34,839 matches
-
începe la est de satul Lohanesti și continuă spre sud-est până aproape de satul Bisani, direcționează spre est și menține această traiectorie până în valea Cunducului, în care se deschide în stânga la târgușorul Gura-Galbenei, județul Tighina. La începuturile sale valea are o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
est și menține această traiectorie până în valea Cunducului, în care se deschide în stânga la târgușorul Gura-Galbenei, județul Tighina. La începuturile sale valea are o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
Sus - nord-vest și Groznița în vest (din raionul Briceni). Teritoriul comunei este amplasat pe Platoul Moldovei de Nord caracterizat printr-un relief plat, slab fragmentat de văile cursurilor de apă. Altitudinea medie constituie 215 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
și municipiul Bălți. Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului mării. Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
pârâu cu acesta. Stațiunea Răuțel II este situată în partea de nord-est a localității, pe malul drept al unui pârâu. Principala îndeletnicire a populației constituia agricultura și meșteșugăritul. Una dintre movile este situat la 200 m de cimitir, are o înălțime de 4 m și un diametru de 30 m. Cea de a doua se afla lângă biserică, supranumită de localnici corespunzător - "„movila de lângă biserică”", ulterior a fost nivelată. Movilele sunt dovezi a perindării popoarelor nomade pe aceste meleaguri. Deși este
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
funerară se află la 4 km Vest de Susleni, la hotarul dintre moșia satului și cea a Berezlogilor, în stânga șoselei Orhei - Susleni. Localnicii numesc acest monument arheologic La Movilă. În prezent, terasamentul movilei este practic aplatizat de lucrările agricole anuale, înălțimea ei nedepășind 1 m. față de restul terenului. Relativ la vechimea Susleniului, se impune precizarea că până în veacul al XVI-lea nu poate fi vorba de o zi anume când a luat ființă acest sat, pentru că avem de-a face cu un
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
care avea niște frați mai mici și îl strigau Bădi(de la badea)Ceni și auzea Bădiceni BĂDICENI, sat mare, în jud. Soroca, centru al voioșiei Bădiceni, la V. de șoseaua dintre Otaci la So-roca. Dealul dinspre N.-E. are o înălțime de 142,64 stânj. deasupra n. m. după harta st. maj. rus. Numărul caselor 343; biserică, școală cu 1 clasă elementară rusească. La 1896, avea prisăci cu 685 stupi, iar la 1900 cu 53 stupi. Grădini; 6 mori de vânt
Bădiceni, Soroca () [Corola-website/Science/305205_a_306534]
-
suprafață de peste trei ha. Din pădurea de pe câmpia Dereni bat la suprafață câteva izvoare cu apă minerală potabilă și curativă. Între stâncile de pe aceste meleaguri se așterne un labirint subteran de peșteri cu o lungime de 9 km și o înălțime până la 2,5 m, care au adăpostit triburi primitive în epoca pietrei cioplite. În peșteri au fost descoperite unelte primitive din paleolitic și urmele unui mare rug care în timpuri preistorice încălzea oamenii și speria fiarele sălbatice. Pentru prima dată
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
și ars. Pe locul lui au fost atestate urme de case arse , grămezi de lut ars , amprente de lemne și diferite obiecte din perioada română tîrzie (sec. II-IV)”. Aici șunt cîteva dealuri mai înalte : la nord de s.Solcani - avînd înălțimea de 213 m deasupra nivelului mării, la ves de s.Rublenita -302 m. Zamfir Arbore scria: “Valea Rublenitei , începe de la satul Rublenita și merge paralel cu traseul Soroca- Otaci pînă la satul Bujorauca.( Lungimea văii este de 5 km.) Prima
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
spre sud-est. Aflându-se într-o regiune deluroasă - Podișul Nistrului, satul e plasat într-o vale formată de dealuri, denumirea fiind legată de cea a satului -- Valea Tătărăucii. Cel mai des pomenit deal din apropiere este dealul Drăguței cu o înălțime de 212,3 metri, ce se află la nord de sat și panta căruia coboară spre Nistru. Datorită reliefului, altitudinea părții locuite a satului variază de la 180 până la 250 metri deasupra nivelului mării. Conform datelor Fondului național de date geospațiale
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
poartă numele Mateuți, sunt situate pe teritoriul localității, pe o lungime de aproximativ 2 km. Accesul auto în localitate este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
de județul Orhei, 40 km nord-est de Călărași și 69 km nord-vest de Chișinău. Se învecinează cu comunele și satele: Bogzești, Văsieni, Ghermănești, Ghetlova, Noroceni, Săseni și Bravicea. E așezată într-o regiune de coline și văi, cele mai mari înălțimi avînd altitudini de 190m, 240m și 250m deasupra nivelului mării. Documentele evocă apariția localității în anul 1907, însă oamenii susțin ca acest loc a existat și anterior sub forma unui cătun, populat de un număr mic de oameni. Într-un
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
primăria Bălcăuți. Cele mai apropiate sate vecine îi sunt Groznița, care se află în subordinea sa, Rotunda, Hlinaia, Halahora de Jos și Halahora de Sus. Un pîrîiaș mic, fără nume, trece pe aici prin cîteva iazuri și iezulețe, ocolind niște înălțimi, cea mai mare atingînd 256 m deasupra nivelului mării, încearcă, și reușește, să dea naștere unor locuri destul de pitorești. La 3 km sud-vest trece traseul de importanță internațională Chișinău-Cernăuți, spre care vine din Bălcăuți și trece prin el o altă
