32,454 matches
-
Sasu, redactând peste 40 de articole. În primăvara anului 1989 se încheie perioada maramureșeană, una pe care o consideră fertilă și despre care vorbește întotdeauna cu bucurie și melancolie. În aprilie se mută la Oradea (familia proprie urmându-l din toamnă) fiind primit în redacția celebrei reviste „Familia” unde îl are coleg pe Ion Simuț, el însuși echinoxist; după evenimentele din decembrie 1989, pentru o scurtă perioadă, în redacție vor lucra alți doi echinoxiști - Virgil Podoabă și Gheorghe Perian, iar un
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
(n. 20 octombrie 1971, Poiana Răchițelii, Cerbăl, Hunedoara) este un actor român de teatru și film. Puiu se trage dintr-o familie de pădureni din Ținutul Pădurenilor, Munții Poiana Ruscă județul Hunedoara. În toamna anului 1987 la vârsta de șaisprezece ani Puiu începe cursurile de actorie la Școala Populara de Artă Deva continuând în paralel studiile la Liceul din Geoagiu susținut conspirativ de bunica sa. În vara lui 1990 este absolvent al Liceului Agroindustrial
Puiu-Mircea Lăscuș () [Corola-website/Science/333501_a_334830]
-
la marginea unei poieni sau a unui loc deschis, de unde prind prăzile din zbor, cu mare precizie, apoi revin la locul de bază. În România și Republica Moldova este o pasăre obișnuită. Apare ca pasăre de vară, sosind primăvara și migrează toamna în Africa. În România se găsește pe tot cuprinsul țării, mai ales în ținuturile pădurilor joase, străbătute de ape; este frecventă în Delta Dunării. Sunt descrise 7 subspecii. În România și Republica Moldova trăiește o singură subspecie - "Muscicapa striata striata" Mediu
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), degetăruț ("Soldanella montana"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
fost descoperită. Comisia de arbitraj a organizației l-a exclus pe Brzozowski din activitățile acesteia pe termen de trei ani. În același an (1898) a fost închis ca urmare a investigațiilor în activitățile secrete ale Societății pentru Educația Poporului. Din toamna anului 1898, Brzozowski s-a îmbolnăvit de tuberculoză, care a fost o consecință a timpului petrecut în închisoare. Din motive de recuperare, el a decis să meargă la sanatoriul din Otwock . În anul 1900 el a întâlnit-o acolo pe
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
presupus mort la 17 octombrie 1944, în timpul campaniei din Croația. Ca în cazul Irmei, decesul său a fost constat legal în 1949. Mariajul lui August Landmesser și Irma Eckler a fost recunoscut retroactiv de în vara anului 1951, iar în toamna aceluiași an Ingrid a preluat numele "Landmesser". Irene a continuat să poarte numele "Eckler". În 1996, Irene Eckler a publicat cartea "Die Vormundschaftsakte 1935-1958 : Verfolgung einer Familie wegen „Rassenschande”" ("Legea tutelei 1935-1958: Persecuția unei familii pentru „dezonorarea rasei”"). Această carte
August Landmesser () [Corola-website/Science/331024_a_332353]
-
norvegian Haakon, însă acesta a respins cererea iar anul următor a răspuns printr-o invazie formidabilă. Navigând în jurul coastei de vest a Scoției, el a oprit pe Insula Arran unde au început negocierile. Alexandru a prelungit discuțiile până când furtunile de toamnă trebuiau să înceapă. Haakon, obosit de atâta întârziere, a atacat, întâlnindu-se cu o furtună teribilă care a deteriorat foarte multe din navele sale. Bătălia de la Larges (octombrie 1263) s-a dovedit a fi indecisă, dar chiar și așa, poziția
Alexandru al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331097_a_332426]
-
aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
norvegian Haakon, însă acesta a respins cererea iar anul următor a răspuns printr-o invazie formidabilă. Navigând în jurul coastei de vest a Scoției, el a oprit pe Insula Arran unde au început negocierile. Alexandru a prelungit discuțiile până când furtunile de toamnă trebuiau să înceapă. Haakon, obosit de atâta întârziere, a atacat, întâlnindu-se cu o furtună teribilă care a deteriorat foarte multe din navele sale. Bătălia de la Larges (octombrie 1263) s-a dovedit a fi indecisă, dar chiar și așa, poziția
