32,236 matches
-
și acum este Scena nr. 4 a Lenfilm) în 1893 ca invitat la interpretarea uverturii baletului "Spărgătorul de nuci". Celebrul bas rus Feodor Șaliapin a interpretat pe scena de aici în anii 1910 și la începutul anilor 1920. Vedetele epocii sovietice au susținut, de asemenea, spectacole aici, ca de exemplu Isaak Dunaevski și Leonid Utiosov cu formația sa de jazz în cursul anilor 1920 și 1930. Spațiile și dotările studioului de film de la Leningrad au fost naționalizate în anul 1918. În
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
spectacole aici, ca de exemplu Isaak Dunaevski și Leonid Utiosov cu formația sa de jazz în cursul anilor 1920 și 1930. Spațiile și dotările studioului de film de la Leningrad au fost naționalizate în anul 1918. În doar câțiva ani compania sovietică de film a purtat mai multe nume diferite, cum ar fi "Comitetul pentru Cinema din Petrograd" și "SevZapKino". În 1923 grădina "Aqarium" a fuzionat cu "SevZapKino" și cu mai multe studiouri mai mici pentru a forma compania de film sovietică
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
sovietică de film a purtat mai multe nume diferite, cum ar fi "Comitetul pentru Cinema din Petrograd" și "SevZapKino". În 1923 grădina "Aqarium" a fuzionat cu "SevZapKino" și cu mai multe studiouri mai mici pentru a forma compania de film sovietică din Sankt-Petersburg. În perioada 1924 - 1926 ea a fost numită temporar Fabrica de Film Goskino din Leningrad și și-a schimbat numele de mai multe ori în cursul anilor 1920 și 1930. La acea vreme erau activi în cadrul studioului numeroși
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
în cadrul studioului numeroși cineaști, scriitori și actori notabili precum Evgheni Zamiatin, Grigori Kozințev, Iosif Heifeț, Serghei Eisenstein, Serghei Iutkevici, Dmitri Șostakovici, Nikolai Akimov, Iuri Tînianov, Veniamin Kaverin, Viktor Șklovski, scriitorii din cadrul grupului Frații Serapion, precum și multe alte personalități ale culturii sovietice și ruse. Începând din 1934 studioul a fost numit "Lenfilm". În timpul epocii sovietice "Lenfilm" era a doua unitate de producție ca mărime (după Mosfilm) a industriei de film sovietice, care era formată din peste 30 de studiouri de film răspândite
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
Iosif Heifeț, Serghei Eisenstein, Serghei Iutkevici, Dmitri Șostakovici, Nikolai Akimov, Iuri Tînianov, Veniamin Kaverin, Viktor Șklovski, scriitorii din cadrul grupului Frații Serapion, precum și multe alte personalități ale culturii sovietice și ruse. Începând din 1934 studioul a fost numit "Lenfilm". În timpul epocii sovietice "Lenfilm" era a doua unitate de producție ca mărime (după Mosfilm) a industriei de film sovietice, care era formată din peste 30 de studiouri de film răspândite pe întreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
scriitorii din cadrul grupului Frații Serapion, precum și multe alte personalități ale culturii sovietice și ruse. Începând din 1934 studioul a fost numit "Lenfilm". În timpul epocii sovietice "Lenfilm" era a doua unitate de producție ca mărime (după Mosfilm) a industriei de film sovietice, care era formată din peste 30 de studiouri de film răspândite pe întreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al Asediului Leningradului foarte puțini cineaști au rămas activi în Leningradul asediat și au făcut
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
studioul a fost numit "Lenfilm". În timpul epocii sovietice "Lenfilm" era a doua unitate de producție ca mărime (după Mosfilm) a industriei de film sovietice, care era formată din peste 30 de studiouri de film răspândite pe întreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al Asediului Leningradului foarte puțini cineaști au rămas activi în Leningradul asediat și au făcut filme documentare despre lupta eroică împotriva naziștilor. În același timp, majoritatea personalului și al unităților de producție
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
despre lupta eroică împotriva naziștilor. În același timp, majoritatea personalului și al unităților de producție ale studioului Lenfilm au fost evacuate în orașe din Asia Centrală precum Alma-Ata (1942) și Samarkand. Acolo "Lenfilm" a fuzionat temporar cu alte studiouri de film sovietice în "Studioul Central de Film Unit "("TsOKS"). Lenfilm s-a întors la Leningrad în anul 1944. Astăzi, în Teatrul Aquarium există o scenă pe care au fost turnate multe filme celebre ale Lenfilm și în care au jucat multe vedete
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
