48,029 matches
-
intrare acest minunat apartament. Victore, dragul meu drag! Și înainte de a face mai mulți pași prin noua ei casă, se aruncă în brațele lui, îl sărută pătimașă și apoi, luându-l de mână, îi sugeră: - Acum, hai să ne bucurăm împreună de cuibul dragostei noastre! Mai întâi, intrară în bucătărie. Totul era ca în paginile renumitei reviste Nekerman: masa, scaunele, dulapurile suspendate, aragazul, frigiderul, vesela și tacâmurile... Fără a comenta, mută de fericire, Olga merse în sufragerie, în camera destinată copiilor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ochii lui, fața, glăsuiau că vor petrece zilele și nopțile ca și cum fiecare dintre acestea ar fi prima zi și prima noapte a căsniciei lor. - Victore, tu ești comandantul, eu soldatul care execută. Dacă aceasta ți-e voia, să mergem! * Parcurseră împreună mai multe străzi până ajunseră în centrul orașului. Prima vitrină în fața căreia se opriră fu cea a unui magazin de mode. - Aici parcă nu prea se găsește nimic de pus în frigider, încercă Olga să ia un aer de novice
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se simțea în largul lui. Ținu să-l apostrofeze. - Discuția aceasta credeam că a fost încheiată! - Așa e! Sunt de acord în totalitate cu tine, adăugă ea docilă. Deci, când mergem? - Săptămâna viitoare, îmi fac puțin timp și vom face împreună un drum până acolo. Să nu te aștepți ca totul să fie gata, mai durează ceva vreme, dar la iarnă vom fi în casa noastră. * Alex se gândi că totuși, dacă Ina nu venise niciodată la această casă, ar fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nepot. Mihăiță sări în sus de bucurie. Nu era în fiecare zi duminică; nu avea prea des prilejul de a-i însoți pe părinți undeva și spera din toată inima ca acest drum să treacă și pe lângă o cofetărie. * Merseră împreună aproape o jumătate de oră, noua casă a familiei Georgescu fiind situată în altă zonă a orașului. Când ajunseră pe strada Teilor, încă de la colț, Ina întrebă: - La ce număr este casa noastră? - Uite că acest lucru chiar nu-l
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
supă de la prânz. Într-un moment de iluminare, cu o repeziciune incredibilă, ascunse caietul voluminos sub pernă, trase bine cuvertura și sări în picioare în întâmpinarea soțului. - Nu mă așteptam să vii la ora asta! Înseamnă că vom lua masa împreună, pară ea ad-hoc situația în care se putea desluși o oarecare stânjeneală, silindu-se să o acopere cu o voită dezinvoltură. - Mi-am îngăduit și eu o după-amiază de odihnă, te miră!? - Sigur că mă miră, căci tu ești mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
stare de neliniște. Parcă și literele ieșiseră nefirești, neegale, făcând notă discordantă cu alte însemnări din jurnal, unde scrisul ei era lizibil, îngrijit, estetic. - N-ar fi mai bine să așez masa? - Cred că ar fi o idee bună! Mâncară împreună. Conversația din timpul mesei se reduse la un dialog marcat de convențional. Ina își privi din când în când ceasul, semn că e pe punctul de a pleca la slujbă. Strânse însă mai întâi vasele de pe masă și i spuse
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pregătirile înfrigurate ale nunții de a doua zi, a surorii sale, mai mici. Soții au purtat câteva discuții, dacă să se ducă fiecare cu mașina proprie, ori, dacă ea, să mai întârzie o zi, și să plece cu mașina soțului, împreună. El a deschis discuția, ea a încheiat-o: știi că eu doresc, totdeauna, să am ultimul cuvânt. Acum, la fel. Dacă așa ai zis, așa să facem. Bine. Așa. Ziua a început normal. Cu soare cald, cu cer senin, fără
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
care se desfășoară amintita sărbătoare, oamenii cucernici, îmbrăcați în haine curate, frumoase, de dimineață se duc la biserică, apoi, ziua întreagă, și-o petrec în bucurie și voie bună. În unii ani, cei care alcătuiesc asemenea comunități, petrec acea zi împreună, bucurându-se și servind multe bunătăți, băuturi și mâncăruri, vreau să zic, până seara târziu. În anul 2011, pe Valea Rășchitoarei, s au întâlnit și au sărbătorit, două mari comunități: una cu români și alta cu țigani. A românilor a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Ce tot bâigui tu acolo, omule, l-a întrebat femeia. Ia, număr, să văd câți purcei nea adus, mama noastră eroină, și mi se pare că ar ieși cam prea mulți. Hai să te ajut. Vino. A venit. Au numărat, împreună, de două ori. Tot câte 111 au ieșit. Da, măi, să știi că ai dreptate. Sunt 111. Fără tura care urmează. Că, uită-te, la ea, ce burticuță mare are! Da. Așa e. Deci, mama-eroină a traversat pentru epoci istorice
