34,705 matches
-
puțin două Valahii în Grecia, una în Aetolia-Acarnania numită "Mică Valahie", și una în Epir, numită 'Valahia de Sus' sau Ano Vlahia. La nord de Dunăre, provincia Oltenia, demarcata de râurile Olt, Dunăre, Carpați și Severin și care are ca simbol heraldic propriu leul, s-a numit uneori "Valahia mică" în contrast cu Muntenia care apare pe hărți sub numele "Valahia Mare". Alte "Valahii" restrânse că suprafață cum ar fi cea din Moravia, apar pe hărțile austriece până în secolul al XIX-lea cu
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
principlitate sau simple strucurii autonome, efemere sau permanentizate, si, în același timp a se stabili conexiunile și interferențele care au avut loc între ele, subliinind în ultimă instanță una și aceeași identitate "valaha" respectiv română, a locuitorilor lor, reflectată în simboluri princiare personale sau statale. Simbolurile statate ale Valahiei nord-dunărene par a coincide cu cele personale ale primului domn al ei Basarab, al cărui coif de combatant pe care stă așezată pajura apare pe monezi, și devin proeminențe începând în anii
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
efemere sau permanentizate, si, în același timp a se stabili conexiunile și interferențele care au avut loc între ele, subliinind în ultimă instanță una și aceeași identitate "valaha" respectiv română, a locuitorilor lor, reflectată în simboluri princiare personale sau statale. Simbolurile statate ale Valahiei nord-dunărene par a coincide cu cele personale ale primului domn al ei Basarab, al cărui coif de combatant pe care stă așezată pajura apare pe monezi, și devin proeminențe începând în anii 1310' deși tragându-și originea inițial
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
lor hispanici, si trecând mai apoi în patrimoniul heraldic al celorlaltor Valahii. În altă ordine de idei unii istorici încearcă să stabilească o legătură între heladica militară a românilor antici și cea medievală a provincilor istorice românești latinofone. Astfel, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a XIII-a Gemina, staționată în provincia română Dacia, era leul, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a V-a Macedonica, staționată în provincia română Dacia, erau boul și acvila (în reprezentarea ei conturnată și cu
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
unii istorici încearcă să stabilească o legătură între heladica militară a românilor antici și cea medievală a provincilor istorice românești latinofone. Astfel, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a XIII-a Gemina, staționată în provincia română Dacia, era leul, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a V-a Macedonica, staționată în provincia română Dacia, erau boul și acvila (în reprezentarea ei conturnată și cu zborul parțial închis, identic cu cea de pe stema Țării Românești). Coincidență sau nu, simbolurile legiunilor române sunt
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
era leul, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a V-a Macedonica, staționată în provincia română Dacia, erau boul și acvila (în reprezentarea ei conturnată și cu zborul parțial închis, identic cu cea de pe stema Țării Românești). Coincidență sau nu, simbolurile legiunilor române sunt exact mobilele stemelor țărilor (provinciilor) românești: leul (Banat, Oltenia), acvila (Transilvania, Țara Românească) și boul (Moldova). Supraviețuirea acestor simboluri este interpretată ca reprezentând la nivel heraldic o continuitate a administrației române (sau mai corect spus daco-romane, ulterior
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
reprezentarea ei conturnată și cu zborul parțial închis, identic cu cea de pe stema Țării Românești). Coincidență sau nu, simbolurile legiunilor române sunt exact mobilele stemelor țărilor (provinciilor) românești: leul (Banat, Oltenia), acvila (Transilvania, Țara Românească) și boul (Moldova). Supraviețuirea acestor simboluri este interpretată ca reprezentând la nivel heraldic o continuitate a administrației române (sau mai corect spus daco-romane, ulterior românești) fără întrerupere pe întreaga perioadă a invaziilor barbare și a evului mediu timpuriu până la formarea statelor medievale românești.
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
lunii mai 2010 ține prelegeri în limba italiană la Florența despre Mario Luzi și Eminescu; conferențiază în prezența autorului Tiziano Scarpa despre românul acestuia "Stabat mater" la Institutul Român de Cultură din Veneția. Călătorește la Cătănia,oraș sicilian al carui simbol este elefantul și a cărui patroana spirituală este sf. Agață ( a se vvizita catedrală omonima) , pentru a-și lansa volumul bilingv de texte poetice "Nimfe&Kimere"; evenimentul a avut loc pe 13 aprilie 2011 la Libreria Trinacria Libri din Piazza
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
de omul ei de încredere care-i fură fabrica și o bagă la balamuc. Intervine naționalizarea, clarificând toate raporturile. Melodramă politică inspirată scenaristei Draga Olteanu de nuvela «Hiena» de Petru Vintilă. Apariția protagonistei e puternică, dar filmul indispune prin insistența simbolului care înlocuiește rudimentar metafora și chiar detaliul revelator. Finalul melodramatic e de-a dreptul trivial. Debut fericit pt. Buruiană.”"