cu Tilda Swinton. Afgan Breakdown a fost turnat aici de Vladimir Bortko, cu Michele Placido, care a interpretat un colonel rus. Până la începutul anilor 1990 au lucrat aici o duzină de scenariști americani celebri, câștigători de Oscar. Până la sfârșitul perioadei sovietice, Lenfilm a produs aproximativ 1.500 de filme. Multe filme clasice au fost produse la Lenfilm, iar unele dintre acestea au primit premii internaționale la diverse festivaluri de film. După dizolvarea Uniunii Sovietice, Lenfilm a devenit o companie cvasi-privată de
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
celebri, câștigători de Oscar. Până la sfârșitul perioadei sovietice, Lenfilm a produs aproximativ 1.500 de filme. Multe filme clasice au fost produse la Lenfilm, iar unele dintre acestea au primit premii internaționale la diverse festivaluri de film. După dizolvarea Uniunii Sovietice, Lenfilm a devenit o companie cvasi-privată de producție de film din Rusia, păstrându-și numele în ciuda redenumirii orașului Leningrad în St. Petersburg. Lenfilm este un loc care este strâns legat de celebrități mondiale precum Jane Fonda, Maximilian Schell, Marina Vlady
Lenfilm () [Corola-website/Science/337676_a_339005]
-
Vladimir Ivanovici Valuțki (în ) () a fost un scenarist sovietic și rus. Artist emerit al RSFS Ruse (1987). Între anii 1964 și 2013 a scris un număr de 60 de scenarii. Vladimir s-a născut în Moscova, RSFS Rusă într-o familie mixtă ruso-poloneză. Tatăl său, Ivan Ivanovici (Janovich) Valuțki
Vladimir Valuțki () [Corola-website/Science/337679_a_339008]
-
și 2009 ei au realizat șapte filme împreună, inclusiv popularul serial TV "Aventurile lui Sherlock Holmes și ale dr. Watson". Serialul "Winter Cherry" a fost populară la sfârșitul anilor 1980 și s-a clasat pe locul 4 în topul serialelor sovietice cu 32.1 milioane de spectatori, câștigând mai multe premii la Festivalul Unional de Film din 1986 și având parte de două continuări. În martie 2016 Maslennikov a dezvăluit planurile sale de a produce cea de-a patra parte bazată
Vladimir Valuțki () [Corola-website/Science/337679_a_339008]
-
continuări. În martie 2016 Maslennikov a dezvăluit planurile sale de a produce cea de-a patra parte bazată pe un scenariu propriu. Valuțki a fost unul dintre puținii scenariști sovietici care și-a continuat cu succes cariera după dizolvarea Uniunii Sovietice. Filmul cel mai cunoscut din acea perioadă a fost drama biografică de război "Amiralul" despre viața amiralului Aleksandr Kolceak. El a obținut încasări de 38.135.878 de dolari, devenind printre cele mai profitabile filme produse în Rusia post-sovietică. Un
Vladimir Valuțki () [Corola-website/Science/337679_a_339008]
-
Irina Viktorovna Pecernikova (în , ) este o actriță de teatru și film sovietică și rusă. A fost distinsă cu titlul de artistă emerită a RSFR Ruse (1988). s-a născut la 2 septembrie 1945, în orașul Groznîi. Tatăl ei era Viktor Fiodorovici Pecernikov (1907-2000), iar mama ei se numea Dolina Liubov Petrovna (1911-1986
Irina Pecernikova () [Corola-website/Science/337680_a_339009]
-
lucreze la Teatrul comsomolist Lenkon din Moscova, iar din 1968 la Teatrul Academic Vl. Maiakovski. În perioada 1978—1990 a jucat la Teatrul Mic. a jucat în mai multe filme, fiind considerată una dintre cele mai frumoase femei din Uniunea Sovietică. În film i-a avut ca parteneri pe celebrii actori Veaceslav Tihonov, Innochenti Smoktunovski, Oleg Dal și alții. S-a aflat în relații amicale cu Vladimir Vîsoțki. Actrița a jucat în multe filmat în cea de-a doua jumătate a
Irina Pecernikova () [Corola-website/Science/337680_a_339009]
-
căsătorită de trei ori. Primul soț a fost muzicianul polonez Zbigniew Bizon, iar cel de-al doilea soț al Pecernikovei a fost un celebrul actor Boris Galkin. Ambele căsătorii au fost de scurtă durată. În anii 1990, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, Irina Pecernikova a intrat într-o prelungită criză de creație. Nu a mai fost solicitată să joace în filme și a avut o problemă legată de consumul de alcool. Actrița a reușit să facă față problemelor vieții și și-a
Irina Pecernikova () [Corola-website/Science/337680_a_339009]
-
a Nordului Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941, eveniment care a fost salutat cu satisfacție de opinia publică românească. Cu câteva zile înainte de declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au încheiat Pactul Ribbentrop-Molotov, care, potrivit prevederilor protocolului adițional (anexele secrete), stabilea destinele țărilor baltice (Estonia, Lituania și Letonia), Finlandei, Poloniei și României. După semnarea de către Franța, la 22 iunie 1940, a armistițiului cu Germania, la Compiegne, prin notele ultimative
