33,332 matches
-
siguranța efectuate după punerea pe piață și din raportarea spontană . Rezumatul profilului de siguranță Datele de siguranță ale TachoSil reflectă în general complicațiile post- operatorii legate de tehnicile chirurgicale în care au fost efectuate studiile și afecțiunile preexistente ale pacienților . Tabloul recapitulativ al reacțiilor adverse Datele din șase studii clinice controlate efectuate de către deținătorul autorizației de punere pe piată au fost comasate într- o bază de date integrate , iar frecvențele de apariție descrise în acest rezumat al caracteristicilor produsului provin din
Ro_1004 () [Corola-website/Science/291763_a_293092]
-
Operații de tratare pentru promovarea reciclării: * înlăturarea catalizatorilor, * înlăturarea componentelor de metal cu conținut de cupru, aluminiu și magneziu, dacă aceste materiale nu sunt separate în procesul de tăiere, * înlăturarea anvelopelor și a părților mari din plastic (bare de protecție, tablouri de bord, containere lichide etc.) dacă aceste materiale nu sunt separate în procesul de tăiere astfel încât să fie reciclate eficient ca materiale, * înlăturarea părților de sticlă. 5. Operațiile de depozitare trebuie efectuate fără a deteriora piesele de schimb și componentele
jrc4599as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89765_a_90552]
-
În Bătălia de la Leipzig din 1813, Napoleon este înfrânt de către cele cinci națiuni. Napoleon este obligat să abdice și este exilat în insula Elba, în anul 1814. "Încoronarea lui Napoleon" este o pânză pictată de Jacques-Louis David în perioada 1805-1807. Tabloul are dimensiunile 624 cm x 979 cm și se găsește la Muzeul Louvre, Paris. „Regii au părăsit-o, eu am ridicat-o” - spune Napoleon despre coroana conducătorului francilor, Carol cel Mare, când, în după-amiaza zilei de 2 decembrie 1804, și-
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
și-o așază pe cap în catedrala Notre-Dame și este uns chiar de papa Pius al VII-lea, venit la Paris în acest scop. Apoi împăratul își încoronează soția, pe Joséphine. David a primit o comandă din partea împăratului pentru un tablou care sa redea încoronarea. Pictorul va lucra la acest tablou vreme de 2 ani, adaptând realitatea la dorințele clientului său. Astfel, spre exemplu, în spate, la tribună o vedem pe Letiția, mama împăratului, deși ea nu a participat deloc la
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
uns chiar de papa Pius al VII-lea, venit la Paris în acest scop. Apoi împăratul își încoronează soția, pe Joséphine. David a primit o comandă din partea împăratului pentru un tablou care sa redea încoronarea. Pictorul va lucra la acest tablou vreme de 2 ani, adaptând realitatea la dorințele clientului său. Astfel, spre exemplu, în spate, la tribună o vedem pe Letiția, mama împăratului, deși ea nu a participat deloc la festivitate. Extraordinar de riguros este finisajul: David nu omite nici
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
este finisajul: David nu omite nici cel mai mic detaliu, în ceea ce privește veșmintele perechii imperiale, iar portretele personajelor reprezintă imaginea fidelă a realității. Încoronarea lui Napoleon are în primul rând valoarea unei mărturii istorice; în schimb caracterul static al compoziției îndepărtează tabloul de estetica neoclasicistă. Lipsește aici tensiunea vibrantă care este caracteristica teatralității neoclasiciste. Spre deosebire de "Sabinele" și "Jurământul Horațiilor", David, se inspiră de data aceasta mai degrabă din tradiția romană, decât din cea greacă. Lui Napoleon i se permisese să ia cu
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
alții să se îndoiască de „autenticitatea folclorică a primei versiuni a baladei”. În general s-a acreditat ideea că Vasile Alecsandri „a extras din numeroasele variante ale Mioriței (..) forma perfect cristalizată”, cu atât mai mult cu cât „nu există nici un tablou sau vers din Miorița lui Alecsandri care să nu se găsească în una din numeroasele variante culese de atunci încoace pe întinsul țării, unele fiind prezente și în forma transilvăneană de colind, care are probabil o vechime mai mare decât
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Sonicității”, (600 pagini) și „Integrală Invențiilor” (4 volume, pește 2000 pagini), Editura Performantica a Institutului Național de Inventica, Iași 2006 (lucrări apărute cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică). Recunoașterea lui Gogu Constantinescu pe plan internațional este atestata printr-un tablou publicat de revista britanică „The Graphic” în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalități științifice ale vremii, incepand cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu (primul pe rândul al doilea), Rutherford, Mărie Curie etc. Domeniile atinse de geniul lui Gogu
George Constantinescu () [Corola-website/Science/297364_a_298693]
-
