32,662 matches
-
lacul de acumulare este limitată de diguri longitudinale, cel de pe malul stâng având o lungime de 2390 m, iar cel de pe malul drept, care protejează orașul, de 3452 m. Digurile au și funcțiunea de a proteja suprafețele din spatele lor împotriva inundațiilor. Lacul de acumulare, cu un volum inițial de 4,5 milioane m³, este în prezent 75% colmatat. Priza de apă principală este instalată în culeea dreaptă și are un debit instalat de 6,00 m³/s, servind inițial pentru alimentarea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
și de aceea a militat pentru evacuarea acestor ape în pârâul Dâmbovnic, proiectând derivația de ape uzate și pluviale care a fost executată conform proiectului, cu recomandarea alimentării centralizate cu apă a satelor din lungul pârâului Dâmbovnic. Pentru protecția împotriva inundațiilor provocate în vecinătatea municipiului Pitești (cartierul Zăvoi) de Râul Doamnei, studiile elaborate de Paul Solacolu preconizau realizarea unui lac de acumulare nepermanent, pentru atenuarea undelor de viitură, în zona Mărăcineni cu un volum de cca 40 milioane m³. Lucrarea a
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
drept scop alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiului București cu un debit de 23 m³/s, asigurarea cerințelor de apă ale irigațiilor și a debitelor de primenire a lacurilor de pe valea Colentina, producerea de energie electrică și combaterea inundațiilor. În perioada 1930-1940 cerințele de apă ale Bucureștilor nu mai puteau fi satisfăcute din captarea de la Arcuda de pe râul Dâmbovița și din sursele subterane. Pentru rezolvarea problemei a fost prevăzută captarea râului Argeș la Ogrezeni și aducerea lor printr-un
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
450 ha în polder) la nivelul maxim. Barajul de beton de 26 m înălțime, prelungit cu diguri longitudinale de pământ a fost dat în funcțiune în 1989. Funcțiunea principală a amenajării este atenuarea viiturilor foarte mari pentru apărarea capitalei de inundații; în subsidiar, acumularea are și rolul de alimentare cu apă a capitalei și a irigațiilor precum și de producere de energie electrică. În afară de schema generală de amenajare, Paul Solacolu a avut responsabilitatea elaborării planului de exploatare al acumulării. Gospodărirea apelor din
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
amplasării relativ defavorabile a orașului, într-o zonă cu râuri relativ mici, cu resurse insuficiente pentru asigurarea cerințelor de apă ale unei mari aglomerații urbane iar pe de altă parte cu un regim torențial care constituiau un pericol permanent de inundații. De asemenea, pe valea unora din râurile din zona capitalei, cum era de exemplu râul Colentina, existau zone mlăștinoase și condiții de scurgere insalubre. Aceste probleme deveniseră evidente cu peste două secole în urmă, și în decursul timpului se executaseră
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
ani, lucrările de amenajare nu sunt pe deplin terminate și că desăvârșirea schemelor de amenajare concepute de Paul Solacolu rămâne o responsabilitate a generațiilor viitoare. Orașul București era situat în lunca inundabilă a Râul Dâmbovița și era afectat periodic de inundații, al căror efect sporea pe măsură ce orașul se dezvolta. În urma unor inundații catastrofale Domnitorul Alexandru Ipsilanti l-a însărcinat pe secretarul său, căpitanul austriac Franz Josef Sulzer, să realizeze lucrări de apărare a orașului. Acesta a realizat un baraj de lemn
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
desăvârșirea schemelor de amenajare concepute de Paul Solacolu rămâne o responsabilitate a generațiilor viitoare. Orașul București era situat în lunca inundabilă a Râul Dâmbovița și era afectat periodic de inundații, al căror efect sporea pe măsură ce orașul se dezvolta. În urma unor inundații catastrofale Domnitorul Alexandru Ipsilanti l-a însărcinat pe secretarul său, căpitanul austriac Franz Josef Sulzer, să realizeze lucrări de apărare a orașului. Acesta a realizat un baraj de lemn pe Dâmbovița la Lungulețu și un canal de derivare a Dâmboviței
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
a orașului. Acesta a realizat un baraj de lemn pe Dâmbovița la Lungulețu și un canal de derivare a Dâmboviței spre râul Ciorogârla. Ca urmare a acestui derivații, erau controlate debitele provenind de pe Dâmbovița superioară, dar mai rămânea riscul unor inundații prin viituri provocate fie din ploi torențiale pe bazinul inferior al Dâmboviței fie fie prin depășirea capacității derivației. Inundații deosebit de grave s-au produs în București în 1837, provocate de Râul Ilfov, afluent al Dâmboviței, dar mai ales în 1862
