9,974 matches
-
de-a-și ascunde din nou privirea, și rostestește cu chipul schimonosit de îngrijorare: - Ce-ai făcut, Ioane!? Ne-ai stricat și cu Dumnezău, nu numai cu satul ... Fata asta ți-i neam di sângi, băiete! După o mică tăcere, Ion îndrăznește să ridice privirea: - Lasă mamă, că n-oi fi eu primul care calcă legea asta ... Ș-apoi sângili nostru s-o înstrăinat de-acum mamă ... - Văd eu că te-apuci să faci și legi noi, băiete. Ca să-ți bată vântu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
cel arătos, pe cât de surprins, pe atât de rușinat, găsește îndată ieșire: - Dacă atâta-i pedeapsa pentru pozna me', apoi s-ar putea să-mi fac un obicei din asemenea hoție. - Poate nu știi că ți-ai luat jandarm, Ioane! îndrăznește să-i țină hangul mireasa. În drum spre Biserică, tineretul făcea glume pe seama palmelor primite de Ion de la mamă-sa, de față cu mireasa. Și hohotele de râs se opriră abia la ușa bisericuței din lemn. O frumoasă zi de
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ai brigăzii, dar de foarte multe ori nu ne făceau probleme. Liderul grupului de cai era armăsarul Cezar, pe care dacă îl duceai de căpăstru era docil și ascultător. Dacă duceam caii liberi, Cezar conducea grupul, iar ceilalți cai nu îndrăzneau să se contreze cu el, căci era un armăsar bine făcut și foarte aprig. La pășune totul decurgea normal până după miezul nopții, când începea să mă fure somnul. Nea Costică nu adormea, fiindcă avea ca însoțitor în permanență o
ISPRĂVILE ARMĂSARULUI CEZAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357671_a_359000]
-
intersectează deseori cu impresionismul. Autoarea nu folosește decât rareori nume de lucruri sau persoane, dar în schimb își construiește și comunică cu ușurință imagini impresioniste, atât cu privire la trăirile sale cât și ale altor personaje implicate sau tangente cu viața sa. Îndrăznesc să cred că are o abilitate specială de a-și construi impresii cu coloratură subiectivă, marcate cu accente erxistențial dramatice. * În afară de aceste mijloace care țin de tehnica scrierii, autoare are o deschidere majoră spre integrarea culturii generale în descrierea și
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
Chișinău până la București pentru reunificare cu Patria Mama. Din nefericire, primirea pe care v-au făcut-o autoritățile de la București a reprezentat un duș rece care ne-a șocat pe toți. Nimic nu poate spală rușinea politicienilor din țară care îndrăznesc să se numească români ! De aici, de la mii de kilometri depărtare, noi va îmbrățișam cu toata căldură și va îmbărbătam să nu vă lăsați descurajați. Istoria o scriu eroii, deseori cu sânge și sudoare, nu lașii care se înfunda în
FRAŢI ROMÂNI DE PRETUTINDENI ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357742_a_359071]
-
sa, Dar i-a adus nefericire Frumoasa fată ce-o iubea. Dar Hades, al Infernului zeu, De fiica ei s-a-ndrăgostit Și vrea în al său regat, mereu, Să aibă chipul fetei iubit. S-o ceară mamei nu a-îndrăznit, Căci ea fata, nu i-ar fi dat. Și grabnic la Zeus a pornit, Iar fratele, l-a acceptat. Când Persefona flori culegea La poalele Nysei,în zori, Ea nici măcar nu bănuia, Ce rea e soarta uneori. Când încet pământul
LEGENDA ANOTIMPURILOR de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357749_a_359078]
-
cu muzicalitate / se naște un poem”. Ea își definește astfel și lirica sa, plină de muzicalitate și de sensibilitate. Andrei Măjeri - pe grafica Andreei Culbece - brodează liric instantanee: “6-4 ca la teatru “Așezat în fața vieții / la cea mai dezacordată harpă / îndrăznesc să risc / se întâmplă uneori să adorm cu capul / pe piepturile spectatorilor / le șterg dunele de lacrimi / cu urechea stângă / cea mai ridicolă din corp / izbesc fruntea de trunchierile firii / când ridic mâna / eu regizorul-bâlbâit “. Lucian Mihăilescu - un poet interesant
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
asta le va arăta, în toate zilele și în toți anii, defectele pe care le au românii ... S-a lăsat atunci o tăcere de moarte, care s-a auzit troznind ca gheața aia care se rupe, în tot raiul ... Nu îndrăznea nici unui dintre ei să spună ceva ... . - Și dacă nici de la Caragiale nu or să învețe nimic, românii, Doamne, și nu o să le fie rușine deloc? Și or să rămână la fel plini de defecte și de păcate, ce te faci
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