Guvernatorul deține un autoturism Eagle cu an de fabricație 1993, și barca cu motor marca Delta, fabricată în 2004. Guvernatorul deține împreună cu soția bijuterii în valoare de 62.030 de euro, o colecție numismatică estimată la 40.300 de euro, tablouri și icoane de 23.300 de euro și bunuri sub formă de metale prețioase, cum ar fi vesela de argint, de 4.000 de euro. Guvernatorul Mugur Isărescu deținea economii totale de 267.167 lei, 58.117 euro și 18
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
cu unii din cei mai de seamă scriitori maghiari ai timpului și a fost apropiat de Ady Endre. Madách l-a atras pe Goga din tinerețe, primele încercări de traducere din "Tragedia omului" datând din anii de școală. După câteva tablouri și scene din "Tragedie", publicate în "Luceafărul" în (1903) sau în "Țara noastră" (1909), apariția "Tragediei omului" în volum în traducerea lui Goga s-a produs în 1934, primită ca "„o strălucită creație poetică având aceeași valoare ca și originalul
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
în cele din urmă, să se schimbe percepția asupra lumii care devine ""albastră ca o portocală"" (Paul Eluard). În anul 1916, de la fereastra autobuzului în care se află, André Breton zărește la expoziția organizată de o galerie de pe "rue Boétier" tabloul "Creier de copil". Pânza al cărei autor este Giorgio De Chirico îl fascinează. După război Breton îi va cunoaște pe Picabia, Duchamp, Max Ernst, cumpără tablouri și își formează o bogată colecție. În anul 1924, adresează o întrebare fundamentală: ""Este
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
se află, André Breton zărește la expoziția organizată de o galerie de pe "rue Boétier" tabloul "Creier de copil". Pânza al cărei autor este Giorgio De Chirico îl fascinează. După război Breton îi va cunoaște pe Picabia, Duchamp, Max Ernst, cumpără tablouri și își formează o bogată colecție. În anul 1924, adresează o întrebare fundamentală: ""Este, oare, posibilă o pictură suprarealistă?"" La ceastă întrebare vor răspunde - fiecare în stil propriu - Max Ernst, Joan Miró, André Masson, Yves Tanguy, Salvador Dalí, René Magritte
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
secolele XV și XVI și alte lucrări că "Ius orientale" (1573) și "Historiae Mvsvlmanae Tvrcorvm, De Monvmentis ipsorvm exscriptae" (1591). În Anglia, Richard Knolles a scris "Generall Historie of the Turkes", iar Paul Rycaut, rezident în Imperiul Otoman, a scris ""Tablou al Imperiului Otoman"" și a publicat două volume de Istoria Turcă.Thomas Thornton a scris "‘The Present State of Turkey’." În spațiul românesc, Dimitrie Cantemir a scris "Istoria Creșterii și Descreșterii Imperiului Otoman", "Istoria Imperiului Otoman", "Cartea sistemei religiei mahomedane
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
împreună cu Ciprian Mureșan la realizarea spectacolului X mm din Y km, creat tot în cadrul Temps d`images. Apoi, desigur, sunt colaborări bazate pe afinități elective: Ciprian Mureșan care face lucrări inspirate sau în oglindă cu Șerban Savu, Cristina Gagiu are tablouri inspirate de un moment inedit la Fabrica, când vreo 20 de participanți la un atelier de dans repetau în curtea Fabricii. Îmi aduc aminte de seria de miniaturi ale Oanei Fărcaș, cu portrete ale colegilor din Fabrică, de designerul Istvan
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
din cuplarea imaginii cu narațiunea istorică (și nu neapărat din interpretarea expresiei faciale), este prezent și transmis prin postura oblica a corpului și prin juxtapunerea acestei posturi cu semiprofilul și privirea personajului, orientate activ către un punct din spațiul exterior tabloului. Efectul este unul de tridimensionalitate: scenă de pe pânză se extinde și capătă profunzime incorporând privitorul în întregime și umplând spațiul din jurul acestuia. Împreună, compoziția, culorile vibranțe, tratarea stilistica vizibil energică a subiectului, afirmă incontestabil și unitar importantă și urgență momentului
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
capitaliste. El trebuia tot timpul să inventeze ceva nou, ceva care epatează pentru a stârni discuții și gălăgie, pentru a-și face reclamă, pentru a atrage astfel atențiunea cumpărătorilor asupra sa, pentru a-și bate concurenții și a-și vinde tabloul. S-a constatat că ”epatarea” burghezului poate fi transformată în ”business”.” (Kemenov, 15) Radu Bogdan povestește în seria de articole publicată de săptămânalul cultural Dilemă în 1995, cum, înainte de 1946, ca tânăr critic ce se află, și-a luat libertatea
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
maestrul Iosif Iser de ce nu mai realizează lucrări de calibrul și calitatea ”Familiei de tătari”. Răspunsul lui Iser a fost: ”Și din ce ai vrea să trăiesc? Îmi plătește mie astăzi cineva muncă îndelungată pe care o reclamă un asemnea tablou, își permite statul să mi-l comande? Trebuie să-mi satisfac clientela care ma întreține și clientela asta vrea de la mine spanioloaice cu evantai, odalisce, arlechini, în general lucrări de dimensiuni modeste!...”(Bogdan, IX) Radu Bogdan arată cum, văzută din
