32,971 matches
-
să fie profesor de istorie. Natalia începe a scrie textele compozițiilor lui Andrei și cu ajutorul tatălui reușește și ea să compună. Acum se află și ea în lumea muzicii jazz și pop, si a câștigat multe premii întâi cu propriile compoziții. "Conexiuni Bop - Formații Sibiene de Jazz" (LP, Album), Electrecord, 1979 "Sunet Proaspăt/Fresh Sound" (LP, Album), Electrecord, 1990 "Călătorul/ The Traveller", Natalia & Andrei Colompar compositions, 2000 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2003 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2005 "E- Ballads" (irish - romanian folk - jazz
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
Fronius a descoperit cu surprindere și o specie americană, Rudbeckia laciniata (o plantă endemică din familia Compositae), care este prima atestare în Ardeal. În afară de cele enumerate Fronius mai descrie și salina, izvoarele sărate, procesul de exploatare a sării, chiar și compoziția sării pentru vite (sare bulgăr, în care 85% este NaCl, 7,5% praf de cărbune, 3,75% polenul de Gentiana lutea (ghințură), 3,75% Arthemisia absinthium (pelin alb). Cheile Corundului se întind in partea de sud-vest a Muntelui de sare
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
din formație: Oana Ropotan, Raluca Slave (vioară); Sorin Neacșu, Augustin Creznaru, Alex Hanganu, Gabriel Toma, Argin Marchiș (flaut); Valentin Turcu, Bogdan Tanislav, Marius Neag (fagot). Proiectul „Isvor (Dimitrie Cantemir: Cartea științei muzicii și Muzica tradițională românească)” face o paralelă între compoziții ce-i aparțin lui Dimitrie Cantemir și creații tradiționale românești ale vremii. „Isvor” reprezintă viziunea Imago Mundi asupra muzicii vechi și tradiționale românești, un repertoriu foarte rar abordat de către muzicienii de factură clasică. Piesele ce alcătuiesc proiectul „Isvor” sunt puse
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
valoare prin dialogul instrumentelor vechi specifice spațiului cultural românesc al vremii lui Cantemir (baglama, bouzouki, darbuka, bendir) împreună cu instrumente clasice moderne (flaut, oboi, vioară, chitară). Aranjamentul muzical îi aparține lui Cătălin Ștefănescu, doctor în Muzică, licențiat în Muzică Instrumentală și Compoziție, lector universitar la catedra de chitară a Universității Naționale de Muzică București. Performance specific muzicii electronice, proiecțiile video live ce însoțesc vizual proiectul muzical au în spate același concept cu muzica Imago Mundi - intervenții contemporane asupra unui background încărcat de
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
alt personaj află că personajele principale sunt în căutare de comori, el le întreabă dacă l-au citit pe Edgar Allan Poe. Titlul romanului "The Gold Bug Variations" (1991) al lui Richard Powers este derivat din „The Gold-Bug” și din compoziția "Goldberg Variations" a lui Bach, iar romanul încorporează o parte din intriga povestirii. Autorul evreu rus David Shrayer-Petrov a publicat „The House of Edgar Allan Poe” în volumul "2011 Prose", în care „Cărăbușul de aur” a avut o influență majoră
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
întoarce de la studiile pe care le-a făcut în capitala bavareză. Această perioadă este caracterizată stilistic printr-un realism naturalist, prin care care Coulin realizează portrete realiste, adeseori comandate de către personalitățile vremii. Lucrările executate evidențiază predilecția pentru descendența leibliană în compoziție, precum și încadrarea portretului în interioare care accentuează personalitatea lui. Ultima trăsătură, cea a interiorului, poate fi asimilată ca fiind de factură tradițională prin comparație cu pictura lui Beidermeier foarte apreciată de consumatorul de artă transilvănean. Arthur Coulin folosește acest stil
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
de funcționalitatea luminii, descompunerea și construirea formelor și realizarea de reprezentări picturale în care aplicarea tușelor devine mai amplă și deci mai ușoară. Așa cum spuneau criticii vremii, Coulin scapă de șabloanele budapestane, urmând genul peisagistic în care simplificarea și limpezirea compozițiilor ca și punerea accentului pe expresie și formă devin o preocupare de netăgăduit. Totuși, portretul rămâne în preferința artistului, el câștigând noi valențe. Peisajul nu a fost o atracție importantă de-a lungul carierei sale, el fiind abordat cu precădere
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
accentului pe expresie și formă devin o preocupare de netăgăduit. Totuși, portretul rămâne în preferința artistului, el câștigând noi valențe. Peisajul nu a fost o atracție importantă de-a lungul carierei sale, el fiind abordat cu precădere ca fundal al compozițiilor figurale. Lucrările gen peisaj, realizate după anul 1900 nu sunt prea importante în panoplia creației sale. De cele mai multe ori ele redau imagini ale împrejurimilor localităților Sibiu, Dumbrăveni, Brașov sau Cisnădioara și acestea sunt prea puțin influențate de experiențele acumulate de
