3,465 matches
-
se pregătise Zoiei Ceaușescu, adică cel de lângă Biserica Albă, vecină sediului Comitetului Central, unde cei doi soți și oameni politici se duc dimineața, pe jos, da, da, da, ați citit bine: PE JOS și ținându-se de mână, ca doi îndrăgostiți adevărați. Toată lumea este mulțumită. Strada respectivă a fost blocată de Securitate și miliție. Celebra bodegă Caviar, rebotezată Intim, la ale cărei mese au stat pictorii Steriadi și Ressu, marii actori Vraca și Băltățeanu, ca să ne rezumăm doar la patru celebrități
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În cazul artistului, tragic), solitudinea sfidării, mefiența față de vanitatea vulgară a triumfului (o sumă de neînțelegeri, aceasta, cum nu uitați a ne reaminti mereu). Omul rămâne adevăratul mister al existenței. În om se află, de fapt, și potențialul Dictator, și Îndrăgostitul adolescentin, și Orbul torționar, și enigma amforei pătimașe, și plictisul surdomut al sclaviei gregare. Nu „mitul” pios, nici mitologizarea facilă, În vaste panorame de o stupefiantă seducție puerilă, În descendența prolifică a basmelor și superproducțiilor de grandoare exotică, la care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
devenit și ea parte din această experiență. Matei Călinescu mi-a povestit, cândva, sărbătoarea de Thanksgiving petrecută la Chicago Împreună cu cele două cupluri, Alexandra și Saul Bellow, Cristinel și Mircea Eliade. Părea evidentă, după cât am Înțeles, emotivitatea până la timiditate a Îndrăgostitului Bellow, sfiala cu care se mișca În noul rol. Am avut eu Însumi confirmarea acestei impresii. În cele câteva zile pe care le-am petrecut În 1998 În Vermont În casa de vară a scriitorului, am aflat că frumoasa vilă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la traducerea Puloverului, povestirea cu care aveam să debutez În Occident, Paul Îmi scria: „M-am scufundat cu toată firea Într-o dulce durere, uitată de mai bine de 12 ani: dragostea mea pentru limba română”. O dragoste pasionată, ca Îndrăgostitul Însuși. Iat-o, exprimată În 1992: „Din când În când mă paște (intraductibila mea dragă Limbă Română! - ori de câte ori dau de o expresie fără echivalențe În «materna» mea germană, Îmi vine să-i fac iarăși o declarație de dragoste Limbii Române
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de sânge, zvârlită spre cerul surd și mut. Cerul senin ca nemărginirea albastră și mut ca hăul de sare din Marea Moartă. Gândiți-vă ce se Întâmplă pe străzile și În casele și În paturile efemerității, În grădinile rodind râsul Îndrăgostiților, În veghea nocturnă, când auzi xilofonul de fildeș al pustiului. Amintiți-vă pâlnia telefoanelor turmentate de codul iluziilor și ascultați vuietul de șrapnel al urii În fiecare zi și fiecare oră și fiecare clipă a secolelor devenite piatră. Dăltuiți amintirea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este relatată în cele o sută de catrene ale poemului Rătăcire prin vis (1941). Alcătuit din elemente livrești și de basm, „visul” e o perindare de imagini și situații neobișnuite, până se ajunge în ținutul „nesfârșitei primăveri”, unde cei doi îndrăgostiți pot pluti „ca-ntr-o poveste albă”, „veșnicii de-a rândul”, cuprinși de o „fericire grea”. Lipsit de inventivitate, poemul rezistă întrucâtva doar printr-o versificație atent echilibrată, textualizare fluentă a unei dorințe confuze de evadare și salvare. Bobâlna (1950
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala volumelor, vehemența liniilor, toate amestecate și alese de el într-un proces ideatic năvălit tumultuos din sufletul acestuia. Ionel Spânu - un artist ce vibrează odată cu natura pe care o percepe cu ochii, sufletul și emoția îndrăgostitului de frumos și pe care o imortalizează întru veșnicie în tablourile sale. Este poetul întru culoare și forme al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
sponsorizată de,,Eco Art”, prin domnul Ion Muscalu. Prima a fost găzduită tot de Galeriile de Artă ale Bibliotecii Județene ,,Gh. Asachi”. Și atunci, și acum, lucrările au fost prezentate de criticul de artă Aurel Istrati, poet al penelului, un îndrăgostit de muzică. Ochiul scrutător a provocat cuvântul simplu, dar avizat al maestrului, care a făcut trimiteri onorante la Școala de la Barbizon. Chiar dacă peisajul pare o temă accesibilă oricui, un peisagist bun se vede de la distanță. În lucrările expuse a predominat
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala volumelor, vehemența liniilor, toate amestecate și alese de el într-un proces ideatic năvălit tumultuos din sufletul acestuia. Ionel Spânu - un artist ce vibrează odată cu natura pe care o percepe cu ochii, sufletul și emoția îndrăgostitului de frumos și pe care o imortalizează întru veșnicie în tablourile sale. Este poetul întru culoare și forme al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