larg al cuvântului. În cazul meu, prietenii și familia mi-au spus întotdeauna că am „un cancer al curiozității”. Un jurnalist trebuie să fie deschis și dornic să înțeleagă și să explice totul. El nu poate fi timid, trebuie să îndrăznească să adreseze întrebări care pot stânjeni oamenii, în special politicienii. Am fost cunoscută pentru acest gen de interviuri. Deseori, ele erau ca o luptă de cuvinte între intervievați și mine. Octavian CURPAȘ: Când ați fost în Liban, aveați intenția să
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
Elefterie? Cine nu a fost blagoslovit de monahul Elefterie? Cine nu a fost vindecat sufletește și trupește de tămăduitorul, Elefterie de la Agapia Veche. În plin comunism, monahul Elefterie, sub amenințările permanente ale securității, de atunci, mai precis, anii ’70 - ’90, îndrăznea să facă pe doctorul, ajutând mii de oameni să se vindece de nenumăratele boli trupești și fără a cere vre-o răsplată. Zilnic, zeci, uneori, sute de oameni cu diferite neputințe omenești urcau dealul Mănăstirii Agapia Veche, cu scopul de
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
Virgil Stan, prozatorul iubirilor și al puterii adevărului, a debutat relativ târziu în lumina literelor. Dar încă de la prima carte, „Iubirile unui pescar”, descoperim că scriitorul era acolo dintotdeauna, era nevoie doar de un impuls, un sprijin moral în a îndrăzni și a scrie tot ce cu atâta magie și har povestea. Astfel în 2010 autorul se bucură de apariția a două cărți foarte bine primite de critica de specialitate. „Cât de mult te iubesc...”, roman, și povestirile pescărești și de
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
unor mesaje constructive, „sunt armele” ce îl conduc pe drumul literaturii. Virgil Stan ne dovedește că niciodată nu e prea târziu să-ți împlinești un vis, că lumea poate fi mai bună dacă noi oamenii, ieșim din inerția îngenuncherii și îndrăznim să evadăm în lumea miraculoasă a creației. În luna aprilie 2011 am fost primit în Liga Scriitorilor din România, filiala Iași. Pe 8 mai 2012 cu sprijinul Clubului Artelor „Solteris” din Mangalia, condus de poeta Emilia Dabu, am lansat la
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
că „By listening the voice of conscience we go for doing something/ Say we talk or remain quiet, it would not make a difference,/ and we still exist” (We Are Hanging on to Life). Visul omenirii este acela de a îndrăzni să-și schimbe cursul ei existențial spre un mai bine și, de ce nu, dacă se poate, spre foarte bine. Cartea această, ca și existența noastră că și lumea sunt acea lecție permanentă și repetitivă „to learn how to get tired
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
mai fusese în contact cu un trup de femeie, ceea ce îi accentuă senzația de lipsă, mărind și misterul apropierii lor, căci, cu siguranță, nu uitase scena de data trecută în care tot ei erau protagoniștii. Nici pe Minodora Lepădatu nu îndrăznise s-o invite la el acasă, poate de teama că până la urmă ar fi ajuns cu ea și în pat. In loc de răspuns, eleva, pe jumătate amețită de alcool, dar și datorită faptului, că situația creată o excita și
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
scrisului este acela că Leonard Ionuț Voicu ne pregătește în permanență pentru un final care cade cu repeziciunea unei ghilotine inexorabile. Acesta este trăsnetul destinului în care, momente de istorie dureroasă pentru țăranul român sunt aduse în prim plan. Să îndrăznim oare să credem că Leonard Ionuț Voicu trage un semnal de alarmă întregii omeniri, folosindu-se de fapte adevărate, cu privire la iluzia perfectă a unui comunism luminos unde pământurile și totul, în general, „aparțin poporului, dar de fapt nimănui?” Așa cum este
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
suferințele, Învierea!” Seara am ieșit în curte să mă odihnesc și am hotărat să mă duc pentru o clipă la cruce. Gândul a plecat fără șovaială și s-a oprit pe culmea unui deal pleșuv. Nici-un fir de iarbă nu îndrăznise să răsară acolo. Nici-o floare nu-și răspandea acolo parfumul. Pământul era numai bolovani și pietre. În sufletul trecătorilor erau tot numai bolovani și pietre. Pe cruce, între doi tâlhari de drumul mare, Isus Christos plătea prețul păcatului meu. Mâinile
O CLIPĂ LA CRUCE de LILIANA BOTEA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344691_a_346020]
-