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților pe unele sectoare ajunge până la , dar în general adâncimea lor este mică. Versanții râulețului sunt slab dezvoltați. Râulețul formează o vale sub forma de "Y" moderat întortocheată cu o luncă pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
găsit scheletul unui colosal animal numit dinoteriul supra-gigantic. Lângă scheletul, care se află în prezent într-o sală spațioasă a muzeului de stat, permanent se adună mulți vizitatori, admirându-i craniul neobișnuit și dimensiunile impunătoare. Acest dinoteriu are 5 m înălțime, vreo 6 m lungime, membrele puternice și înalte ca niște stâlpi, craniul alungit, plat și fildeși de aproximativ 1 m lungime fiecare și ascuțiți la capăt. Oare poți privi această namilă fără uimire ? Scheletul de dinoteriu de la Pripicenii-Răzești e un
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
Din mărturiile orale ale bătrânilor satului se spune că: inițial vatra satului Pogănești se afla pe unul din grindurile mai înalte ale șesului Prutului, dar „...conform legendei, o inundație catastrofală pe la 1560 a determinat locuitorii satului să se retragă pe înălțimile (terasele inferioare) din dreapta și stînga Văii rîului Prut”. Dacă e să credem acestei legende astfel două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
același timp, reprezintă și centrul provinciei Moravia, una dintre regiunile istorice ale Coroanei Cehe. Este situat la o răspântie a unor vechi drumuri comerciale care au unit civilizațiile din nordul și sudul Europei vreme de veacuri. Mulțumită situării sale, între Înălțimile Boemio-Moravice și câmpiile Moraviei de sud, Brno are parte de o climă moderată și plăcută. Etimologia numelui nu este clară, cel mai probabil fiind dintr-un cuvânt vechi slavic, "brnie" (noroi) sau "brniti" (a fortifica). Explicații alternative fiind dintr-o
Brno () [Corola-website/Science/305983_a_307312]
-
și localitatea Mărăști. O sarcină deosebit de dificilă i-a revenit regimentului 22 infanterie care a avut sarcina să nimicească apărarea inamica din localitatea Mărăști. După lupte grele, locotenent-colonelul A. Gheorhoiu, comandantul regimentului a reușit cu oamenii săi să ajungă pe înălțimea ce domină localitatea Mărăști. Acest lucru a fost posibil deoarece 2 companii s-au desprins din corpul regimentului cu sarcina de a fixa inamicul în localitate creând astfel premizele că forțele germane să fie încercuite. Sesizând situația, inamicul a părăsit
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
teren este de 135 km ², cu 138.9 km de coastă. Insula este piscul plat al unui munte submarin care are mai mult de 4.500 de metri, adâncimea platformei de pe care se ridică fiind de aproximativ 4200 m, iar înălțimea deasupra mării, fiind de 300 m. Muntele a fost inițial un vulcan, iar unele roci de bazalt sunt expuse în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate din calcar care s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
l "(Pinus cembra)", este un arbore conifer, specific zonelor montane. Acest arbore poate atinge o înălțime de până la 20-25 m și un diametru de 2 m, înrădăcinare pivotantă cu o bună rezistență la doborâturile de vânt; are coroana în tinerețe îngust-piramidală, apoi largă și rotunjită, adesea neregulată, cu multe vârfuri. Scoarța este verde-cenușie, netedă. l are
Zâmbru () [Corola-website/Science/306063_a_307392]
-
Monumentul Libertății (în letonă "Brīvības Piemineklis") este un monument de 42 de metri înălțime, în al cărui vârf se găsește o statuie a libertății. Monumentul se găsește pe strada Libertății (în letonă "Brīvības iela") din vechiul oraș Riga. Statuia, uneori numită Milda (zeița dragostei în mitologia baltică), înfățișează o femeie ținând în mâinile înălțate
Monumentul Libertății din Riga () [Corola-website/Science/306065_a_307394]
-
Pinul de pădure ("Pinus sylvestris") este unul din cele mai răspândite conifere din Eurasia. Acest arbore poate atinge 25 - 30 m înălțime uneori chiar 40-50 m și un diametru de 1 - 1,4 m; înrădăcinarea este variabilă în funcție de solul pe care vegetează; tulpina mai puțin dreapta decât la celelalte rășinoase, scoarță formează un ritidom gros, cenușiu. Lemnul acestuia este maro-închis, foarte rezistent
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
Pinul negru ("pinus nigra") este o specie de pin întâlnită în Europa. Acest arbore are o înălțime de până la 50 m și un diametru de 1 - 1,5 m. Lemnul său este de o culoare cenușie-maro.. Frunzele sale sunt aciforme, au o lungime de 15 cm și sunt grupate câte două. Conurile sunt ovale, cu o lungime
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
1 - 1,5 m. Lemnul său este de o culoare cenușie-maro.. Frunzele sale sunt aciforme, au o lungime de 15 cm și sunt grupate câte două. Conurile sunt ovale, cu o lungime de până la 10 cm. Acest arbore are o înălțime de până la 50 m și un diametru de 1 - 1,5 m, în arealul său mediteranean, însă la noi nu depășește 30-32 m, cu un port caracteristic crește pe stâncile calcaroase din Banat și Oltenia; cu coroana piramidală care se
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]