32,236 matches
-
șefului Marelui Stat Major și șeful Direcției Organizare, Mobilizare, Planificare, înzestrare din Marele Stat Major. În anul 1955 a fost avansat la gradul de maior și apoi în anul 1960 la cel de colonel. În anul 1968, în perioada invaziei sovietice în Cehoslovacia, este înaintat la gradul de general-maior (cu o stea). Remarcat pentru cunoștințele economice dobândite, este desemnat să conducă Direcția economică a Ministerului Apărării Naționale. Îndeplinește apoi funcțiile de adjunct (1981-1986) și apoi prim-adjunct (1986-1989) al ministrului apărării
Generalul Atanasie Stănculescu a murit by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101066_a_102358]
-
În 1915 el a devenit membru fondator al Comitetului pentru Apărare Națională din Kosovo. Această organizație a stabilit mai târziu relații cu Cominternul (care oferea sprijin pentru autodeterminarea națiunilor), iar Curri i-a spus mai târziu, în decembrie 1921, ambasadorului sovietice de la Viena că, „poporul albanez așteaptă cu nerăbdare stabilirea frontierelor sale, nu pe baza considerațiilor istorice brutale și sângeroase, ci mai degrabă pe baza situației de fapt care există astăzi. Cu convingerea fermă că Rusia Sovietică va putea, în viitorul
Bajram Curri () [Corola-website/Science/336021_a_337350]
-
în decembrie 1921, ambasadorului sovietice de la Viena că, „poporul albanez așteaptă cu nerăbdare stabilirea frontierelor sale, nu pe baza considerațiilor istorice brutale și sângeroase, ci mai degrabă pe baza situației de fapt care există astăzi. Cu convingerea fermă că Rusia Sovietică va putea, în viitorul apropiat, să stabilească granițele Europei, mai ales în Balcani, mă rog ca marele guvern sovietic să susțină cererile justificate ale noastre în acel moment”. După Congresul de la Lushnja din 1920 a devenit ministru fără portofoliu în
Bajram Curri () [Corola-website/Science/336021_a_337350]
-
considerațiilor istorice brutale și sângeroase, ci mai degrabă pe baza situației de fapt care există astăzi. Cu convingerea fermă că Rusia Sovietică va putea, în viitorul apropiat, să stabilească granițele Europei, mai ales în Balcani, mă rog ca marele guvern sovietic să susțină cererile justificate ale noastre în acel moment”. După Congresul de la Lushnja din 1920 a devenit ministru fără portofoliu în guvernul albanez. El s-a alăturat forțelor de stânga ale lui Fan Noli împotriva lui Ahmet Zogu. În decembrie
Bajram Curri () [Corola-website/Science/336021_a_337350]
-
condus pe Diamandi să meargă înapoi în România. Diamandi a fost arestat de către comuniștii români de serviciul secret "Securitatea" pe 21 februarie, 1948. El a murit în Prefectura de Poliție din București câteva luni mai târziu sub tortură de către agentul sovietic Mihail Dulgheru. Matuși a scăpat, mai întâi de Atena, și mai apoi de România, în timp ce Rapoutikas a fost împușcat mortal de către facțiunile grecești implicate în activități de gherilă în afara Larisei (mai apoi, grecii au legat cadavrul pe spatele unui măgar
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
au fost contestate de candidații opoziției și criticate de observatorii internaționali. s-a născut în orașul Stepanakert, regiunea autonomă Nagorno-Karabah, RSS Azerbaidjan. El și-a făcut acolo educația secundară, iar în perioada 1972-1974 și-a efectuat stagiul militar în Armata Sovietică. și soția sa, Bella, au trei copii: Sedrak, Gayane și Levon, care s-au născut cu toții în orașul Stepanakert. După ce predecesorul său, Levon Ter-Petrossian, a fost demis din funcția de președinte, Kocharyan a fost ales cel de-al doilea președinte
Robert Kocharyan () [Corola-website/Science/336061_a_337390]
-
După reintrarea României în război, odată cu remobilizarea Corpului Voluntarilor au fost chemați la arme și cei proveniți din prizonieratul rus care ajunseseră în țară. Parcursul tuturor în perioada interbelică a fost marcat de recunoașterea meritelor acestora, dar după intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, foștii voluntari au avut de suferit, pierzându-și gradele militare și îngroșând rândurile celor încarcerați în penitenciarele României comuniste. În acea perioadă, fenomenul voluntariatului militar s-a regăsit în cadrul mai
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
fost ales in funcția de președinte al "Micii Antante a Voluntarilor". În 1936 medalia "Ferdinand I" cu spade pe panglică a fost oferită în semne de recunoaștere militarilor din Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni și celor din Legiuni. După intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, voluntarii ardeleni din Prima Conflagrație au avut de suferit. Aceștia și-au pierdut gradele militare și au îngroșat rândurile celor încarcerați în penitenciarele României comuniste. Într-un articol publicat în
