32,832 matches
-
la bază mituri și prejudecăți legate de modul în care trebuie să se poarte o femeie cu rudele sale de sex masculin. Feministele consideră, de asemenea, că instituțiile importante ale societății (justiția, poliția, Biserica, sistemul sanitar etc.) încurajează și mențin violența domestică, trivializând sau ignorând actele de violență suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Răspunsul societății se manifestă deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme de comportament. Violența domestică este perpetuata de
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
modul în care trebuie să se poarte o femeie cu rudele sale de sex masculin. Feministele consideră, de asemenea, că instituțiile importante ale societății (justiția, poliția, Biserica, sistemul sanitar etc.) încurajează și mențin violența domestică, trivializând sau ignorând actele de violență suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Răspunsul societății se manifestă deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme de comportament. Violența domestică este perpetuata de o serie de factori, evidențiați de numeroase
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
etc.) încurajează și mențin violența domestică, trivializând sau ignorând actele de violență suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Răspunsul societății se manifestă deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme de comportament. Violența domestică este perpetuata de o serie de factori, evidențiați de numeroase studii feministe: Pedepsirea actelor de violența domestică a însemnat însă depășirea dihotomiei public/privat, care justifică în mod tradițional neintervenția autorităților statului în conflictele din familie. Discutând celebra sintagma
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
1999: 20). Răspunsul societății se manifestă deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme de comportament. Violența domestică este perpetuata de o serie de factori, evidențiați de numeroase studii feministe: Pedepsirea actelor de violența domestică a însemnat însă depășirea dihotomiei public/privat, care justifică în mod tradițional neintervenția autorităților statului în conflictele din familie. Discutând celebra sintagma “ceea ce este personal, e politic”, Susan Moller Okin (1989: 125-129) a constatat faptul că la fel ca
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
că la fel ca sfera publică, cea privată (domestică) este controlată tot de relații de putere; în ambele cazuri, dominația masculină este considerată a fi naturală. De aceea, oamenii tind să fie mai toleranți atunci cand bărbatul își bate partenera, pentru că violența este considerată o modalitate de manifestare a dominației masculine în cadrul familiei patriarhale. În aceste condiții, dreptul la viață privată a fost mult timp înțeles ca fiind libertatea taților și soților de a-si disciplină copiii și soțiile. Violența domestică are
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
partenera, pentru că violența este considerată o modalitate de manifestare a dominației masculine în cadrul familiei patriarhale. În aceste condiții, dreptul la viață privată a fost mult timp înțeles ca fiind libertatea taților și soților de a-si disciplină copiii și soțiile. Violența domestică are efecte devastatoare asupra femeii. Îi afectează sănătatea fizică, îi periclitează sănătatea mentală, îi scade încrederea în sine și în ceilalți. Efectele pe termen lung se circumscriu tulburărilor post-traumatice de stres, întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
mentală, îi scade încrederea în sine și în ceilalți. Efectele pe termen lung se circumscriu tulburărilor post-traumatice de stres, întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale dezastrelor naturale. Extrem de afectați sunt și copiii cuplului care asistă la actele de violență sau devin la rândul lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Că orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate: În România de dinainte de 1989 nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
stres, întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale dezastrelor naturale. Extrem de afectați sunt și copiii cuplului care asistă la actele de violență sau devin la rândul lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Că orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate: În România de dinainte de 1989 nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind violența domestică. Deși cazurile de violența domestică erau destul de răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
sau devin la rândul lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Că orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate: În România de dinainte de 1989 nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind violența domestică. Deși cazurile de violența domestică erau destul de răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. După 1990, au fost realizate studii de mică întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violență. În
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
victime (Marin, Russo, 1999: 24). Că orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate: În România de dinainte de 1989 nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind violența domestică. Deși cazurile de violența domestică erau destul de răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. După 1990, au fost realizate studii de mică întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violență. În raportul organizației americane Minnesotta Advocates
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
privind violența domestică. Deși cazurile de violența domestică erau destul de răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. După 1990, au fost realizate studii de mică întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violență. În raportul organizației americane Minnesotta Advocates for Human Rights, “Lifting the Last Curtain” (1995), se constată faptul că violența domestică este o problemă frecvență în România; statul român apare că neîndeplinindu-și obligațiile privind protejarea femeilor de violențele comise în
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
După 1990, au fost realizate studii de mică întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violență. În raportul organizației americane Minnesotta Advocates for Human Rights, “Lifting the Last Curtain” (1995), se constată faptul că violența domestică este o problemă frecvență în România; statul român apare că neîndeplinindu-și obligațiile privind protejarea femeilor de violențele comise în familie sau sancționarea adecvată a soților violenți și dezvoltarea unor programe juridice, politice, administrative și culturale, cu scopul de
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
