32,616 matches
-
BC) de a construi un mic aparat de zbor de forma unei păsări propulsate de un jet de aburi. Lui Zhuge Liang (180-234 d.Hr.) i se atribuie construirea primelor lanterne zburătoare, un fel de precursori ai baloanelor cu aer cald. Aveau forma unei pungi din hârtie cu deschizătura în jos, în care se afla un felinar ce încălzea aerul din interior. Pe timp de război, acestea erau destinate a speria inamicul. Ulterior, aceste lanterne s-au extins, dar mai mult
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
În 1709, Bartolomeu de Gusmăo înaintează o petiție regelui Ioan al V-lea al Portugaliei, în care solicita ajutor financiar pentru un aparat de zbor, care însă nu a fost testat niciodată. Totuși reușește să construiască un balon cu aer cald cu care zboară la 8 august 1709. În 1738 Daniel Bernoulli formulează principiul conservării energiei în cazul fluidelor, care avea să îi poarte numele (ecuația lui Bernoulli), care exprimă interdependența dintre presiunea și viteza în fluid și care avea să
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
de încălzire. Un numar de case și blocuri mici de apartamente au demonstrat cum un rezervor mare de apă intern poate fi folosit împreună cu colectoare solare termice montate pe acoperiș. Temperaturile de stocare sunt suficiente pentru a furniza atât apă caldă menajeră, cât și încălzirea spațiului. Prima astfel de casă a fost MIT Solar House #1, în 1939. Un bloc cu opt apartamente în Oberburg, Elveția a fost construit în 1989, cu trei rezervoare cu o capacitate totală de 118 m
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
încălzire a serelor. ATES este un tip de depozitare frecvent în uz pentru această aplicație. În timpul verii, seră este răcita cu apa din sol, pompata de la "rezervorul rece" al acviferului. Apă este încălzita în acest proces, si este înapoiata "rezervorlui cald" al acviferului. Cand seră are nevoie de căldură, cum ar fi extinderea perioadei de creștere a plantelor, apa este scoasă din rezervorul cald, devine rece în timp ce servește funcția de încălzire, și revine la rezervorul rece. Acesta este un sistem foarte
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
sol, pompata de la "rezervorul rece" al acviferului. Apă este încălzita în acest proces, si este înapoiata "rezervorlui cald" al acviferului. Cand seră are nevoie de căldură, cum ar fi extinderea perioadei de creștere a plantelor, apa este scoasă din rezervorul cald, devine rece în timp ce servește funcția de încălzire, și revine la rezervorul rece. Acesta este un sistem foarte eficient de răcire liberă, care utilizează numai pompe de circulație și nu pompe de căldură.
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
este moderat-continentală și se caracterizează prin iarnă blândă și scurtă, cu puțină zăpadă și vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitații. Deopotrivă cu părțile pozitive ale climei, perioada caldă îndelungată a anului, iarna blândă, cu abundență de lumină și căldură. Trăsăturile de bază ale climei Republicii Moldova se formează sub influența afluxului de
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
este moderat-continentală și se caracterizează prin iarnă blândă și scurtă, cu puțină zăpadă și vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitații. Deopotrivă cu părțile pozitive ale climei, perioada caldă îndelungată a anului, iarna blândă, cu abundență de lumină și căldură. Trăsăturile de bază ale climei Republicii Moldova se formează sub influența afluxului de radiație solară, circulației atmosferice și caracterului suprafeței active. Datorită poziției Republicii Moldova în sud-estul continentului european, circulația atmosferică
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
dar în unii ani durata ei poate atinge 200 - 230 de zile. Teritoriul Republicii Moldova aparține zonei cu umiditate insuficientă. Cantitatea de precipitații scade de la nord-vest spre sud-est, de la 620 până la 490 mm pe parcursul anului. Precipitații cad în fond în perioada caldă a anului sub formă de averse de ploaie și doar circă 10% din cantitatea lor anuală se prezintă sub formă de zăpadă. Regimul vântului, care se formează sub influența centrelor barice, se caracterizează prin frecvența cea mai mare din direcțiile
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
12 - 35%/an) și sud-est (15 - 25%). Vitezele medii ale vântului pe parcursul anului oscilează de la 2,5 până la 4,5 m/s. Iernile în Republica Moldova sunt reci, cu temperaturi medii de -4°C și -6°C, Vara în Republica Moldova este caldă, cu temperaturi medii de 25-27°C în luna iunie și 29-32°C în lunile iulie și august. Vara, ploile sunt ambundente și deseori provoacă pagube. Lunile mai și septembrie se aseamănă prin temperatura medie, care este, în ambele luni de
