33,140 matches
-
Site-ul oficial al Mănăstirii Partoș: www.partos.ro este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Partoș, comuna Banloc, județul Timiș. Cea mai veche mențiune a acestei mănăstiri datează din 1571, după cucerirea Banatului de către turci, ieromonahul Laurențiu, aflat în drum spre Transilvania, poposește aici timp mai îndelungat și face o danie. Locul a fost sfințit și de petrecerea ultimilor trei ani de viață a Sfântului Iosif cel
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
a fost sfințit și de petrecerea ultimilor trei ani de viață a Sfântului Iosif cel Nou, de la Partoș, mitropolitul Timișoarei, între anii 1650-1653. Acesta, după trei ani de păstorire a credincioșilor creștini ortodocși din Timișoara și împrejurimi, se retrage la mănăstirea Partoșului simțindu-se îngreunat de povara anilor. La moartea sa,1656, trupul neînsuflețit al sfântului a fost zidit în naosul bisericii, în dreptul ușii de intrare. Harta austriacă a Banatului din 1723 arată mănăstirea ca fiind izolată, înconjurată de păduri și
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
din Timișoara și împrejurimi, se retrage la mănăstirea Partoșului simțindu-se îngreunat de povara anilor. La moartea sa,1656, trupul neînsuflețit al sfântului a fost zidit în naosul bisericii, în dreptul ușii de intrare. Harta austriacă a Banatului din 1723 arată mănăstirea ca fiind izolată, înconjurată de păduri și mlaștini. Multe minuni s-au săvârșit la Partoș prin intermediul moaștelor sfântului Iosif. Astfel, judele Timișoarei, Marcu Muțiu, vindecându-se aici în chip minunat de o boală necruțătoare, drept mulțumire, zidește în 1750 actuala
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
izolată, înconjurată de păduri și mlaștini. Multe minuni s-au săvârșit la Partoș prin intermediul moaștelor sfântului Iosif. Astfel, judele Timișoarei, Marcu Muțiu, vindecându-se aici în chip minunat de o boală necruțătoare, drept mulțumire, zidește în 1750 actuala biserică a mănăstirii, alături de cea veche, mai mare și mai trainică. Iarna grea a anului 1777, alungă călugării de la Partoș. Mănăstirea revine la viață în 1782 când protopopul Jebelului, Ioan Șuboni, ca prinos de recunoștință, lasă unui bun meșter să zugrăvească, chipul sfântului
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
judele Timișoarei, Marcu Muțiu, vindecându-se aici în chip minunat de o boală necruțătoare, drept mulțumire, zidește în 1750 actuala biserică a mănăstirii, alături de cea veche, mai mare și mai trainică. Iarna grea a anului 1777, alungă călugării de la Partoș. Mănăstirea revine la viață în 1782 când protopopul Jebelului, Ioan Șuboni, ca prinos de recunoștință, lasă unui bun meșter să zugrăvească, chipul sfântului, această icoană păstrându-se până astăzi. În anul 1944, sub îngrijirea Episcopiei Timișoarei, se reia viața monahală, așezându
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
Jebelului, Ioan Șuboni, ca prinos de recunoștință, lasă unui bun meșter să zugrăvească, chipul sfântului, această icoană păstrându-se până astăzi. În anul 1944, sub îngrijirea Episcopiei Timișoarei, se reia viața monahală, așezându-se aici câteva călugărițe. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost desfințată și înlocuită cu parohia Partoș. Între 1955-1956 se efectuează săpături în interiorul bisericii vechi. Astfel, moaștele Sfântului Iosif cel Nou sunt scoase din mormânt și duse la Catedrala Mitropolitană din Timișoara în vederea canonizării oficiale. Din 2008, prin grija
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
și înlocuită cu parohia Partoș. Între 1955-1956 se efectuează săpături în interiorul bisericii vechi. Astfel, moaștele Sfântului Iosif cel Nou sunt scoase din mormânt și duse la Catedrala Mitropolitană din Timișoara în vederea canonizării oficiale. Din 2008, prin grija mitropolitului Nicolae Corneanu, mănăstirea este reactivată, de data aceasta cu destinație pentru călugări. În 2012, în vecinătatea incintei, s-a dat în folosință "Casa Reginei Elisabeta" care cuprinde un muzeu și o bibliotecă. Stareț este ieromonahul Varlaam Almăjanu. DN59 Timișoara-Moravița, DN59B Deta-Banloc, DJ595B Banloc-Partoș
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
epoca bizantină orașul Sebastia a decăzut, el fiind amintit ca „„orășel” în scrierile lui Eusebiu din Cezareea. În 636 ea a fost cucerită și distrusă de arabi. În vremea cuceririi cruciate în 1099 Sebastia era un mic sat, având o mănăstire. Ulterior cruciații au transformat-o într-un loc de pelerinaj, în virtutea unei legende după care aici a fost îngropat capul lui Ioan Botezătorul. Ei au înălțat aici un sanctuar, cuprinzând un palat episcopal și o biserică impunătoare închinată lui Sf.