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
zile. El rămase oarecum uimit, de ce aflase, dar, toate astea-l bucurau, și nu se mai concentră decât asupra a ceea ce-i plăcea soției mai mult și mai mult, să facă, atunci când se afla în pat. În dimineața ce urmă, împreună, puseră la punct, cu lux de amănunte, un șir de fapte. Intraseră în țară niște sume foarte mari, de bani, de la Uniunea Europeană, ce urmau să fie consumate cât mai repede, prin fundații diferite, din care, una, cea mai importantă, se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
câmpie, arbuștii, pietrele, trunchiurile de copac și minusculele mlădițe de cimbrișor sălbatic. Recunoșteam mireasma familiară a ierburilor. Plonjam, în clipa aceea, în memoria zilelor de demult. Și totuși aceste reminiscențe se îndepărtaseră de mine ca prin farmec. Ele se bucurau împreună de o viață autonomă; eu nu eram decât spectatorul îndepărtat și mizerabil. O prăpastie adâncă se căscase între ele și mine, inima îmi era goală, iar mărăcinii își pierduseră nu demult parfumul încântător. Chiparoșii erau despărțiți de spații mari, colinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Nu, copilul nu-mi putea semăna deloc. În mod sigur e al bătrânului negustor de mărunțișuri. După-amiază, ușa camerei mele se dechise din nou; fratele ei, frățiorul târfei, intră rozându-și unghiile. La prima vedere, toți cei care îi vedeau împreună înțelegeau că erau frate și soră, atât de mult semănau. El avea gura mică și strâmtă, buze cărnoase, umede și senzuale, ochi încercănați, oblici, buimaci, pomeții proeminenți, părul șaten, totdeauna în dezordine, tenul mat. Îi semăna trăsătură cu trăsătură târfei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nu ai probleme financiare, cînd intri-n teatru. Și-nchei, deocamdată, (re)amintind crezul lui Dodin, vis a vis de succes :”... Există ceva care ni se pare mai important decît succesul, aplauzele, faima etc. Faptul de-a căuta și Învăța Împreună, acestea sunt momentele care ne aduc plăcerea absolută. Bucuria rezultă nu din găsirea u nei soluții, ci din căutarea temeinică.[...] Pentru noi, teatrul e parte din viață și poate ceva mai mare decît viața!”... Cartea lui Lev Dodin este și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fi de folos o actriță suedeză care vorbește foarte bine engleza, nu și-a uitat germana, dar se face mai greu Înțeleasă-n franceză, iar În italiană nu știe să spună decît ti amo, sunt gata să vin să filmăm Împreună!”. Cine-o cunoaște pe actriță doar de pe ecran, nu ar putea-o bănui de atîta umor și teribilă parșivenie... Prin anul 2001, parcă, am editat, Împreună cu amicii Mircea Cavadia și Ananie Gagniuc o parte din corespondența noastră, Într-un volum
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
să n-o facă... Mi-a făcut plăcerea să participe și la premiera mea cu Chirița În Iași, În 1987, pe scena Casei Tineretului ( unde era găzduită, pe atunci, trupa teatrului pentru copii); mi-amintesc că am jucat Hora Unirii Împreună, pe scena actuală a Luceafărului, În ziua În care a fost dată În folosință. Îmi făcea plăcere să-l reîntîlnesc : avea o siguranță remarcabilă, transmitea calm și relaxare. Teo detensiona totul În jurul său! Au trecut anii - așa, cam la un
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cât să-mi îndulcesc următoarele două ceasuri alocate îmbunătățirii marelui proiect pe care trebuia să i-l prezint luni moșului. Bineînțeles că m-a apucat prânzul jucând. Noroc că m-a sunat tata să mă invite la masă. Am mâncat împreună, sporovăind cumsecade. Pe la trei după-amiază m-am întors acasă. În mai puțin de o oră am rasolit lucrarea, știind că oricum Băși o să-mi mai dea niscaiva indicații prețioase. Apoi m-am întors iar pe net, mustăcind ca motanii la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Principelui pe care dta îl cunoști foarte bine... (După o pauză destul de incomodă) Și să nu-mi ceri să te vezi