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
imagini ale împrejurimilor localităților Sibiu, Dumbrăveni, Brașov sau Cisnădioara și acestea sunt prea puțin influențate de experiențele acumulate de artist pe timpul șederii sale în Italia. Ca lucrare importantă în care se pot vedea influențele din perioada italiană, rămâne cu preponderență compoziția „"Fata cu fluturele"”. De asemenea, alături de peisaj, perioada italiană se caracterizează și de apariția în creația lui Coulin a lucrărilor și studiilor de nud. Dintre picturile sale cele mai cunoscute sunt: "Mireasa pictorului" (1896); În fața samovarului" (1898); "Cap de copil
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
de ani mai vechi decât cele mai vechi de pe Pământ, care sunt din era Hadeon și datează de la 3,8 la 4,3 miliarde ani. Rocile aduse de pe Lună de misiunile Apollo sunt foarte apropiate, din punct de vedere al compoziției, cu cele aduse prin intermediul programului sovietic Luna. O rocă adusă de Apollo 17 a fost datata ca având exact vârstă de 4,417 miliarde de ani, cu o eroare de pluș sau minus 6 milioane de ani. Testul a fost
Dovezi independente privind aselenizările Apollo () [Corola-website/Science/325957_a_327286]
-
o sursă majoră de impact asupra mediului, create de drumeți. Aceste deșeuri pot contamina bazinele hidrografice și îmbolnăvi alți excursioniști. Contaminarea bacteriană poate fi evitată prin săparea de găuri tip "gaură de pisică" de la 10 la 25 cm adâncime, în funcție de compoziția solului și acoperind după utilizare. Dacă aceste găuri sunt săpate de cel puțin 60 m, departe de surse de apă și de trasee, riscul de contaminare este redus la minimum. Uneori excursioniștii se bucură de posibilitatea admirării unor specii rare
Drumeție () [Corola-website/Science/325978_a_327307]
-
de regele anglo-saxon Eduard cel Bătrân. Către anul 919, după mai mulți ani de campanii continui în Danelaw, puterea monarhilor anglo-saxoni a fost recunoscută în întreaga Anglie la sud de Humber. Devenit parte a Angliei, Danelaw nu și-a schimbat compoziția etnică, structura socială, nefiind introdus dreptul anglo-saxon. Danelaw a rămas practic o regiune autonomă. Cu toate acestea, în timp ce regii englezi își restaurau puterea, în centrul Angliei, Northumbria a fost invadată de catre vikingii norvegieni din Irlanda, care au fondat propriul său
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
critici susțineau că muzica ar trebui și ar putea exprimă idei, imagini, emoții, sau chiar o întreagă intrigă literară. Provocând rezervările lui Kant, despre muzica instrumentala, în 1813 Ernst Theodor Amadeus Hoffmann afirmă că muzica este în mod fundamental artă compoziției instrumentale. Cinci ani mai tarziu, Arthur Schopenhauer susține în "Lumea că voința și reprezentare", că muzica instrumentala este cea mai mare artă, pentru că este în mod unic capabilă de a reprezenta organizarea metafizica a realității. Deși mișcarea romantică a acceptat
Estetica muzicală () [Corola-website/Science/325994_a_327323]
-
în pictură românească, remarcându-se inițial prin realizări apropiate de atmosfera impresionista, îndreptându-se în etapa imediat următoare către preocupări ce țin de sfera decorativului în transpunerea unor motive ce aparțineau basmelor sau legendelor, pentru ca mai apoi, să tinda către compoziții extrem de organizate, în care conturul începe să aibă un rol din ce in ce mai important, cristalizându-se într-un proces lent de asimilare a cubismului (lucrarea ,Prezicătoarele’’). Alături de câmpul plasticii pe care il explorează trecând prin mai multe etape, un loc important în
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]
-
cariera solistei, "Brava!", servind drept primul extras pe single al materialului. Piesă a fost lansată în format digital în prima parte a lunii septembrie 2011, precedând publicarea discului de proveniență, ce s-a realizat în luna noiembrie a aceluiași an. Compoziția a beneficiat de un videoclip — regizat de către Rubio însăși în colaborare cu Gustavo Lopez Mâna — și de o serie de interpretări live în cadrul unor emisiuni cunoscute pe teritoriul Americii Latine. Lansat la finele lunii octombrie 2011, scurtmetrajul adiacent cântecului a
Me Gustas Tanto () [Corola-website/Science/324924_a_326253]
-
în majoritatea clasamentelor unde a activat. În acest sens, „” a debutat pe locul cincisprezece în clasamentul oficial din Spania, avasând până pe treaptă cu numarul patru, câștigând totodată prima poziție în ierarhia celor mai difuzate cântece din această țară. De asemenea, compoziția a ocupat locul întâi în Columbia și Panama și a devenit un nou șlagăr pentru Rubio în regiuni precum Ecuador sau Mexic. Piesă a avansat și în clasamentele americane, ocupând poziții notabile în trei dintre clasamentele publicației muzicale "Billboard", cele
Me Gustas Tanto () [Corola-website/Science/324924_a_326253]