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
înfrângere. Victoria unguroaicei Magda Maros împotriva polonezei Barbara Wysoczańska în ultimul meci i-a asigurat lui Trinquet medalia de aur. Împreună cu Isabelle Boéri, Véronique Brouquier, Brigitte Gaudin și Christine Muzio, a obținut și medalia de aur pe echipe, depășind Uniunea Sovietică și Ungaria. În anul următor a fost eliminată în turul doi la Campionatul Mondial din 1981, „acasă” la Clermont-Ferrand. I-a fost reproșat că nu s-a antrenat destul. Supărată pe criticile, s-a retras din activitatea competițională pentru a
Pascale Trinquet () [Corola-website/Science/336073_a_337402]
-
de asemenea, evident faptul că Germania abandonase planul producerii propriei bombe atomice și Rotblat a cerut să părăsească proiectul. Chadwick i-a arătat lui Rotblat un dosar de securitate în care acesta din urmă era acuzat că ar fi spion sovietic și că, după ce a învățat să zboare la Los Alamos, a fost suspectat că ar dori să se alăture Royal Air Force pentru a putea zbura în Polonia și de acolo în Uniunea Sovietică. În plus, el a fost acuzat că
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
urmă era acuzat că ar fi spion sovietic și că, după ce a învățat să zboare la Los Alamos, a fost suspectat că ar dori să se alăture Royal Air Force pentru a putea zbura în Polonia și de acolo în Uniunea Sovietică. În plus, el a fost acuzat că vizitase o anumită persoană la Santa Fe și că îi lăsase un cec în alb acesteia pentru a finanța formarea unei celule comuniste. În fapt, Rotblat a fost capabil să arate că multe
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
și Tania Șadhan. După trei ani i s-a născut o soră, Myriam (ulterior Myriam Shadhan Tzahar). Un timp familia sa a locuit în cartierul evreiesc din comuna Komarov din zona Chelmenți. În 1940 localitatea a fost ocupată de Uniunea Sovietică în 1940, fiind inclusă în regiunea Cernăuți. Apoi în iulie 1941 a fost recucerită de către România. Shahan, părinții și sora sa au fost deportați atunci împreună cu alte zeci de mii de evrei din Basarabia în lagărele și ghetourile create de
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
Radarul P-8 (în rusă ”Волга”, după clasificarea NATO ”Knife Rest A”) a fost o stație de radiolocație terestră, sovietică, pentru descoperire îndepărtată, care lucra în gama de unde metrice. A fost prima stație de radiolocație sovietică de observare circulară a spațiului aerian. În comparație cu celelalte stații sovietice existente (RUS-2, RUS-2s și P-3) noua stație a îmbrățișat o serie de modernizări
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
Radarul P-8 (în rusă ”Волга”, după clasificarea NATO ”Knife Rest A”) a fost o stație de radiolocație terestră, sovietică, pentru descoperire îndepărtată, care lucra în gama de unde metrice. A fost prima stație de radiolocație sovietică de observare circulară a spațiului aerian. În comparație cu celelalte stații sovietice existente (RUS-2, RUS-2s și P-3) noua stație a îmbrățișat o serie de modernizări. Radarul a fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
în Radiotehnică din Nijnii Novgorod). Colectivul care a realizat radarul, condus de E. V. Buhvalov, a fost distins cu Premiul de Stat în anul 1952. După trecerea testelor în teren (în anii 1949, 1950) a fost introdus în înzestrarea Armatei Sovietice și a fost folosit pe scară largă în Trupele de Apărare Antiaeriană, Forțele Aeriene și în unitățile de coastă de Apărare Antiaeriană ale Marinei Militare. Radarul a fost folosit pentru cercetarea circulară a spațiului aerian, descoperirea și urmărirea mijloacelor aeriene
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
și conspirația, folosind atât tortură fizică, cât și pe cea psihologică. Procesul Horákovei și a doisprezece dintre colegii ei a început pe 31 mai 1950. Acesta a fost destinat să fie un proces spectacol, precum cele din timpul Marilor Epurări Sovietice din anii 1930. A fost difuzat la radio și chiar supravegheat de către consilierii sovietici. Procurorii statului au fost dr. Josef Urválek și Ludmila Brožová-Polednová, printre alții. Procesul a avut un scenariu pe care toți cei implicați trebuiau să-l urmeze
Milada Horáková () [Corola-website/Science/336081_a_337410]
-
vârsta de 48 de ani. În 2005, înregistrarea originală, necenzurată, a procesului a fost găsită de către regizorul Martin Vadas. I-a supraviețuit fiica sa, Jana (Yana). Verdictul a fost anulat în iunie 1968, în timpul Primăverii de la Praga, dar din cauza ocupației sovietice a Cehoslovaciei care a urmat, reputația Horákovei nu a fost restabilită deplin până după Revoluția de Catifea din 1989. 27 iunie, ziua executării ei, a fost declarată „Ziua Comemorării Victimelor Regimului Comunist” în Republica Cehă începând din anul 2004. O
