6,663 matches
-
de a vorbi despre bîrnele, grinzile, stîlpii, cosoroabele, căpriorii și coama de acoperiș din care e alcătuită șarpanta leviatanului, precum și despre hîrdaiele și putinile cu grăsime, cu lapte, cu unt și cu brînză din măruntaiele sale. Recunosc că, de la Iona încoace, puțini vînători de balene au pătruns adînc sub epiderma unei balene adulte; totuși, am avut fericitul prilej de a diseca o astfel de balenă în miniatură. La bordul unui vas pe care lucram, a fost într-o zi adus un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cașaloți care aveau o lungime de aproape o sută de picioare în momentul capturării. Nu s-ar putea însă, oare, ca balenele din zilele noastre, deși mai mari decît cele din perioadele geologice anterioare, să fi degenerat totuși, de la Adam încoace? Ar trebui desigur să tragem această concluzie, dacă ar fi să dăm crezare unor domni ca Pliniu și, în general, tuturor naturaliștilor din antichitate. Căci Pliniu ne vorbește despre niște balene ale căror trupuri vii acopereau pogoane întregi, iar Aldrovandus
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sînt la fel de numeroși ca turmele de vite în zonele temperate? Nu există, pare-se, nici un temei să ne îndoim că, așa cum acești elefanți, care au fost vînați timp de mii de ani, de la Semiramida, Por, Hanibal și ceilalți monarhi orientali încoace, au supraviețuit în număr atît de mare - cu atît mai multe șanse de supraviețuire are uriașa balenă, care dispune de pășuni de două ori mai întinse decît Asia, cele două Americi, Europa, Africa, Noua-Zeelandă și toate insulele, luate la un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ordin urgent îca de obicei, îl mustra că nu ține destul de ferm cîrma) piciorul de fildeș, deja crăpat, se șubrezise și mai mult din pricina acelei răsuciri bruște, încît, deși era încă întreg și solid în aparență, Ahab încetase de-atunci încoace să se mai bizuie pe el. De fapt, nu era de mirare că, în ciuda nesocotinței sale nebunești Ahab se arăta uneori grijuliu față de starea acelui os mort, pe care se sprijinea în buna măsură. Căci, nu cu mult înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
reticențe față de sinucidere, oceanul atotprimitor și generos le pune sub ochi imensa-i cîmpie ispititoare, plină de grozăvii inimaginabile, dar și de făgăduința unor noi și minunate aventuri; din pîntecele infinitelor Pacificuri, mii de sirene le cîntă acestor oameni: „Vino-ncoace, nefericitule cu inima zdrobită! Aici se trăiește altfel de viață, fără ispășirea păcatelor prin moarte; aici poți vedea minuni supranaturale, fără să trebuie să mori pentru ele. Vino-ncoace, cufundă-te într-o viață care, deși e urîtă de pămînteni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pîntecele infinitelor Pacificuri, mii de sirene le cîntă acestor oameni: „Vino-ncoace, nefericitule cu inima zdrobită! Aici se trăiește altfel de viață, fără ispășirea păcatelor prin moarte; aici poți vedea minuni supranaturale, fără să trebuie să mori pentru ele. Vino-ncoace, cufundă-te într-o viață care, deși e urîtă de pămînteni, pe care-i urăște la rîndu-i, îi dă omului mai multă uitare decît moartea însăși. Vino, ridică-ți și tu lespedea de mormînt din cimitir și vino-vino-ncoace, să te
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi încărcată cu butoaie de pulbere la pupa și cu lăzi de chibrituri la prova? Ce, nu ziceai așa? Ă Ei și dacă am zis? Ce-i cu asta? Dacă mi-am schimbat în parte carnea de pe mine de-atunci încoace, de ce nu mi-aș schimba și gîndurile? Și apoi, să zicem c-am avea o încărcătură de pulbere la pupa și una de chibrituri la prova, cum naiba ar putea chibriturile să ia foc pe ploaia asta de spumă? Uite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea ca și cum n-o să le mai folosim niciodată. Legarea acestor două ancore una de alta e ca legarea mîinilor la spatele cuiva. Și ce mîini mari și darnice Parc-ar fi pumnii noștri de fier
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
petrecute pe punte - Starbuck coborî, cam întunecat la față, în cabină, pentru a-i comunica lui Ahab situația, de îndată ce velele fură orientate spre briză. înainte de a bate la ușa cabinei, se opri o clipă, fără voia lui. Lampa se bălăbănea încoace și încolo, aruncînd umbre capricioase pe ușa zăvorîtă a cabinei - o ușă subțire, care avea, în partea de sus, obloane în loc de tăblii. Din pricina izolării ei, în cabină domnea o liniște ca de subterană, deși în juru-i bubuiau stihiile dezlănțuite. Flintele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