tip de violență. În raportul organizației americane Minnesotta Advocates for Human Rights, “Lifting the Last Curtain” (1995), se constată faptul că violența domestică este o problemă frecvență în România; statul român apare că neîndeplinindu-și obligațiile privind protejarea femeilor de violențele comise în familie sau sancționarea adecvată a soților violenți și dezvoltarea unor programe juridice, politice, administrative și culturale, cu scopul de a preveni violența împotriva femeilor. Violență în familie a fost adresată explicit de lege prima dată în anul 2000
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
o problemă frecvență în România; statul român apare că neîndeplinindu-și obligațiile privind protejarea femeilor de violențele comise în familie sau sancționarea adecvată a soților violenți și dezvoltarea unor programe juridice, politice, administrative și culturale, cu scopul de a preveni violența împotriva femeilor. Violență în familie a fost adresată explicit de lege prima dată în anul 2000 (înainte de această data ea putea fii sancționată prin dispozițiile generale care incriminează actele de violență, dar nu se făcea nicio referire specifică la membrii
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
în România; statul român apare că neîndeplinindu-și obligațiile privind protejarea femeilor de violențele comise în familie sau sancționarea adecvată a soților violenți și dezvoltarea unor programe juridice, politice, administrative și culturale, cu scopul de a preveni violența împotriva femeilor. Violență în familie a fost adresată explicit de lege prima dată în anul 2000 (înainte de această data ea putea fii sancționată prin dispozițiile generale care incriminează actele de violență, dar nu se făcea nicio referire specifică la membrii familiei). În anul
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
politice, administrative și culturale, cu scopul de a preveni violența împotriva femeilor. Violență în familie a fost adresată explicit de lege prima dată în anul 2000 (înainte de această data ea putea fii sancționată prin dispozițiile generale care incriminează actele de violență, dar nu se făcea nicio referire specifică la membrii familiei). În anul 2000, legea 197/2000 a modificat codul penal, prevăzând agravante pentru anumite infracțiuni atunci când acestea sunt săvârșite împotriva membrilor familiei; marcând astfel începutul schimbărilor legislative din acest domeniu
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
2000, legea 197/2000 a modificat codul penal, prevăzând agravante pentru anumite infracțiuni atunci când acestea sunt săvârșite împotriva membrilor familiei; marcând astfel începutul schimbărilor legislative din acest domeniu. De asemenea în anul 2003 a fost adoptată prima lege extrapenală împotriva violenței în familie, care a fost ulterior modificată în 2012 (când s-au introdus ordinele de protecție), și în 2014. În anul 2012, statisticile arătau că 75%-80% dintre femei sunt abuzate în spațiul domestic (verbal, psihologic, fizic, sexual). Cu toate
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
a aplana conflictul și pentru a aplica amenzi contravenționale agresorului. În aceste condiții, în România, femeile preferă să continue să locuiască împreună cu soțul violent, decât să ceară ajutor instituțiilor statului. La nivelul societății românești, se observă faptul că actele de violența domestică sunt considerate “probleme ale cuplului” și privite drept comportamente tolerabile. Un exemplu concludent este dat de compararea rezultatelor a două sondaje de opinie: unul realizat în România - Barometrul de Gen (2000) - și unul în țările Uniunii Europene - Eurobarometrul 51
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
a două sondaje de opinie: unul realizat în România - Barometrul de Gen (2000) - și unul în țările Uniunii Europene - Eurobarometrul 51.0 (1999). La întrebarea cu răspuns multiplu “Ce instituții/organizații ar trebui să ajute femeile care devin victime ale violenței domestice?”, românii au răspuns astfel: cuplul trebuie lăsat să-și rezolve singur problemele (35%), ar trebui să intervină rudele (28%), Poliția (28%), vecinii (13%), etc.; la aceeași întrebare, europenii au dat următoarele variante de răspuns: familia și prietenii (96%), serviciile
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
189 și art. 193-195 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime." (aceste infracțiuni se referă la Art. 188 Omorul, Art. 189 Omorul calificat, Art. 193 Lovirea sau alte violențe, Art. 194 Vătămarea corporală și Art. 195 Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte). Un alt articol de lege important este Art. 197 Relele tratamente aplicate minorului. "Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicata 2014" oferă o
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
calificat, Art. 193 Lovirea sau alte violențe, Art. 194 Vătămarea corporală și Art. 195 Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte). Un alt articol de lege important este Art. 197 Relele tratamente aplicate minorului. "Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicata 2014" oferă o definiție și abordare extrapenală a violenței în familie; victima poate deasemenea să ceară un ordin de protecție. În ceea ce privește abuzul asupra copilului, este relevanță "Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicata 2014
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
Art. 195 Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte). Un alt articol de lege important este Art. 197 Relele tratamente aplicate minorului. "Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicata 2014" oferă o definiție și abordare extrapenală a violenței în familie; victima poate deasemenea să ceară un ordin de protecție. În ceea ce privește abuzul asupra copilului, este relevanță "Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicata 2014". În Republică Moldova "Legea Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
victima poate deasemenea să ceară un ordin de protecție. În ceea ce privește abuzul asupra copilului, este relevanță "Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicata 2014". În Republică Moldova "Legea Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie" definește violență în familie că "orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual său economic ori prin cauzare de prejudiciu
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
ceară un ordin de protecție. În ceea ce privește abuzul asupra copilului, este relevanță "Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicata 2014". În Republică Moldova "Legea Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie" definește violență în familie că "orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual său economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
sexual, psihologic, spiritual său economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale". Legea definește mai multe tipuri de violență: violență fizică, violența sexuală, violența psihologică, violența spirituală și violență economică. În Codul Penal, violența domestică este o infracțiune distinctă: Articolul 201" 1". Violență în familie. În sondajul DHS - 2005 (Demographic and Health Survey) 20,8% dintre femei și 21
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]