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Dâmboviței spre râul Ciorogârla. Ca urmare a acestui derivații, erau controlate debitele provenind de pe Dâmbovița superioară, dar mai rămânea riscul unor inundații prin viituri provocate fie din ploi torențiale pe bazinul inferior al Dâmboviței fie fie prin depășirea capacității derivației. Inundații deosebit de grave s-au produs în București în 1837, provocate de Râul Ilfov, afluent al Dâmboviței, dar mai ales în 1862, 1864 și 1865. Ca urmare, sub domnia lui Alexandru Ion Cuza, au fost începute lucrări de regularizare a cursului
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de a tranzita pe albia Dâmboviței canalizate debitele necesare pentru captarea de la Arcuda și pentru scurgerea salubră pe Dâmbovița în București. Derivația Dâmbovița - Argeș a intrat în funcțiune în 1984. În afară de nodurile hidrotehnice și diferitele lucrări de derivație, pentru combaterea inundațiilor pe Dâmbovița, în aval de lacul de acumulare Văcărești au fost executate lucrări de îndiguire a Dâmboviței până la Conțești, adică până în zona controlată de lucrările de derivație din zona Brezoaiele. Schema de amenajare a lui Paul Solacolu mai prevedea și
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
asemenea, studiile sale au arătat deficiențele proiectelor realizate și necesitatea ca, în etape următoare, să se ia măsuri pentru remedierea acestor deficiențe. Totuși, nici după 1990, măsurile corective nu au fost luate și, în cazul unor precipitații extraordinare, pericolul de inundații mai persistă și în prezent. Prima amenajare de pe valea râului Colentina o constituie Lacul Mogoșoaia amenajat odată cu construcția, în 1702, a palatului Mogoșoaia de către Constantin Brâncoveanu. Deși în decursul timpurilor barajul care creează lacul a fost refăcut, nivelul luciului de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
viiturile acesteia, atenuate în lacul de acumulare Văcărești, erau în cea mai mare parte deviate în Argeș, amonte de Lacul Morii. Executarea unor descărcători subdimensionați punea în pericol siguranța barajului și, în cazul unei ruperi a acestuia, risca să provoace inundații catastrofale pe valea Argeșului în aval. Descărcătorii au fost parțial refăcuți după 1990, când s-au deschis și celelalte două goliri de fund și s-a realizat un deversor de siguranță. În climatul politic al perioadei respective semnalele de alarmă
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
o redistribuire în timp și în spațiu a resurselor de apă astfel încât să poată face față unei mari variații ale factorilor naturali și ale cerințelor. De asemenea unul din obiectivele principale l-a constituit schema de apărare a capitalei împotriva inundațiilor Dar dacă concepția ansamblului acestor lucrări este unitară, ele își pot realiza efectul scontat numai dacă funcțiunile lor sunt menținute și dacă ele sunt exploatate ținând seama de aceeași concepție unitară. Niciunul dintre aceste deziderate nu este însă îndeplinit. Există
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
1961 - 1962 el a coordonat, în calitate de șef de proiect, planul de amenajare al bazinului Crișurilor. Specificul bazinului Crișurilor era mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații urbane. Pe de altă parte problemele de inundații și de exces de umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire și de desecare încă înainte de primul război mondial. Era însă necesară aducerea lor la standarde moderne și ridicarea gradului lor de siguranță. Din punct
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de amenajare ale bazinelor Bega Veche și Timiș-Bega. În perioadele următoare el a avut prilejul să participe în repetate rânduri la gospodărirea apelor din Banat, contribuția sa cea mai recentă fiind cea legată de analiza condițiilor care s-au produs inundațiile și ruperile de diguri din anii 2000 și 2005 pe râul Timiș. În perioada regimului comunist, neavând autorizarea de a părăsi țara, Paul Solacolu nu a putut lua contracte de consultanță internațională, cu toată competența sa tehnică. După 1989 a
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
ar fi eficiente în "luptele de tufișuri" în războiul din Vietnam. Consilierii Maxwell Taylor și Walt Rostow i-au recomandat lui Kennedy, ca trupele americane să fie trimise în Vietnamul de Sud deghizate în lucrători pentru îndepărtarea dezastrelor provocate de inundații. Kennedy a respins ideea, dar, din nou, a mărit asistența militară. În aprilie 1962, John Kenneth Galbraith l-a avertizat pe Kennedy de faptul că „pericolul este să îi înlocuim pe francezi ca forță colonială și să sângerăm cum au
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
țările vecine (fostul bloc comunist), dar și de succese economice, de construcția unui teren de fotbal și de tenis, a unei săli multifuncționale și a unui sistem modern de canalizare. În 2002 părți importante ale comunei au fost afectate de inundații - ca și în anii 1846, 1848, 1850, 1901, 1913, 1926, 1944, 1966, 1991 și 1997.