l-a văzut pe Pip, fricosul? Ă Nici o inimă nu poate trăi mai sus de brîul zăpezilor veșnice. O, ceruri nemiloase și reci! Priviți în jos! L-ați zămislit pe-acest copil nenorocit, ca să-l abandonați după aceea, dezmățate-lor!... Vino-ncoace, băiete, cabina lui Ahab va fi de-aci înainte căminul tău, atîta vreme cît Ahab va rămîne în viață! Tu atingi coarda cea mai ascunsă a ființei mele, băiete, ești legat de mine prin frînghii împletite din corzile inimii mele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că insula Albemarle, din Gallapagos, e tăiată de Ecuator taman în mijlocul ei. Mi se pare că și bătrînul e tăiat drept în mijloc de un fel de Ecuator. E veșnic pe Ecuatorul ăsta - parcă ia foc, nu alta! Se uită încoace, hai, repede, cîlților! La treabă, din nou! Malul ăsta de lemn e ciocănelul, iar eu mi-s dascălul care predă lecția de țambal. Poc, poc! AHAB vorbește singur Ă Ce spectacol! Ce zgomot! Ciocănitoarea căruntă ciocănind în copacul găunos! Orbii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nave și-au despărțit făgașele și, cît timp Rahila a rămas în cîmpul nostru vizual, am zărit-o abătîndu-se mereu spre cîte un punct întunecat, fie el cît de mic, răsărit pe fața apei. Vergile i se legănau încolo și încoace și făcea volta-n vînt, cînd la babord, cînd la tribord, luînd în piept talazurile sau lăsîndu-se dusă de ele; tot timpul, catargele și vergile ei erau înțesate de oameni, aidoma a trei cireși falnici, în care s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și a etapei anterioare acesteia de politizare și massificare a literaturii, să se fi Început atât de devreme: nu atât procesul comunismului literar, cât dezvăluirea documentată a ravagiilor acestuia, așa cum o fac cele opt cărți ale mele publicate din 1992 Încoace, adică cele două sus-pomenite și ciclul de șase volume Literatura În totalitarism, a cărui reeditare Începe În acest an prin prezenta carte. De aceea, recunoștința pentru aceste reeditări este nu numai a mea, ci, sper, și a noilor mei cititori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pomenit acest eveniment dacă acesta n-ar fi reperul de neocolit al cadrului social-politic care a influențat literatura anului. Mai ales că, tot În acest context, se pun bazele actualei Uniuni a Scriitorilor. Breasla scriitorilor a cunoscut din august 1944 Încoace câteva reorganizări, resimțite și În denumirea acesteia: S.S.R. (Societatea Scriitorilor Români) până În ianuarie 1948, apoi S.S.D.R. (Societatea Scriitorilor din România) la propunerea lui Zaharia Stancu, schimbare justificată prin afilierea scriitorilor de alte naționalități. De prin ianuarie 1949 citim În presa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cum este cazul lui Th. Neculuță, primul poet muncitor al literaturii noastre. (Ă). Evoluția literaturii noastre din această perioadă, și de mai târziu, ne Îndreptățește să afirmăm că elementele progresiste ale literaturii noastre (poezie, proză, dramă, satiră socială) de la 1881 Încoace, sunt sau produse de intelectualii atașați clasei muncitoare sau, atunci când se găsesc În opere ale scriitorilor burgheziei, aceste elemente sunt influențate În mod direct sau indirect de concepțiile care Însuflețesc lupta revoluționară a muncitorimii din țara noastră. Această idee, care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
II, nr. 943, 9 iun. 1993, p.6, nota: Angelo Moretta iubește România din tot sufletul. Vezi și articole și interviuri ale lui Dan Petrașincu (alias Angelo Moretta și invers) În Adevărul, Adevărul literar și artistic, România liberă, din 1990 Încoace. În: Contemporanul nr. 126, 4 mart. Ibidem. 14. x x x Pentru pace, pentru Cultura! În: Scânteia, nr. l367, 5 mart. 15. x x x Meetingul intelectualilor din Galați În Întâmpinarea Congresului intelectualilor din R.P.R. pentru pace și cultură. Ibidem
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conținutul neștirbit, valabil, caratul strălucitor al acestor opere”. * Un „Îndreptar pus la Îndemâna acelora care ar dori să adâncească opera poetului sub unghiul unor criterii marxist-leniniste”, oferă Aurel Martin 8 Într-o biografie a principalelor contribuții În domeniu „de la 23 August Încoace”; din cele peste 120 mențiuni, jumătate apar În presa acestui an. Dar să Încheiem aceste notații despre cine, când și cum a fost transformat Mihai În Mihail, cu precizarea că revista Uniunii Scriitorilor, Viața românească tratează aceste aspecte În cursul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