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
adițional (anexele secrete), stabilea destinele țărilor baltice (Estonia, Lituania și Letonia), Finlandei, Poloniei și României. După semnarea de către Franța, la 22 iunie 1940, a armistițiului cu Germania, la Compiegne, prin notele ultimative din 26 și 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice a rupt granițele românești, ocupând teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei și Ținutul Herței (44.500 kmp și o populație de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 kmp și o populație de 500.000 de locuitori din Nordul Bucovinei
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
suprafață totală de 6.921 kmp și aproximativ 410.000 locuitori. În intervalul 22 iunie — 1 iulie 1941, de-a lungul Prutului, subunități române au realizat mici capete de pod la est de râu, care au fost supuse ripostei forțelor sovietice. Mai multe centre urbane din partea de est și sud-est a țării au fost supuse bombardamentelor aeriene sovietice, precum Constanța, la 26 iunie. Începând cu 1 iulie, diviziile Armatei a IV-a române asigurau flancul drept german, înaintând pe direcția Huși
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
1941, de-a lungul Prutului, subunități române au realizat mici capete de pod la est de râu, care au fost supuse ripostei forțelor sovietice. Mai multe centre urbane din partea de est și sud-est a țării au fost supuse bombardamentelor aeriene sovietice, precum Constanța, la 26 iunie. Începând cu 1 iulie, diviziile Armatei a IV-a române asigurau flancul drept german, înaintând pe direcția Huși, Chișinău, Dubăsari. S-au desfășurat lupte grele în localitățile Epureni și Țiganca. La 9 iulie 1941, marile
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
-a române asigurau flancul drept german, înaintând pe direcția Huși, Chișinău, Dubăsari. S-au desfășurat lupte grele în localitățile Epureni și Țiganca. La 9 iulie 1941, marile unități române dețineau controlul deplin asupra întregului teritoriu al Nordului Bucovinei. Ultimele divizii sovietice retrase din partea de nord a Basarabiei dincolo de Nistru au fost cele din zona orașului Orhei (15 iulie). La 16 iulie, unitățile Diviziei blindate au intrat în orașul Chișinău, continuând înaintarea spre Tighina. S-a trecut la ofensivă în sudul Basarabiei
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
fost cele din zona orașului Orhei (15 iulie). La 16 iulie, unitățile Diviziei blindate au intrat în orașul Chișinău, continuând înaintarea spre Tighina. S-a trecut la ofensivă în sudul Basarabiei, unde acționa Corpul 5 armată. Amenințate cu încercuirea, trupele sovietice au început să se retragă spre est, până la aliniamentul fortificat de pe malul estic al Nistrului, unde la 26 iulie marile unități germane și române s-au întâlnit. Armata a III-a română a fost subordonată de către Armata 11 germană, iar
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
România, Barbu Știrbei, plecat cu consimțământul lui Ion Antonescu, și reprezentanții Marii Britanii, SUA și URSS, privind desprinderea României de Reich. În 29 martie, un mesaj al generalului Maitland Wilson către mareșalul Ion Antonescu l-a informat pe acesta că guvernul sovietic era dispus să stabilească legătura cu el, cerându-i să ordone predarea trupelor române de pe Frontul de Est. Mareșalul a arătat, în răspunsul său, imposibilitatea morală de a accepta capitularea necondiționată, atât timp cât România dispunea încă de însemnate forțe militare, iar
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
de a accepta capitularea necondiționată, atât timp cât România dispunea încă de însemnate forțe militare, iar Germania a ajutat România în momente critice. Convorbirile româno-sovietice de la Stockholm între reprezentanții oficiali ai celor două țări au fost reluate la 12 aprilie 1944. Guvernul sovietic a transmis condițiile ''minimale'' de armistițiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a ''celei mai mari părți a ei'' la România. Guvernul român a respins condițiile de armistițiu la 15 mai. La 20 august 1944, trupele Frontului
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
dintre care șapte generali și 358 de ofițeri. La 28 august, Bucureștii erau eliberați prin forțe proprii. Semnarea Convenției de armistițiu a avut loc, la Moscova, la 12 septembrie 1944, care declară România o țară înfrântă în război, consacră anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 și impune plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de șase ani, în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]