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
Guangxu a fost evitat de multe ori de curteni, care în schimb mergeau la împărăteasa văduvă. În cele din urmă, Marele Consiliu crea două seturi de memorii, una pentru împărat și alta pentru Cixi, o practică care va continua până în toamna anului 1898. După înfrângerea umilitoare a Chinei și după ce a fost obligat să fie de acord cu termenii Tratatului de la Shimonoseki, Guangxu și-a exprimat dorința de a abdica. În urma războiului, Guangxu a ajuns să creadă că învățând de la monarhiile
Împăratul Guangxu () [Corola-website/Science/331142_a_332471]
-
anului 1207, arhiepiscopul Tore de Nidaros și episcopul Nikolas de Oslo, un proeminent bagler, au început negocierile pentru a soluționa litigiul. Ei au reușit să organizeze o întâlnire între regii Inge, Philippus, și Contele Haakon, la Kvitsøy în Rogaland în toamna anului 1208. Philippus a fost de acord să renunțe la titlul de rege și al sigiliul regal. El a fost lăsat să conducă Norvegia de est în Viken, cu excepția orașului Bohuslän, cu titlul de conte sub regele Inge. Contelui Haakon
Inge al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331171_a_332500]
-
parte a campaniei, iar RAF nu ajunsese în pragul colapsului, așa cum se afirmă câteodată. O altă opinie este aceea că germanii nu ar fi fost capabili să obțină o superioritate aeriană mai înainte ca condițiile meteorologice să se înrăutățească în toamnă. Există și opinia conform căreia era puțin probabil ca Luftwaffe să fie capabilă să distrugă RAF Fighter Command. Dacă pierderile britanice ar fi devenit foarte mari, RAF și-ar fi retras pur și simplu aparatele de zbor spre nord și
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
ridicate sau coborâte cu vinciuri de mare capacitate, putând astfel să își regleze înălțimea funcție de flux și reflux. Marina germană a comandat opt sisteme complete Krupp, fiecare compus din șase platforme fiecare. Comanda a fost redusă la șase unități în toamna anului 1941, pentru ca până la urmă să fie anulată, după ce a devenit evident că operațiunea de debarcare nu va mai avea loc. La mijlocul anului 1942, cele două prototipuri (Krupp și Dormunder) au fost transportate în Insulele Canalului, fiind instalate la Alderney
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
docuri temporare. Vasele ancorate la "Seeschlange" puteau să își descarce marfa cu ajutorul macaralelor direct pe platforma „drumului”, sau în camioanele parcate în dreptul lor. "Seeschlange" a fost testat cu succes de o unitate specială a forțelor terestre la Le Havre în toamna anului 1941. Aceste docuri au fost alese pentru "Operațiunea Herkules", planul unei invazii germano-italiene a Maltei.. Germanii au proiectat un vehicul specializat pentru debarcare în Anglia - "Landwasserschlepper" - un tractor amfibiu neînarmat, la care se lucra încă din 1935. Proiectul original
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
anului 1207, arhiepiscopul Tore de Nidaros și episcopul Nikolas de Oslo, un proeminent bagler, au început negocierile pentru a soluționa litigiul. Ei au reușit să organizeze o întâlnire între regii Inge, Philippus, și Contele Haakon, la Kvitsøy în Rogaland în toamna anului 1208. Philippus a fost de acord să renunțe la titlul de rege și al sigiliul regal. El a fost lăsat să conducă Norvegia de est în Viken, cu excepția orașului Bohuslän, cu titlul de conte sub regele Inge. Contelui Haakon
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
și microinvertebrate, dar consumă într-o măsură mai mare sau mai mică substanțe vegetale și detritus organic. Reproducerea are loc în grupuri de la sfârșitul primăverii până la începutul verii, dar speciile policiclice, pot depune icre chiar și la sfârșitul verii și toamna. Speciile din genul "Rutilus" sunt o componentă importantă în lanțurile trofice al multor ecosisteme de apă dulce, în care joacă de multe ori un rol-cheie. Sunt cunoscute 17 specii
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
