Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate, care „"se îndatorează să trimită ajutoare la Sfântul Mormânt, fără nici o scădere chiar când anii vor fi răi și veniturile mânăstirii nu vor ajunge"”. Prin aceste procedee, mănăstirile
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
bogate mănăstiri românești. Astfel sub pretextul că sunt „mănăstiri domnești” (sintagmă interpretată ca aparținând domnului) va lua averile mănăstirilor Tânganu și Drăgănești și le va da noii sale ctitorii Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate, care „"se îndatorează să trimită ajutoare la Sfântul Mormânt, fără nici o scădere chiar când anii vor fi răi și veniturile mânăstirii nu vor ajunge"”. Prin aceste procedee, mănăstirile românești deveneau închinate, "de facto", contrar voinței ctitorilor și anatemei patriarhale
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate, care „"se îndatorează să trimită ajutoare la Sfântul Mormânt, fără nici o scădere chiar când anii vor fi răi și veniturile mânăstirii nu vor ajunge"”. Prin aceste procedee, mănăstirile românești deveneau închinate, "de facto", contrar voinței ctitorilor și anatemei patriarhale din 1641. Cel mai probabil acesta a fost mecanismul folosit și în cazul Mănăstirii Plătărești, care începând din momentul respectiv va avea egumeni greci. Portretele ctitorilor domnești, Matei Basarab
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]