sponsorizată de,,Eco Art”, prin domnul Ion Muscalu. Prima a fost găzduită tot de Galeriile de Artă ale Bibliotecii Județene ,,Gh. Asachi”. Și atunci, și acum, lucrările au fost prezentate de criticul de artă Aurel Istrati, poet al penelului, un îndrăgostit de muzică. Ochiul scrutător a provocat cuvântul simplu, dar avizat al maestrului, care a făcut trimiteri onorante la Școala de la Barbizon. Chiar dacă peisajul pare o temă accesibilă oricui, un peisagist bun se vede de la distanță. În lucrările expuse a predominat
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
nou”; fără abuzul neologic și facilitatea diminutivelor, ar fi fost un petrarchist realizat. Poseda simțul picturalului, ca și pe cel al inefabilului. Siluete feminine suave sunt creionate în tonuri renascentiste, într-o bogăție de azur, lumină, aur. Poetul era un îndrăgostit de soare și culori, de viața câmpenească, percepută în toată plenitudinea simțurilor și descrisă într-un cunoscut pastel, Viața la țară, cu o grație a mișcării ce introduce în clasicismul senin al Nopții de august a lui Al. Macedonski și
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
plăcere ori improvizate „din poronca” cine știe cui. Lirica lui D., preponderent erotică, nu se îndepărtează prea mult de aceea a lui Costache Conachi și Alecu Văcărescu. Sunt acrostihuri galante, în care, într-un chip convențional, se aduce un prinos amorului. Lamentațiile îndrăgostitului fără noroc nu sunt departe de tânguirile din cântecele de lume. Luna e o prezență aproape obsesivă, de obicei străină și neprietenoasă, și un anume simț al naturii nu-i lipsește lui D. La fel cu poeții anacreontici sau petrarchiști
DIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
istoriei, exponent al unei generații pline de energie creatoare, D. cultivă prozodia clasică, dar nu-i rămâne permanent vasal, căci, depășind-o, dovedește disponibilități poetice multiple. Remarcat de G. Călinescu în anii de început, poetul bucovinean se relevă ca un îndrăgostit de natură, cu o certă vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții, Cernăuți, 1936; Suflete în azur, București, 1940; Vatra cu stele, Cernăuți, 1942; Însemnele anilor, pref. George Muntean, Timișoara, 1973; Neodihna cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
armonie cu cosmosul, și amenințarea morții. În Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul: „A fi prieten cu un arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care e ochiul florilor, așa cum roua e „sudoarea aștrilor”, elogiază „aerul-lumină”. Declarând „Eu nici un vis n-am ucis, / N-am lăsat repetent nici un râu”, autorul anticipează o
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
registru contrastant. Povestirea Soldatul Mihai Cimbirică, evocând luptele de pe malul Prutului, de la începutul războiului, debutează cu întâmplări cazone, nu lipsite de haz, dar se încheie dramatic. Toți participanții la război - sergentul Bumbara, cel hotărât să strângă bani, locotenentul Corciu, cel îndrăgostit de doctoriță, soldatul țigan Cimbirică, inapt de orice, încercând să se strecoare cu naivitate printre ostilități -, devin veritabili luptători și chiar eroi. Este o proză emoționantă, plină de vibrație, fără urmă de patetism. Ascunsă sub evenimentele cotidiene, esența tragică a
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
umane a iraționalității - hybris, energie vitală etc cu prețul anihilării individului social. Ei activează și consumă o putere aflată dincoace de rațiune prin care fiecare individ este la un moment dat și din cînd În cînd În viață poet/ă, Îndrăgostit/ă, zeu/zeiță, dincolo de “societatea liberală”, dar numai recunoașterea și drenarea, iar nu negarea sau adeziunea la această forță poate asigura bunul comerț cu lumea al respectivei societăți. Trebuie, Însă, pînă la urmă, să tranșăm. Cred că există de-a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