Milada Horáková () [Corola-website/Science/336081_a_337410]
-
pe unguroaica Zsuzsa Jánosi în „finală mică” . Astfel, Germania de Vest a ocupat întregul podium: Anja Fichtel cu aurul, Sabine Bau cu argintul și cu bronzul. La proba pe echipe s-a confirmat monopolul german: echipa a trecut de Uniunea Sovietică, apoi de Italia, și a fost laureată cu aur. În anul următor a cucerit bronzul la individual la Campionatul Mondial de la Denver și a obținut un al doilea titlul mondial pe echipe. La Budapesta 1992 s-a clasat pe locul
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
regimul britanic din Palestina. După ruptura între liderii comuniști Iosip Broz Tito din Iugoslavia și Iosif Stalin din URSS, acesta din urmă a provocat un val de „epurări” în conducerile partidelor comuniste, pentru a preveni apariția altor rupturi între Uniunea Sovietică și țările „satelit” central-europene. În Cehoslovacia, Slánský, care a fost considerat vulnerabil din cauza problemelor economice și industriale ale țării, a fost unul din cei 14 lideri arestați în 1952 și judecat într-un proces spectacol - "en masse" în noiembrie 1952
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
și Gottwald au fost aleși în Adunarea Națională. Situația partidului s-a înrăutățit după Acordul de la München din 1938. Când Germania a ocupat regiunea sudetă în octombrie 1938, Slánský, împreună cu mare parte din conducătorii comuniști cehoslovaci, a fugit în Uniunea Sovietică. La Moscova, Slánský a lucrat la emisiunile Radio Moscova destinate Cehoslovaciei. El a locuit acolo în timpul luptelor de apărare ale Moscovei de atacurile germanilor în timpul iernii anului 1941-1942. Activitatea sa de la Moscova l-a adus în contact cu comuniștii sovietici
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
Radio Moscova. Nici Nadia, nici răpitorii nu au fost găsiți vreodată. Văduva lui Slánský a povestit că au fost făcute cereri scrise către poliție și chiar către Stalin, toate acestea rămânând fără răspuns. În timp ce se afla în exil în Uniunea Sovietică, Slánský a organizat unitățile militare cehoslovace, cu care s-a întors în Cehoslovacia în 1944, pentru a participa la Revolta Națională Slovacă. În 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial, conducătorii Cehoslovaciei s-au întors din exil de la Londra
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
unele dintre ele fiind arme ale fostei armate germane ce fuseseră capturate de Armata Cehoslovacă pe teritoriul său național. Aceste propuneri au fost respinse de guvernul ceh al președintelui Beneš. Cu toate acestea, la insistențele lui Stalin și a guvernului sovietic care erau, la acel moment, susținători ai sionismului, guvernul ceh a cedat și pe 14 ianuarie 1948, Jan Masaryk, ministrul ceh de externe, a semnat un acord de vânzare de arme supravegheat de Ivan Maisky, un diplomat evreu, care a
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
Gottwald după demisia lui Beneš. Stalin l-a susținut pe Gottwald pentru că a fost considerat că acesta avea o șansă mai bună de a aduce economia Cehoslovaciei într-o poziție care să-i permită producerea de bunuri necesare pentru Uniunea Sovietică. În orice caz, Slánský a dobândit o imagine de lider „sionist” (el era evreu, într-o vreme în care, în întregul bloc estic, liderii comuniști evrei care conduceau regimurile instalate de sovietici au fost folosiți ca țapi ispășitori de către Stalin
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
acuzații în aprilie 1963 și complet reabilitați și achitați în mai 1968. După Revoluția de Catifea din 1989, noul președinte Václav Havel l-a numit pe fiul lui Slánský, ce se numea tot Rudolf, ca ambasador al Cehiei în Uniunea Sovietică. Slánský a fost cel mai înalt lider politic executat în perioada regimului comunist din Cehoslovacia. Ulterior, tratamentul la adresa liderilor căzuți în dizgrație a devenit mai civilizat prin comparație: ei au fost pur și simplu demiși din funcțiile deținute și pensionați
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]
-
unui guvern pluripartid al Frontului Național dominat de comuniști. Comuniștii conduși de Klement Gottwald și-au consolidat poziția după alegerile din 1946, dar Masaryk a rămas ministru de externe. El a fost preocupat de păstrarea relațiilor de prietenie cu Uniunea Sovietică, dar a fost consternat de veto-ul față de participarea Cehoslovaciei la Planul Marshall. Cehoslovacia a vândut arme statului Israel în Războiul Arabo-Israelian din 1948. Livrările de armament din Cehoslovacia s-au dovedit importante pentru fondarea statului Israel. Primul contract a
Jan Masaryk () [Corola-website/Science/336101_a_337430]