Samaria (oraș) () [Corola-website/Science/330347_a_331676]
-
era nepotul lui Foulque al IV-lea (mama lui Ermengarde d'Anjou era fiica lui Fulk și a Hildegarde de Baugency). Filip I (n. 1052 - d. 1108), rege al Franței și-a închis prima soție, Berthe de Frise, într-o mănăstire a castelului de Montreuil, care constituia mare parte din zestrea ei, cu scopul de a o repudia și de a se recăsători. El intenționa să se căsătorească cu Emma, fica contelui Roger I al Siciliei. Istoricii au susținut că Bertrade
Bertrade de Montfort () [Corola-website/Science/330365_a_331694]
-
Iași. Alături de aceasta a fost construită o altă hală mai mică cunoscută sub numele de Hala de pește. Pe locul în care se află actuala Hală centrală din Iași de pe strada Anastasie Panu exista la începutul secolului al XIX-lea Mănăstirea Sfânta Vineri, cu o biserică ctitorită prin 1594 de marele vornic al Țării de Jos, Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche. Cutremurul din 1803 produce daune importante clădirilor mănăstirii, aceasta fiind abandonată și cimitirul alăturat lăsat în paragină. Câțiva ani
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
de pe strada Anastasie Panu exista la începutul secolului al XIX-lea Mănăstirea Sfânta Vineri, cu o biserică ctitorită prin 1594 de marele vornic al Țării de Jos, Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche. Cutremurul din 1803 produce daune importante clădirilor mănăstirii, aceasta fiind abandonată și cimitirul alăturat lăsat în paragină. Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
al Țării de Jos, Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche. Cutremurul din 1803 produce daune importante clădirilor mănăstirii, aceasta fiind abandonată și cimitirul alăturat lăsat în paragină. Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc; ulterior piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir. Constantin Cristodulo-Cerchez, în timpul primului său mandat
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
cimitirul alăturat lăsat în paragină. Câțiva ani mai târziu, pe la 1820, vistiernicul Petrache Surza înființa un bazar în preajma mănăstirii, piață care va fi numită „Medeanul de la Sfânta Vineri”. Inițial activitatea comercială se întindea pe mai toată Ulița Sfânta Vineri, între Mănăstire și Palatul Domnesc; ulterior piața se restrânge ocupând numai terenul fostului cimitir. Constantin Cristodulo-Cerchez, în timpul primului său mandat de primar al Iașului, a decis modernizarea vechii piețe Sfânta Vineri prin mărirea suprafeței și construirea de clădiri moderne care să permită
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
primar al Iașului, a decis modernizarea vechii piețe Sfânta Vineri prin mărirea suprafeței și construirea de clădiri moderne care să permită conservarea și vânzarea alimentelor perisabile în condiții igienice. În 1871 sunt realizate exproprieri ale terenurilor din jur, inclusiv cimitirul mănăstirii, și planurile clădirilor sunt realizate de Gustave Eiffel. Elementele metalice ale structurii au fost realizate în Franța, costurile construcției, executată sub conducerea arhitectului Niciman, fiind suportate de guvern. Lucrările au fost finalizate în 1873, primar fiind Nicolae Gane, inaugararea festivă
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
ar fi atacat din nou insula, însă acesta moare în 1481. Succesiunea lui a fost disputată între fiii lui, Baiazid și Cem. Acesta din urmă, după înfrângerea sa de către Baiazid, a căutat refugiu la Rodos sub siguranța Marelui Maestru și Mănăstirea Generală a Ordinului. Rhodos nefiind considerată sigură, Cem cu propriul său consimțământ a fost trimis la Bourganeuf în Franța, unde a fost ținut sub pază de Guy de Blanchefort, nepotul lui Pierre d'Aubusson. D'Aubusson a acceptat o rentă
Pierre d'Aubusson () [Corola-website/Science/330407_a_331736]
-
anul 597, odată cu venirea Sfântului Augustin în Anglia. Creștinismul a fost acceptat de regii și nobilii anglo-saxoni, apoi de populația ce s-a supus conduceri. Mulți preoți și călugări creștini au venit din Roma și au construit multe biserici și mănăstiri. În anul 686, Iutish, conducătorul ultimului regat anglo-saxon păgân, a fost ucis într-o luptă. Astfel, creștinismul a devenit religia oficială a Angliei. Popoarele scandinave au fost ultimele popoare germanice rămase încă neconvertite la creștinism. Numeroși misionari germani au sosit
Creștinarea popoarelor germanice () [Corola-website/Science/330420_a_331749]
-