orbește. Desigur, orice dogmă a urmat această cale care, viața a dovedit că, cu cât era mai Îngustă cu atât prolifera ascuns, În subsidiar, pe căi laterale; se-nțelege, În timp. Hazul este că, În cazul mascaradei literare din 1948 Încoace - pe care o cercetez cu răbdarea ajunsă demult la limită și numai neaflarea răspunsului la Întrebări „până unde” și „cât” și „de mai cine” și „peste mai ce” se va lăți inepția Îmi ține Încă trează mintea - așadar, credința mea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cinste care Îi revin”. * Înțelegem din acest auto-rechizitoriu, că nu numai Lupta de clasă a semnalat lipsa de vigilență a numitei reviste, ci și Contemporanul cu referire la o recenzie a lui Radu Petrescu, a cărui semnătură, din 1949 Încoace, apare pentru prima dată. Redactorul Contemporanului, Eugen Luca, citește cu ochi răi strădania analitică a lui Radu Petrescu, răstălmăcind totul În voie, Începând cu inventarea unor termeni inexistenți În text (de exemplu cuvântul mobilizatoric) și terminând cu concluzia din titlu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se lățea peste multe și peste mulți: au scăpat doar acei care-au reușit să nu se angajeze În extreme. DESPRE LITERATURA PENTRU COPII Literatura pentru copii fusese serios golită de conținut În urma succesivelor schilodiri ale moștenirii literare din 1944 Încoace. În acest an, luând ca exemplu succesele literaturii sovietice În domeniu - evidențiate la plenara din februarie, dar și ca o reală nevoie, literatura pentru cei mici intră pe făgașul dorit. Aceasta și datorită campaniei orientative, susținută Îndeosebi de Flacăra, la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numai acela de a aboli un fapt, ci direct sau indirect, de a lumina aspectul exemplar, valabil, pozitiv. În acest sens la nivelul anul 1951, iată câteva direcții, nume și teme. Iar dacă acestea se repetă de vreo trei ani Încoace, vina nu-mi aparține; și dacă, totuși, s-ar pune problema să-mi fac autocritica, aș spune că, din numeroasele articole citite, fișate, reproduc aici doar câteva, urmând să Întregesc succesele poeziei anului, așa cum au fost ele Înregistrate de comentatorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre A.E.Baconsky se va mai pomeni În acest capitol, inclusiv cu referiri la aceste cronici, să citim aceste intervenții pentru că ele definesc pulsul receptării debutului editorial al unuia dintre poeții care s-au bucurat de succes din 1949 Încoace. În Viața românească 11”: „În special din acest punct de vedere, al unei originalități bine marcate, apariția primului volum de poezii al tânărului poet A. E. Baconsky reprezintă un fapt Îmbucurător, care merită o atenție deosebită. (Ă). Baconsky este Însă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
schematism, dogmatism, lipsă de stil, exprimare neglijentă, ori greoaie, ori savantă, lipsă de patos critic și alte lipsuri se resimt din plin și În critica literară, nu numai În poezia și proza anului. Lucrul nu ne miră pentru că, din 1948 Încoace, nemulțumirile privind calitatea actului analitic au fost constante, ieșind la suprafață, de regulă, din paginile Scânteii, ori din rapoartele Uniunii Scriitorilor, fiind Întreținute, apoi, prin opinii aprobative Într-o gazetă sau alta. Ceea ce este nou acum e faptul că impulsul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult. Tehnica perfectă a lui Leonardo da Vinci i-a permis să reproducă toate detaliile acestei deschideri. Și aceste detalii subliminale, în combinație cu siguranța penelului lui Leonardo da Vinci, explică succesul tabloului, care nu a scăzut niciodată din 1507 încoace. Ce alchimie bizară este aici: modelul emoționat de pictor se arată sub cea mai bună înfățișare pictorului care, la rândul lui, reproduce cu precizie impactul propriei seducții asupra chipului. Totuși, este la fel de posibil ca Leonardo da Vinci să o fi
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
a distins în mod programatic problemele filosofiei transcendentale de cele ale științei empirice. Renunțarea la cercetarea „originii și evoluției” într-o filosofie de orientare transcendentală este una explicită. Motru credea că progresele pe care le-a făcut psihologia de la Kant încoace ar crea premisele rezolvării problemei identității conștiinței pe baza datelor cunoașterii pozitive. Sistemul său de metafizică inductivă este elaborat cu intenția declarată de a oferi o nouă explicație a identității conștiinței și, prin aceasta, o bază pentru rezolvarea problemei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]