-
Palabra” (2006) și „Causa y Efecto” (2009), „Me Gustas Tanto” a devenit cel dintâi prim single al unui album semnat Paulina Rubio ce nu ajunge în vârful acestei ierarhii de la „Don't Say Goodbye”/„Și Tú Te Vas” (2002). Concomitent, compoziția a activat și în Billboard Hoț Tropical Songs și Billboard Latin Pop Songs, în ambele câștigând clasări de top 10. În timp ce în primă ierarhie cântecul a avansat până pe locul șapte în cea de-a patra săptămână, în cel de-al
Me Gustas Tanto () [Corola-website/Science/324924_a_326253]
-
săptămâni mai tarziu, rezistând în top 10 timp de douăzeci și unu de zile consecutive. Mai mult, a devenit primaclasare pe prima poziție a lui Rubio în clasamentul de difuzări la posturile de radio din acest teritoriu de la „Causa y Efecto”. Similar, compoziția a fost apreciată și pe teritoriul Americii de Sud, unde a câștigat locul întâi în țări precum Columbia sau Panama și a avansat până pe treaptă cu numărul trei în Ecuador. De asemenea, în clasamentul european Euro 200, publicat și compilat de APC
Me Gustas Tanto () [Corola-website/Science/324924_a_326253]
-
Bromura de potasiu este o sare a acidului bromhidric cu potasiul, folosit ca sedativ și anticonvulsant la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Acțiunea sa chimică se datorează ionului de brom din compoziția sa. Sub condiții normale de temperatură și presiune, bromura de potasiu este o pudră cristalină de culoare albă. Este ușor solubil în apă. Într-o soluție diluată, bromura de potasiu are gust dulce, într-o soluție mai concentrată are gust
Bromură de potasiu () [Corola-website/Science/324952_a_326281]
-
Anatole Litvak. El a fost realizat după un scenariu de Samuel A. Taylor, bazat pe românul "Vă place Brahms?" de Françoise Sagan. Imaginea a fost filmată de operatorul Armând Thirard, iar coloana sonoră a fost realizată de Georges Auric după compozițiile lui Brahms. Filmul a fost produs de Litvak pentru companiile Argus Film și Mercury Productions și distribuit de United Artists. În film au interpretat Ingrid Bergman, Anthony Perkins și Yves Montând; în roluri secundare apar Jessie Royce Landis, Jocelyn Lane
Vă place Brahms? (film) () [Corola-website/Science/324995_a_326324]
-
scrierea ar fi fost continuată de către Ragewin. Latina lui Otto de Freising se apreciază ca fiind excelentă și, în pofida unei anumite parțialități la adresa dinastiei de Hohenstaufen și a unor inexactități minore, "Gesta" a fost considerată ca fiind un model de compoziție istorică.
Otto de Freising () [Corola-website/Science/324412_a_325741]
-
vătaf al tarafului, poartă giubeaua blănită cu samur, în schimb ce restul lăutarilor, spre a-și arăta vechimea meseriei, au giubeaua mai terfelită. În 1866 horele sale „Lințica” și „Mitocanca” sunt tipărite la editura lui Constantin Gebauer, deși multe alte compoziții „anonime” din colecția cunoscutului editor bucureștean, intitulata „Hore și jocuri” (1868) sunt datorate aceluiași lăutar. Între anii 1869-1890 intră în cea mai importantă perioadă a carierei sale, desființându-și taraful și cântând în orchestrele naiștilor Angheluș Dinicu și Radu Ciolac
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
marcate de câteva apariții publice ca pianist (încă din 1877), din 1880 începe să studieze vioara, în particular, cu profesorul Iulius Wiest de la Conservatorul din București. În 1885, la vârsta de 15 ani, revista muzicală „Doina” îi tipărește prima sa compoziție, sârba „Ochi negri” la editura Constantin Gebauer. În 1894 are un concert ca pianist la Giurgiu unde acompaniază pe C.M. Corodeanu, Mihail Tănăsescu, Hariton Ștefănescu și Ion Nicolescu, primind o recenzie pozitivă din partea revistei „România Muzicală”. În 1895 primește ocazia
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
popular și întreprinde primul turneu peste hotare. În 1897 un angajament al lui Matache la Petersburg îl aduce aici și pe . În februarie primește de la țarul Nicolae al II-lea al Rusiei un ceas cu brățara de aur pentru o compoziție originală. În aprilie, formația lui Nicolae Matache, avându-l ca solist violonist pe , a interpretat cu prilejul unei recepții în fața președintelui Félix Faure al Republicii Franceze, o lucrare nouă a compozitorului: „Marșul franco-rus”. În iunie, Ochialbi primește medalia de merit
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
de la compozitorul rus Alexandr Glazunov, o tabacheră de aur. În același an primește un ordin foarte rar de la Mozaffar Ed-Din, șahul Persiei. În 1900 publică influentul „Vis de amor român” la Hamburg, iar în 1902 „Mica Conversație” (Barcelona). Aceste două compoziții îi asigură premizele înscrierii în Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzica de la Paris în 1913 (însumând până la această dată peste o sută de lucrări publicate). Dorind să amplifice succesul „Micii conversații”, Ochialbi scrie „Răspuns la mica conversație” (1903), și
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]