De ce când vreau să-ți dau iubirea Nu o primești cum mi-aș dori? De ce respingi mereu oferta Când spun c-a mea cândva vei fi? Când te-am văzut întâia oară Destinul mi-a trecut prin față N-am îndrăznit în acea clipă Să cred că vom avea o viață. De-atunci te văd în orice lucru În soare, lună și în stele Și peste noapte tu devii Femeia visurilor mele. Nu vreau să fie prea târziu Când vei afla
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
adorat Întoarce-ți privirea spre mine În ochii-ți mă-înec cu adânc Îmi umplu inima de tine Te-absorb, te iubesc și tac mâlc. TRISTUL VESEL VALENTINE Încerc să nu judec și totuși o fac La tine când mai îndrăznesc Și judec că ești prea departe acum Distanța încerc s-o gonesc Departe-i iubirea dar doru-i nestins Departe mereu te gândesc Departe speranța-mi plutește domol Departe atunci te găsesc Și vreau de distanță să te separ Din rai
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
a rămas o eternă și nemuritoare întruchipare a luptei împotriva obscurantismului și a intoleranței din Europa secolului al XVIII-lea. El s-a definit cel mai bine: Îmi place grozav de mult să spun un adevăr pe care ceilalți nu îndrăznesc să-l spună și să-mi îndeplinesc obligațiile pe care alții nu îndrăznesc să și le îndeplinească. Exercițiu de imaginație cu Salvadore Dali În anul 1940 Salvadore Dali realizează tabloul intitulat, Piața de sclavi cu bustul lui Voltaire dispărând"(The
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
intoleranței din Europa secolului al XVIII-lea. El s-a definit cel mai bine: Îmi place grozav de mult să spun un adevăr pe care ceilalți nu îndrăznesc să-l spună și să-mi îndeplinesc obligațiile pe care alții nu îndrăznesc să și le îndeplinească. Exercițiu de imaginație cu Salvadore Dali În anul 1940 Salvadore Dali realizează tabloul intitulat, Piața de sclavi cu bustul lui Voltaire dispărând"(The slave market with dissapering bust of Voltaire). Nuanțând ideile de libertate ale lui
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
N-aveți grijă, pani Polec! Merg încet cu ea! îl asigură. Băiatul luă cu multă delicatețe iapa de căpăstru și porni la drum, mergând pe jos, până ieși pe uliță. Apoi, când se văzu la drumul mare, cel de remorci, îndrăzni să urce pe șaua de pe spinarea animalului. Nu era deloc obișnuit să călărească, dar, după vreo doi kilometri, învățase un pic. Nu era mare greutate. Mai încolo însă se plictisi, căci i se păru că mergea prea încet. Ce-ar
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
pe care o rebotează cu numele Amintiri din Italia, ca în traducerea românească publicată în periodicele timpului. Avea un impuls interior de a scrie, de a comunica, echivalând cu aceea de a se confesa, de “ a filozofa“. De multe ori îndrăznește să facă considerații asupra vieții și dragostei, notând amuzante banalități de adolescent, care transcriu însă o reală agitație interioară. La vîrsta de 22 de ani este atras de explicația darwinistă a lumii și chiar alunecă spre ateism. Aceste idei le
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
exprimare, atâtea pronume de politețe în limba română care exprimă o atitudine de respect, de apropiere sau de distanță față de persoanele cărora ne adresăm: mata, dumneata, dumneavoastră, Domnia ta, Domnia voastră, Maria voastră ... . Am avut voievozi, am avut regi, dar nimeni nu îndrăznea, din bun simț, să le spună pe nume, să-i strige pe nume. Cu alte cuvinte, respecți ceea ce merită să fie respectat și ... respectă pentru a fi respectat! Bunul simț ar trebui să ne fie cântarul care să ne spună
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
zi și o jumătate din noapte la volan pe drumul de întoarcere în Germania. În aceeași săptămână, pe când se afla la lucru, durerea din piept l-a doborât. Te vei distruge, îi spusese soția, vizitându-l la spital, dar nu îndrăznise să-l copleșească cu alte reproșuri, cum îi stătea în obicei. L-am visat pe tata, îi povestise acesteia atunci. L-am visat spărgând lemne în șopronul vechi, iar eu nu eram copil, cum s-ar fi cuvenit să fiu
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
El era aproape sigur însă, că lui Domide, un individ nu tocmai dus la biserică, până la urmă nu i s-a dat ce i s-a promis în caz că la proces declară cutare și cutare. Altele la telefon cumnatul său nu îndrăznea să dezvăluie, și așa vorbise prea destul. Își contactase imediat avocatul. Da, era o soluție, se mai putea întreprinde ceva în temeiul ăsta, dar, se scuzase omul legii, asta era deja o cauză penală, iar el, civilist de formație, nu
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]