La lectura unei astfel de cărți-bilanț cititorului Îi va părea bine că a apucat să trăiască sfîrșitul de veac XX pentru a profita de ocazia nesperată oferită Întru Înțelegerea prezentului. O satisfacție mai degrabă cuminte. Aceeași, mutatis mutandis, ca a Îndrăgostitului părăsit care ajunge să-și exproprieze ceea ce tocmai trăise cu patos. Citindu-i cartea, nu se poate să nu o așezi, ca proiect, alături de excepționala GÎndire ‘68 a lui Luc Ferry și Alain Renaut. O altă carte de căpătîi pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un semn Îngrijorător. Tradiționala luciditate a depresivilor, adeseori descrisă ca o dezinvestire radicală față de preocupările umane, se manifestă În primul rând printr-o lipsă de interes pentru lucrurile Într-adevăr puțin interesante. Astfel, se poate imagina, la limită, un depresiv Îndrăgostit, În timp ce un depresiv patriot pare la drept vorbind de neînchipuit.” (p. 281). Intresantă În construcția personajelor este tehnica de a imprima tuturor digresiunilor paradiegetice personalitatea unuia dintre cele două personaje principale. Dacă un capitol se ocupă de pildă de Bruno
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
jocurile cu cuvinte gratuite. Narațiunea are ritm, dar vei constata că de fapt nu se Întîmplă nimic. Vei constata că nu afli nimic despre Anne, noua iubire a lui Marc - o semi-prostituată foarte frumoasă (și, de aceea, interșanjabilă) pe care Îndrăgostitul o duce În Praga. Vei constata că, deși cuplul ajunge la Praga tocmai În toiul Revoluției de catifea, nu afli nimic despre căderea comunismului, despre comunism. Ci, dacă te interesează, despre "modul În care au influențat revoluțiile din est calitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de iubită, Își trece de urît cu o muscă asupra căreia proiectează toată sensibilitatea rănită de fosta iubită. Nici faptul că, mai tîrziu, reușește să cîștige momentan corpul - poate și sufletul? - iubitei prietenului său, de care era platonic și pierdut Îndrăgostit, nu-i schimbă viața. Renunță la prada prea ușoară și se relansează cu elan În relații imposibile, Își reîmbracă costumul de perdant, ca un Lafcadio caricaturizat, à rebours, pentru care umilința maximă nu Înseamnă cea mai mică Înfrîngere În raportul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu adevărat într-o poveste de dragoste, cu lirismul, inocența și trăirile contradictorii aferente, naratorul, care știe mult mai mult, îl ridiculizează punându-l în ipostaze care scot în relief iluzionarea neroadă, ignoranța, așteptările și frământările vane, întreg comicul situației îndrăgostitului naiv. Metamorfoza de la imaginea purității virginale a sorei medicale de care se îndrăgostește militarul cu termen redus la revelarea brutală a adevărului că aceasta era o practicantă a amorului liber este trăită cu înfrigurare de personaj și cu evidentă satisfacție
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
nisip în calea oceanului”. Viziunea e marcată evident de cosmologia organicistă extatic-hipnotică a lui Eminescu și, mai ales, de Lucian Blaga, dar și de stilistica suprarealistă a fluenței somnambulice sau a peisajului antropomorf, în care părul iubitei șerpuiește printre arterele îndrăgostitului și ierburile oceanului. Dar poetul își relevă de la început filtrul personal de percepție, precum în alegoria morții ca o maree domestică, recurentă în poeme până târziu: „Va veni acea ultimă zi, eu am s-o aud/ urcând prin pământ înăuntrul
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale sale. Comicul de situație se desfășoară în scene vioaie, în care apar caractere îngrijit lucrate și nuanțate ca psihologie. Cuplurile clasice de îndrăgostiți stăpân-stăpână și servitor-servitoare schimbă replici care au naturalețe și aplomb. SCRIERI: Poezii, Iași, 1874; Un tutor, Oradea, 1881; Fata stolerului, Sibiu, 1884; Sfântul Nicolae, Sibiu, 1885; Povestiri adevărate, București, f.a.; Poezii, București, 1927; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Nuță
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
creaturile și dacă toate animalele sunt într-adevăr "copii ai lui Dumnezeu". Faptul că Iisus s-a născut într-un staul le pare unor autori dovada că Mântuitorul a coborât pe pământ pentru a salva și animalele. După alți teologi, îndrăgostiți de scolastică, se ridică două întrebări care sunt dezbătute la Sorbonna la mijlocul secolului al XIII-lea. Apropo de viața de apoi a animalelor: vor învia ele după ce mor? Merg în cer? Într-un loc care le este rezervat special? Toate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ne vom apleca pe urmă asupra altui text, mai romantic: nuvela lui Lester Del Rey Helen O'Loy (1938). Femeia model se prezintă ca o variantă la L' Ève future / Viitoarea Evă (Villiers de l'Isle Adam, 1886) 113. Un îndrăgostit căruia nu i se răspunde la fel îi comandă unui robotician un simulacru perfect al obiectului iubirii. Cu diferența că această androidă va fi îndrăgostită de el. Dar iubirea aceasta atât de dorită devine excesivă, fiind până la urmă monotonă și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]