cu domnia sa. V-ați văzut suficient în lumea cazonă când, după câte știu, împărțeați și ultima felie de pâine împreună. L-ai salvat când era să cadă la necaz. Iar d-ta să-mi ceri acuma așa ceva ar fi prea de tot. Oricum să nu-mi ceri să te vezi cu dumnealui... E imposibil. Și în cazul în care v-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Ea își retrage tot atât de repede, fața și se încruntă la mine. Vă iubesc, doamnă Sima - îmi aud vocea. Eu sunt Iozefina, nu doamna Sima. Și eu sunt Gerard. Îmi pare bine de cunoștință. Și mie. Mă simt fericit când suntem împreună. Și eu la fel. Abia aștept în fiecare zi, încă de dimineață, să ne vedem aici, în bibliotecă-raiul nostru. Și eu la fel. Rostite în șoaptă, răspunsurile ei erau atât de suave, că semănau cu un susur de apă de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Din contră, ele s-au amplificat. Când am spus că tu ești viața mea, n-am greșit și nici n-am uitat. Poate că tu ai uitat. În ceea ce mă privește, eu n-am să uit nimic din scenele petrecute împreună, fie pe parcursul dactilografierii textului dramatic, fie în alte împrejurări ceva mai intime. Trebuie să-ți mărturisesc, dragul meu Gerard, că am trăit clipe unice lângă tine și că în acea zi când te-ai trezit cu mine acasă la gazda
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
întâlnim niciodată, nu uita să le povestești cândva, peste ani, nepoților tăi câte ceva despre iubirea noastră cea mare, de dinainte de cutremur, și mai ales de fascinantul nostru corn de vânătoare . Mai știi? Dacă nu era cutremurul, poate eram și noi împreună pentru restul vieții. Închei aici aceste modeste rânduri, fără a-ți cere să-mi răspunzi neapărat. Vei face cum îți dictează conștiința. Te sărută la fel de dulce, a ta contesă de Bethlem, I. 5. Fără să-mi propun să-i răspund
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că se răzbună cumva pe mine, că eu nu eram în stare să-i aduc pe lume un copil. Măi Epa, om înfia unul, la bătrânețe. El zicea: Stai liniștită, regina mea, așa om face. La băi plecam de regulă împreună, dar el mai mergea și singur, după ce ne reîntorceam tot împreună de la o tură de băi. Simțea nevoia și el, ca bărbații, să mai scape. Iar eu îi făceam voia. Așa că pleca la băi și revenea fericit, că numai așa
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
stare să-i aduc pe lume un copil. Măi Epa, om înfia unul, la bătrânețe. El zicea: Stai liniștită, regina mea, așa om face. La băi plecam de regulă împreună, dar el mai mergea și singur, după ce ne reîntorceam tot împreună de la o tură de băi. Simțea nevoia și el, ca bărbații, să mai scape. Iar eu îi făceam voia. Așa că pleca la băi și revenea fericit, că numai așa gusta, și gustă unii, frumusețea familiei. Adică trebuia să plece, ca să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
până acest lucru nu-l vor face cei doi: moș Dumitru și Pâcu. La o vreme, moș Dumitru a pus mâna pe ulcica lui cu vin și, ridicând-o, a grăit molcom: Poate asta a fi ultima seară când bem împreună o gură de vin și mai sporovăim... Poate s-a mai nimeri să ne întâlnim cu toții aici la masă, dar asta doar bunul Dumnezeu o știe. Noi nu avem decât să tragem nădejde. Până una alta, eu vreau ca voi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
datoriei. Adică pe Toader Grindei, zis Căpitanu” - a răspuns perceptorul. „Apoi frumos mi-ar sta mie să-i cer lui Toader banii datorați de bunicul lui. Eu, care sunt ca și frate cu el! Am făcut armata și apoi concentrările împreună și acum tam nisam - Toadere, băiete, scoate tu gologanii datorați de bunicul tău bunicului meu! Așa ceva nu se poate, domnule perceptor!” „Dacă așa spui tu, eu nu pot să-ți fac binele cu de-a sila”. „Nu poți, nu poți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pus geană pe geană... A doua zi, după ce carele au pornit la drum, Dumitru s-o apropiat de mine... Mă fura cu coada ochiului, dar fără dușmănie. Ba mi s-o părut că zâmbește pe sub mustață. După câțiva pași făcuți împreună, m-o întrebat aproape râzând: „Ei! Ți-ai adunat mințile, Pâcule, ori...?” L-am privit mai atent și mi-am dat seama că Dumitru nu șăguia deloc, pentru că ochii scoteau scântei. Atunci mi-am dat seama că aș face o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]