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
este o lege aplicabilă anvelopelor termice ale construcțiilor care afirmă că "atunci când există diferențe de temperatură, iar un perete de incintă se interpune între temperatura ridicată din interior și temperatura scăzută din exterior (ori vice-versa), pentru a evita condensul, fluxul cald trebuie să convertească (neutralizeze) fluxul rece (deficitul de căldură) într-un material sau ansamblu termoizolant fără difuziune de vapori sau orice flux de aer care transportă vapori calzi către zone reci." A fost enunțat în anul 2012 de către inginerul român
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
și temperatura scăzută din exterior (ori vice-versa), pentru a evita condensul, fluxul cald trebuie să convertească (neutralizeze) fluxul rece (deficitul de căldură) într-un material sau ansamblu termoizolant fără difuziune de vapori sau orice flux de aer care transportă vapori calzi către zone reci." A fost enunțat în anul 2012 de către inginerul român Marius Rădoane ca o explicație teoretică a funcționării izolațiilor termice nepermisive. Condensul și umezirea în incinta clădirilor este o controversă îndelung dezbătută, fără a exista o lege sau
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
sub punctul de rouă a unor elemente de construcție; reducerea intrării vaporilor și creșterea posibilității vaporilor de a părăsi elementul de construcție; plasarea izolației în partea rece a materialelor care reduc trecerea vaporilor; instalarea materialelor care opresc vaporii în partea caldă a ansamblului; evitarea instalării barierelor de vapori în ambele părți ale ansamblelor ș.a.m.d. Incinta unei construcții, în general, este definită ca un sistem fizic care implică trei componente interactive: mediul exterior, sistemul de închidere cu așa-numita „anvelopă
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
și fluxului de vapori. Considerând o incintă care separă un mediu interior de un mediu exterior printr-o termoizolație impermeabilă la vapori (IIV) sau un ansamblu termoizolant ne-permisiv (AI-NP) - 5, figura arată în secțiune transferul de căldură de la Ti cald la Te rece. Grosimea termoizolației 4 determină un coeficient R-value care conferă posibilitatea fluxului cald să ”împingă” punctul de rouă față de suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
exterior printr-o termoizolație impermeabilă la vapori (IIV) sau un ansamblu termoizolant ne-permisiv (AI-NP) - 5, figura arată în secțiune transferul de căldură de la Ti cald la Te rece. Grosimea termoizolației 4 determină un coeficient R-value care conferă posibilitatea fluxului cald să ”împingă” punctul de rouă față de suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
AI-NP) - 5, figura arată în secțiune transferul de căldură de la Ti cald la Te rece. Grosimea termoizolației 4 determină un coeficient R-value care conferă posibilitatea fluxului cald să ”împingă” punctul de rouă față de suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
cald să ”împingă” punctul de rouă față de suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului/vaporilor, așa încât suprafața Si în contact cu vaporii calzi cu siguranță nu poate fi suprafață de condens. Suprafața interioară (caldă) a unei IIV/ AI-NP poate fi conceptual extinsă și
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului/vaporilor, așa încât suprafața Si în contact cu vaporii calzi cu siguranță nu poate fi suprafață de condens. Suprafața interioară (caldă) a unei IIV/ AI-NP poate fi conceptual extinsă și asimilată cu o structură de perete, substrat sau
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului/vaporilor, așa încât suprafața Si în contact cu vaporii calzi cu siguranță nu poate fi suprafață de condens. Suprafața interioară (caldă) a unei IIV/ AI-NP poate fi conceptual extinsă și asimilată cu o structură de perete, substrat sau chiar perete tip cavitate. Cât timp Si considerată ca volum se situează
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului/vaporilor, așa încât suprafața Si în contact cu vaporii calzi cu siguranță nu poate fi suprafață de condens. Suprafața interioară (caldă) a unei IIV/ AI-NP poate fi conceptual extinsă și asimilată cu o structură de perete, substrat sau chiar perete tip cavitate. Cât timp Si considerată ca volum se situează în marja de zonă fără punct de rouă 1 ”protejată la
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]