Altenmarkt an der Triesting () [Corola-website/Science/312124_a_313453]
-
Delegația Comisiei Europene la Chișinău, un Memoriu adresat Parlamentului European și Comisiei Europene, prin care solicită intervenția înaltelor foruri europene pentru a asigura semnarea Convenției privind micul trafic la frontieră. PLDM s-a implicat activ în ajutorarea persoanelor sinistrate în urma inundațiilor din vara 2008. Pe lângă sprijinul substanțial material și financiar, sinistrații au fost ajutați la evacuarea apei din gospodării și subsoluri, iar liderul PLDM, deputatul Vlad Filat a depus la Biroul Permanent al Parlamentului o inițiativă legislativă de a scuti de
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
apei din gospodării și subsoluri, iar liderul PLDM, deputatul Vlad Filat a depus la Biroul Permanent al Parlamentului o inițiativă legislativă de a scuti de plata impozitului funciar și pe imobil persoanele fizice și juridice, care avut de suferit în urma inundațiilor. La 26 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale, Partidul Liberal Democrat din Moldova a desfășurat o amplă acțiune de protest față de politica falimentară a guvernării comuniste în sectorul agrar cu genericul „Ruinarea agriculturii - distrugerea țării”. La miting au participat peste
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
scăpat numai datorită faptului că glonțul s-a oprit în ceasul așezat în buzunarul din dreptul inimii; clopotul primei biserici a satului cu o vechime de peste 300 de ani, a fost recuperat abia acum doi ani, după ce fusese pierdut în urma inundațiilor catastrofale din anii 1880, și câte și mai câte. Printre secțiunile muzeului, cea a ocupațiilor tradiționale locale și a vieții sătenilor, un loc de cinste îl are "Vatra și odaia". Aici a fost refăcut cadrul unei străvechi odăi țărănești, cu
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
pentru construcția proiectului, a cerut ajutorul guvernului federal. Scopul Proiectului Văii Centrale este acela de a conserva apa, iar Barajul Shasta a fost construit în primul rând pentru a proteja Valea Centrală a Californiei de crizele de apă și de inundații. Acum Barajul oferă controlul inundațiilor, irigații și aprovizionarea cu apă potabilă, generarea curentului electric, oportunități de recreere și sporirea calității apei. În septembrie 2004, legislația pentru cercetarea ridicării Barajului Shasta a fost aprobată. Cei care au sprijinit inițiativa, precum senatoarea
Barajul Shasta () [Corola-website/Science/311529_a_312858]
-
ajutorul guvernului federal. Scopul Proiectului Văii Centrale este acela de a conserva apa, iar Barajul Shasta a fost construit în primul rând pentru a proteja Valea Centrală a Californiei de crizele de apă și de inundații. Acum Barajul oferă controlul inundațiilor, irigații și aprovizionarea cu apă potabilă, generarea curentului electric, oportunități de recreere și sporirea calității apei. În septembrie 2004, legislația pentru cercetarea ridicării Barajului Shasta a fost aprobată. Cei care au sprijinit inițiativa, precum senatoarea Dianne Feinstein susțineau că nevoia
Barajul Shasta () [Corola-website/Science/311529_a_312858]
-
temându-se de știrbirea prestigiului britanic. El a fost la scurt timp demis din funcția de comandă și înlocuit cu general-locotenentul Sir Charles Monro. Toamna și iarna au adus ușurarea greutăților provocate de căldură, dar a adus și furtuni și inundații, soldate cu înecul unora dintre soldați și cu moartea altora de frig, în timp ce mii de alți oameni sufereau de degerături. Între timp, la 4 septembrie, aceeași plasă antisubmarin care îl prinsese pe "Mariotte" l-a prins și pe "E7" în timp ce
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
castel, cariatidele au fost date jos și plasate în grădină, dar acum ele se află la locul lor inițial, grație arhitecților. Aflată în partea de sus a castelului (din punctul de vedere al curgerii râului), grădina e protejată de eventualele inundații pentru că a fost construită pe o terasă ridicată.Considerată a fi un autentic "teatru" verde de peste 12.000 m², grădina lui Diane de Poitiers a fost construită conform unui plan foarte simplu: două alei diagonale se întalnesc pentru a forma
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
prusac „Otto von Below” (1857-1944) la 10 noiembrie 1917. După o luptă cu pierderi enorme (10.000 de morți, 300.000 prinzionieri, 400.000 răniți și 3.000 tunuri) reușesc trupele italiene mulțumită podurilor aruncate la timp în aer și inundației de pe vale să respingă la data de 26 noiembrie atacul austriac. Incercarea austro-germană de a traversa munții se soldează de asemenea cu un eșec fiind respinsă de matrozii italieni și soldații francezi și englezi sosiți în ajutor pentru a opri
Bătălia de la Piave () [Corola-website/Science/311684_a_313013]