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
general prin contrastul dintre grotesc și angelic, dintre puritatea Cerului și impuritatea Pământului, dintre Dumnezeu și Diavol identificat cu păcatul și lumea pământeasca. Astfel, grotescul caricatural se definește în funcție de anumite valori atemporale și aspațiale, imposibil de exprimat altfel decât prin simboluri. Gil Vicente ne-a lăsat un impresionant rezumat al aceste concepții despre arta și viața în Auto da Alma, care este o „catedrală gotica” în versuri dramatice. Caricatură groteasca a Diavolului, meșter în ale vicleșugurilor, înfrunta aici puritatea eternă a
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
proiectare al UCMR va realiza proiectele celor peste 170 de turbine cu abur, cu puteri între 1 și 50 MW, fabricate la UCMR de-a lungul unui sfert de secol. Prin această activitate Gavril Creța "este și va rămâne un simbol al creației tehnice al uzinelor din Reșița". Începând cu anul 1951 își desfășoară activitatea și în cadrul Institutului Politehnic Timișoara, Facultatea de Mecanică, în calitate de cadru didactic. Din 1962 această activitate va deveni exclusivă. În 1973 obține gradul de profesor universitar. Absolvenții
Gavril Creța () [Corola-website/Science/310150_a_311479]
-
Tratatului de turbine cu abur și cu gaze au participat câteva zeci de personalități, multe din ele, cum ar fi Vasile Blaga, fiind foști studenți ai profesorului Creța. Cu această ocazie Vasile Blaga i-a înmânat profesorului Creța o plachetă, simbol al unui titlu de excelență acordat de fundația „Politehnica”.
Gavril Creța () [Corola-website/Science/310150_a_311479]
-
futurismul, suprarealismul, expresionismul" etc. Româneasca avangardă ca modernism extrem, cu „primul detașament“ alcătuit - în perimetrul poeziei și al „pictopoeziei“ - din Ion Vinea, Tristan Tzara, Marcel Iancu, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Sașa Pană, Constantin Nisipeanu ș. a., dispunând de revistele: "Simbolul", 1912 (revistă de „recunoaștere“ / „tatonare“ avangardistă, redactată în București de Ion Vinea, Tristan Tzara și Marcel Iancu), "Chemarea", 1915 (redactată în București de Ion Vinea și Tristan Tzara), "Contimporanul", 1923 - 1930 (redactată în București de Ion Vinea, având colaboratori deja
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Giladi. De asemenea, în luptă au fost uciși și cinci arabi. Cei șase evrei au fost înmormântați în două gropi comune din Kfar Giladi, iar ambele localități au fost abandonate pentru o vreme. După moartea sa, Trumpeldor a devenit un simbol al autoapărării evreilor, iar ziua sa memorială din 11 Adar este comemorată oficial în Israel în fiecare an. Faimoasele sale ultime cuvinte, "Nu-i nimic, e bine să mori pentru țara ta” ("Ein davar, tov lamut be'ad arzenu", în
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]
-
Factorul Lorentz sau termenul Lorentz apare în câteva ecuații din teoria relativității restrânse, inclusiv dilatarea temporală, contracția distanțelor, și formula masei relativiste. Datorită frecvenței sale de apariție, fizicienii o reprezintă în general cu simbolul prescurtat "γ". Factorul Lorentz își trage numele de la Hendrik Lorentz. Este definit ca: ...unde: S-a observat ca legile de mișcare galileiene nu sunt valabile pentru viteze mari , așa că ele trebuie generalizate astfel încât să respecte postulatele relativitații restranse: Fie atunci
Factor Lorentz () [Corola-website/Science/310266_a_311595]
-
văzut ca mișcându-se mai încet, datorită înmulțirii cu gamma a timpului său propriu. Tot atunci, lungimea lui este mai scurtă, ca și cum lungimea sa a fost împărțită la γ. Cu γ se mai notează rareori și formula 21. Aceasta va face simbolul γ ambiguu, astfel că mulți autori preferă să evite posibila confuzie scriind termenul Lorentz explicit. Unul din postulatele fundamentale din teoria relativității restrânse a lui Einstein este că toți observatorii inerțiali vor măsura aceeași viteză a luminii în vid indiferent
Factor Lorentz () [Corola-website/Science/310266_a_311595]
-
lui Nestor cu Lie, Înălțarea sfântului Ilie și Sfântul Anton ispitit de diavoli . Pictura pronaosului este aproape în întregime închinată Judecății de Apoi și unor teme auxiliare: Pilda fecioarelor, cu semnificație eshatologică, Învierea lui Iisus și Samarineanca la fântână ca simboluri ale speranței în viața veșnică. Pe peretele estic este înfățișată Maica Domnului încadrată de prooroci. Judecata de Apoi se desfășoară pe pereții de vest, sud și nord. În centru se află Iisus Pantocrator, încadrat de apostoli; dedesubt, la stânga începe "focul