a fost o mănăstire ortodoxă construită la începutul secolului al XVII-lea și demolată ulterior, datorită stării avansate de degradare, în 1879. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui Grigore Ureche. Acesta a cumpărat terenurile
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
a fost o mănăstire ortodoxă construită la începutul secolului al XVII-lea și demolată ulterior, datorită stării avansate de degradare, în 1879. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui Grigore Ureche. Acesta a cumpărat terenurile din jur și a edificat mănăstirea care în 1610 a fost închinată ca metoh al . Cutremurul din 1802 a determinat
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
al XVII-lea și demolată ulterior, datorită stării avansate de degradare, în 1879. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui Grigore Ureche. Acesta a cumpărat terenurile din jur și a edificat mănăstirea care în 1610 a fost închinată ca metoh al . Cutremurul din 1802 a determinat avarii importante care au fost reparate în 1806, slujbele fiind celebrate până în 1860. În 1874 biserica a fost distrusă parțial datorită unui incendiu iar în timpul Războiului
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
iar în timpul Războiului de Independență a fost tranformată în depozit de medicamente al armatei ruse, situație care a accentuat degradările. În lipsa fondurilor necesare pentru reparații, biserica și clădirile aferente au fost demolate în 1879, pe o parte a locului fostei mănăstiri instalându-se noile spații comerciale ale pieței Sfânta Vineri, între care Hala de zid și fier. Ulița Sfânta Vineri, care lega Palatul Domnesc cu Ulița Albă, era, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, o
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
locului sfintei biserici dinspre toate părțile și mai întâi în fruntea târgului, cu locuri de dughene, și le-a îngrădit cu garduri tari” și construiește o nouă biserică din piatră. Construirea de prăvălii la stradă, chiar și de biserici sau mănăstiri, era o practică frecventă, ea permițând obținerea de venituri importante prin închirierea dughenelor negustorilor pământeni sau venetici. Vechea biserică de lemn, mutată în mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, a fost sfințită cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, „ca să
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
sau venetici. Vechea biserică de lemn, mutată în mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, a fost sfințită cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, „ca să fie iarăși pomană vechilor ctitori”. Este de remarcat că Sfântul Ioan Botezătorul este și patronul mănăstirii Secu, o altă ctitorie a vornicului Ureche. Pe locul biserici de lemn Miron Barnovschi a început zidirea unei biserici care va fi însă terminată de Vasile Lupu și sfințită la 9 noiembrie 1635 cu același hram. În 1610, printr-un
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
lemn Miron Barnovschi a început zidirea unei biserici care va fi însă terminată de Vasile Lupu și sfințită la 9 noiembrie 1635 cu același hram. În 1610, printr-un act datat la 21 decembrie, domnul Moldovei Simion Movilă a închinat mănăstirea Sfânta Vineri ca metoh al „cu toate câte trebuie în ea și cu dughenele și cu toate câte se văd și cu viile și satele și vitele și cu toate câte trebuie unei sfinte mănăstiri”. Închinare a fost făcută cu
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Moldovei Simion Movilă a închinat mănăstirea Sfânta Vineri ca metoh al „cu toate câte trebuie în ea și cu dughenele și cu toate câte se văd și cu viile și satele și vitele și cu toate câte trebuie unei sfinte mănăstiri”. Închinare a fost făcută cu încuviințarea ctitorului, Nistor Ureche, și a unor înalte fețe bisericești: mitropolitul Moldovei Anastasie Crimca (1608-1629), episcopii Mitrofan al Romanului, Efrem al Rădăuților și Iosif al Hușilor. Una din puținele descrieri păstrate ale acestei mănăstiri este
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
sfinte mănăstiri”. Închinare a fost făcută cu încuviințarea ctitorului, Nistor Ureche, și a unor înalte fețe bisericești: mitropolitul Moldovei Anastasie Crimca (1608-1629), episcopii Mitrofan al Romanului, Efrem al Rădăuților și Iosif al Hușilor. Una din puținele descrieri păstrate ale acestei mănăstiri este cea făcută de Paul de Alep în 1655 care spune că a văzut „o biserică frumoasă” și că „fiecare iconostas are icoana Sfintei Ecaterina și celelalte icoane. Ușile altarului și chipurile apostolilor au fost făcute în Rusia. Pe zidul
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]