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
fost conformă cadrului teoretic prestabilit. Și, dacă luăm în considerare aprecieri precum cea a lui George Oprescu, din monografia dedicată lui Ciucurencu în 1962, a fost: ”Acomodarea cu legile și cu felul de tratare al compoziției monumentale e deplină în tabloul cu episodul în care apare rolul Anei Ipătescu în Revoluția de la 1848; (...) Pe figură și în gesturile ei se ghicește o hotărâre de neînfrânt. Energia ei impetuoasa, elanul ei, izvorăsc din conștiința legăturii cu masele. Gura ei întredeschisa pronunța desigur
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
exprimă adeziunea lor completă, sigură de victorie, la îndemnul femeii din mijlocul lor. Această, convinsă de ajutorul celor care au facut cerc în jurul ei, întoarce capul și-și îndreaptă chemarea spre cei mai din urmă, ca să-și iuțească pasul. Coloritul tabloului e armonios, felul de tratare larg și viguros, aproape brutal - cuțit și pensula -, așa cum cereau și dimensiunile și natura subiectului. Desigur, pictorul, în elaborarea acestei opere desfășurate în planuri ample, bine cumpănite, pornise de la ideea de bază a compoziției, legând
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
în seria de articole amintită, despre felul în care a disparut (criticul consideră că ar fi fost distrus) un portret al lui Stalin, prezentat de Ciucurencu la expoziția oficială de stat din 1948, pentru că ar fi fost considerat ”formalist”. Distrugerea tabloului s-a petrecut însă pe tăcute, iar pictorul s-a bucurat în continuare de receptări pozitive și recunoaștere oficială: a ocupat posturi importante în învățământul superior, a primit (în 1956) titlul de maestru emerit al artei, a fost membru al
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
emblematice ale revoluției pașoptiste. <spân lang="ro-RO">În </spân><spân lang="ro-RO"><i>Istoria artei românești (2007),</i></spân><spân lang="ro-RO"> Vasile Florea observa că există o mare diferență între ipostază Mariei Rosetti din portretul semnat de Rosenthal și tabloul acesta „patetic” și alegoric - </spân><spân lang="ro-RO"><i>România Revoluționară</i></spân><spân lang="ro-RO"> - pentru care i-a servit drept model. Într-adevăr, Maria Rosetti cea din portret apare pe un fundal peisagistic (copaci și dealuri, cer și
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
constat însă tocmai în tensiunea dintre universalul semnificației și realismul reprezentării. (Murray, 49) Acest realism al reprezentării, în care figură feminină centrală nu este una complet idealizata, este prezent atât în cazul lucrării lui Rosenthal, cât și în cel al tabloului semnat de Ciucurencu. </p> Fără să agreeze alegoria, pe care o consideră ”structural aparținătoare artei decadente burgheze” (Bogdan, X), realismul socialist exalta totuși exemplaritatea eroilor și eroinelor din revoluții, lucru vizibil de altfel în iconografia vremii. Și cum se traduce
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
iar componenta erotică trebuie să fie subordonată și să joace un rol de susținere.”(Miles, 33) La fel ca în reprezentările religioase, în Libertatea... lui Delacroix, nuditatea intensifică mesajul (în cazul acesta, avântul revoluționar 2) evocând asocieri erotice subliminale. În tabloul lui Rosenthal, deși nu există nuditate, componenta erotică este prezentă. Prin considerarea mai multor elemente care țin atât de idealul aparent și comportamental feminin din societatea românească a secolului al nouăsprezecelea 3</sup></a>, când „feminitatea” presupunea, în clasele superioare
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
din societatea românească a secolului al nouăsprezecelea 3</sup></a>, când „feminitatea” presupunea, în clasele superioare, control al corpului (părul strâns, corset, bonetă)<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a> putem argumenta că erotismul într-un tablou precum cel al lui Rosenthal se construiește tocmai prin lipsa acestui control. Țăranca din România Revoluționară nu poartă corset și are părul despletit sub maramă<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup>5</sup></a>, iar gesturile sale ies
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
elementului idealizant care se concretizează, credem, în special prin clasicizarea trăsăturilor personajului. Joan Landes arată cum, în Franța secolului al optsprezecelea, alegoriile feminine ale justiției, libertății sau republicii erau clasicizate din dorința de resacralizare a spațiului public. (Landes, 76) În tabloul lui Rosenthal, apelul la idealul estetic clasic poate fi considerat, pe de o parte, o instaurare a distanței, o limitare a familiarității dintre privitor și reprezentarea alegorică (o sacralizare a imaginii), și pe de altă parte, în contextul revoluției pașoptiste
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]