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
activitate. Și-a încheiat cariera de profesionist la Manchester United, unde a câștigat patru titluri de campion în cinci ani, inclusiv două duble. Cantona este considerat unul dintre artizanii renașterii lui United ca putere la nivel mondial, și este un simbol al clubului. În 2001 a fost votat jucătorul secolului pentru Manchester United, și fanii lui United îl numesc și astăzi „"Eric the King"” (Regele Eric).S-a retras din fotbal și din 2005 are o afacere de familie in insula
Eric Cantona () [Corola-website/Science/310336_a_311665]
-
evoluție se plasează în a doua jumătate a mileniului VI î.Hr. Ea s-a dezvoltat în Dobrogea, sud-estul Munteniei și nord-estul Bulgariei, fiind originară din nord-estul Mediteranei și aparținând unui curent cultural care cuprinde și culturile Vinča, Dudești și Karanovo. Simboluri ale acestei culturi sunt "Gînditorii" descoperiți în 1956 de Nicolae Hartuchi, într-o necropolă de la Cernavodă se află acum în Muzeul Național de Istorie a României. O altă dovadă care atestă faptul că teritoriul actual al României era locuit încă
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
sau Moscheea Imperială a sultanului Ahmed este cea mai mare moschee din Istanbul și moscheea națională a Turciei, fiind unul dintre simbolurile acestei țări. a fost construită între anii 1609 și 1616, în timpul domniei sultanului Ahmed I, de către arhitectul Mehmet Ağa, format la școala arhitectului Mimar Sinan, cel mai renumit arhitect al Turciei. Ahmed I a decis construirea clădirii din dorința de
Moscheea Albastră din Istanbul () [Corola-website/Science/309065_a_310394]
-
cu o cifră de afaceri de 11,829 miliarde € și un profit de 1,345 miliarde € în 2006. Steaua roșie de pe eticheta este utilizată încă de la începutul fabricii olandeze. Originea sa exactă este necunoscută. Unii spun că a fost un simbol al fabricanților de bere europeni din Evul Mediu, alții că cele patru vârfuri ale stelei simbolizează elementele pământ, foc, apă și vânt, în timp ce al cincilea vârf este un element pe care berarii din Evul Mediu nu-l puteau controla. În timpul
Heineken () [Corola-website/Science/309057_a_310386]
-
fi omologii testiculelor, existând o credință de origine română ce afirmă că floarea răsărea din spermă vărsata de satirii ce copulau. Barbara G. Walker relatează aceste exemple în The Woman’s Dictionary of Symbols and Sacred Objects (Dicționarul Femeii de Simboluri și Obiecte Sacre), teza în care mitul și folclorul indică o regulă pre-patriarhica stabilită de femei care a fost ulterior înlocuită de cultură masculină. În mitologia primitivă spermă este considerată a fi returnarea sau refondarea laptelui de mama într-o
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
adică părul și gâtul, dar uneori și cea mai mare parte a feței. În funcție de țară, toate aceste diverse variante poartă denumiri diferite, ca haik, burka, higiab, nicab, gilbab (gelaba), ciador, dupata, kimar, etc. Societățile umane se autodefinesc prin și afișează simboluri care le exprimă valorile. Un grup dominant într-o societate, oricare ar fi el, utilizează aceste simboluri spre propriul său profit. Astfel, patriarhatul în mod natural s-a servit de nume, titluri, cifre și logo-uri. La întrebarea de unde vine
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
diverse variante poartă denumiri diferite, ca haik, burka, higiab, nicab, gilbab (gelaba), ciador, dupata, kimar, etc. Societățile umane se autodefinesc prin și afișează simboluri care le exprimă valorile. Un grup dominant într-o societate, oricare ar fi el, utilizează aceste simboluri spre propriul său profit. Astfel, patriarhatul în mod natural s-a servit de nume, titluri, cifre și logo-uri. La întrebarea de unde vine această idee a voalului, scriitorul Mohamed Kacimi răspunde că este vorba despre o foarte veche credință semită
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
o femeie creștină decide să nu poarte crucea la gât, ea e liberă și a fost întotdeauna liberă s-o facă; așa cum și o femeie evreică nu este legată deloc de religia ei și obligată de populația masculină să poarte simbolurile evreiești (steaua lui David, Menora, etc.). La Roma sau Ierusalim femeile nu sunt lapidate pentru că nu poartă cruce sau steaua lui David la gât. În contrast, femeia musulmană este obligată să poarte voalul, care astfel nu poate fi pus pe
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]