sus", dar și pentru copilul din " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte", unde a jucat alături de Amza Pellea. A urmat cursurile școlii generale 121 din București, apoi liceele PTTR și Tudor Vladimirescu. A fost înrolat că militar în toamna anului 1988, la o unitate militară din Slobozia, iar Revoluția din 1989 l-a prins încă satisfăcându-și stagiul militar, la CCA București. A jucat în filme încă de la vârsta de 7 ani, sub îndrumarea regizorului Lucian Bratu, apoi a
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
Brandon Scott) și Șam (Nadji Jeter); după ce scăpa din oraș, Șam este mușcat de un infectat, dar își ascunde rană de grup. În timp ce infecția pune stăpânire pe corp, Șam o atacă pe Ellie, dar Henry îl împușca și se sinucide. Toamnă, Joel și Ellie îl găsesc pe Tommy în Jackson, Wyoming, unde a construit, alături de soția lui Maria (Ashley Scott), o așezare fortificata în apropierea unui baraj hidroelectric. Joel dorește să o lase pe Ellie cu Tommy, dar după ce îi amintește
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), sor-cu-frate ("Melampyrum saxosum"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), lăptucul-oii ("Telekia speciosa
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
al Danemarcei. Domnia lui Olaf a fost afectată de mulți ani consecutivi de eșecuri de cultivare și foamete. Potrivit lui Arild Hvitfeldt, în acei ani, primăvara a fost atât de uscată încât câmpurile arătau ca și cum ar fi fost arse, iar în toamnă, cerul s-a deschis și ploaia a căzut atât de des încât oamenii pluteau pe bucăți de lemn pentru a tăia cerealele care crescuseră deasupra apei. Foametea oamenilor a crescut atât de mult încât au săpat pământul în căutarea rădăcinilor
Olaf I al Danemarcei () [Corola-website/Science/331268_a_332597]
-
protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de: ruginiță ("Asplenium adulterinum"), strașnic ("Asplenium trichomanes"), unghia-ciutei ("Asplenium ceterach"), turiță mare ("Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), gențiană ("Gentiana cruciata"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), șoaldină aurie (Sedum hispanicum), precum și "Seseli elatum ssp. austriacum", specie endemică pentru acest sit. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
a Consiliului General al B.N.R. din 1914 s-a dispus înființarea muzeului. Muzeul a fost organizat începând din 1933, prima expoziție fiind vernisată în iulie 1943. Colecția este apoi mutată și redeschisă, în 1949, în blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei. În toamna anului 1952 se amenajează spațiul de la parterul imobilului pentru a adăposti întreaga colecție, dar ocuparea spațiului de către Ministerul Finanțelor îi obligă pe organizatori să cedeze piesele Academiei Române, unde au rămas până în preajma inaugurării muzeului, la 3 mai 1997. Sunt expuse
Muzeul Băncii Naționale a României () [Corola-website/Science/331327_a_332656]
-
un an. Domnia lui Olaf a fost afectată de mulți ani consecutivi de eșecuri de cultivare și foamete. Potrivit lui Arild Hvitfeldt, în acei ani, primăvara a fost atât de uscată încât câmpurile arătau ca și cum ar fi fost arse, iar în toamnă, cerul s-a deschis și ploaia a căzut atât de des încât oamenii pluteau pe bucăți de lemn pentru a tăia cerealele care crescuseră deasupra apei. Foametea oamenilor a crescut atât de mult încât au săpat pământul în căutarea rădăcinilor
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
este un muzeu județean din Vălenii de Munte, amplasat în str. George Enescu nr.1. În toamna anului 2001, după mai mulți ani de la elaborarea proiectului tematic, au început lucrările de organizare a Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului. Muzeul funcționează în sediul refăcut al clădirii anexe a “Școlii de misionare”, școală înființată de Nicolae Iorga în
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
ArmdoBrăila a fost un centru comercial din Brăila, România, inaugurat în toamna anului 2008. Este deținut de firma "RED Project Three", o companie fondată de omul de afaceri "Andrew Stear" și fondurile de investiții Warburg Pincus și GED, a implicat o investiție de 45 milioane euro și are o suprafață închiriabilă de
Armonia Brăila () [Corola-website/Science/331403_a_332732]