4,345 matches
-
să fim în NATO sau în Comunitatea Europeană. Nu e ușor de răspuns la aceste întrebări, iar Pastenague se uită cam batjocoritor la mine. — Te iei prea în serios, zice, te crezi ditamai strategul! Confunzi geopolitica cu șahul. Chiar și șah joci din ce în ce mai prost. Mai bine ți-ai scrie romanul și i-ai lăsa pe domnii politicieni să-și facă treaba lor, care nu e și a ta... Cotidianul, 14 martie 2003 Fost-ai lele cât ai fost?! — Uite, zice Pastenague
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
dificilă și un limbaj care e un delir neologistic, aceasta e poezia lui Simion Stolnicu, căruia nu-i lipsește vocația, vizibilă în versuri-oracol: Pătrate negre, pătrate albe, Cuprinse-n conul unui lampadar; Surâdea infloreșcență de galbe Reginei albe, reginei negre, Șahului de smoală, șahului de var... și în proza fatală, veac XX, din Autoportret: Sunt copilul negrelor claviaturi Melodios preum e cinteza din păduri, Pentru a schimba lesne fugarii de vis Ai diligenței spre nenoroc deschis, Știu desfolia elegii de Hinduși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
limbaj care e un delir neologistic, aceasta e poezia lui Simion Stolnicu, căruia nu-i lipsește vocația, vizibilă în versuri-oracol: Pătrate negre, pătrate albe, Cuprinse-n conul unui lampadar; Surâdea infloreșcență de galbe Reginei albe, reginei negre, Șahului de smoală, șahului de var... și în proza fatală, veac XX, din Autoportret: Sunt copilul negrelor claviaturi Melodios preum e cinteza din păduri, Pentru a schimba lesne fugarii de vis Ai diligenței spre nenoroc deschis, Știu desfolia elegii de Hinduși, Ori deopotrivă albe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zic - desigur cu învoirea lui Alecsandri - și Odobașa, este un personaj care are gata la dânsul felurite ode pentru toate prilejurile: "Acrostihescu ... (scoate din buzunar un volum manuscris și caută filele): Aurora... La mormântul ei!... odă la împăratul... odă la șahul... odă la craiul!" Și dacă el își pune poezia și în slujba șahului, asta nu-l împiedică să o înalțe sus de tot - în teorie: Acrostihescu: "Poezia este o artă sfântă... o fiică cerească." Flutur: Apoi, dacă-i o fiică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
gata la dânsul felurite ode pentru toate prilejurile: "Acrostihescu ... (scoate din buzunar un volum manuscris și caută filele): Aurora... La mormântul ei!... odă la împăratul... odă la șahul... odă la craiul!" Și dacă el își pune poezia și în slujba șahului, asta nu-l împiedică să o înalțe sus de tot - în teorie: Acrostihescu: "Poezia este o artă sfântă... o fiică cerească." Flutur: Apoi, dacă-i o fiică cerească, n-o face să umble cu colinda la sărbătorile unora și altora
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
creării mentale a tipurilor de fundamentalism. De aici decurge și importanța analizei fenomenului social al fundamentalismului din per spectiva complexității multidimensionale dezvoltate de Ioan Petru Culianu. Ea constă, înainte de toate, în încercarea de a anticipa viitorul pe principiile jocului de șah și în șansa pe care această predicție ne-o oferă de a limita efectele negative ale fundamentalismelor religioase în întreaga lume. XXV.2. Șapte ipostaze ale fundamentalismului religios De referință în literatura românească de specialitate a temei este cartea lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
arbore. Preluându-l și adaptându-l pe Culianu, l-am putea numi „arborele fundamentalismului religios”. Unele ramuri pot rămâne veșnic virtuale, altele pot avea șansa intrării în timp și istorie. Foarte important este faptul că putem anticipa - asemenea jucătorului de șah - cu o clipă mai devreme ce variante noi de fundamentalism vor mai apărea. O prognoză este întotdeauna importantă pentru că te poate pune în gardă față de un potențial pericol al fundamentalismului violent. La fel de importantă este și lecția oferită de interpretarea binaro-fractalică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mod de a avea o idee bună este de a avea cât mai multe idei. * Așa cum vă schimbați îmbrăcămintea, încălțămintea, încercați să vă schimbați și ideile, deoarece și ele au un termen de valabilitate. * Viața este ca un joc de șah, în care adversarul tău este timpul. Dacă eziți înainte de a face o mutare sau dacă nu muți deloc, timpul va câștiga partida. Nu uita că joci împotriva unui adversar care nu tolerează lipsa de hotărâre. 2. Stimularea gradului de activism
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Pasteur sau Spielberg (a se vedea §4.3.2.2), care au dovedit genialitate în diferite domenii, dar care au întâmpinat multe dificultăți în școală, putem afirma că nu au fost inteligenți? Dar despre un sportiv campion, un jucător de șah valoros sau un cântăreț renumit, care în urma testelor obișnuite de inteligență nu au un IQ înalt? Ce le-a permis acestora să obțină asemenea performanțe în domeniile lor de activitate? Howard Gardner (profesor de teoria cunoașterii, educație și psihologie la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de cal... care n-o puteai s-o mănânci. De foame am dus-o rău... Aicea era problema groaznică. În rest, mergeai și lucrai din greu... Aveam și o curte unde duminica puteam să stăm, să mai jucam câte un șah... Aveau și ceva cărți, puteai să citești... Știu că am citit câte ceva... Pe Oblomov l-am citit... Oblomovismul este un aspect psihic al omului, de-a nu face nimica... Era vorba despre un conte din ăsta rus, care nu lucra
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am spus: „Mă, ce-ai făcut de m-ai salvat?”. „Păi, ce să fac? O trebuit să te salvez. Am luat medicamente.” „Ai furat!?” „Păi”, zice, „ce vrei să fac? A trebuit să te salvez, că n-aveam adversar la șah”. Avea și umor... Jucam cu el șah, era un bun șahist și și-o găsit și el adversar. Un om deosebit. Când ați căzut În apă nu v-au dat voie să vă schimbați hainele? De unde? Cu ce? Aveam o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-ai salvat?”. „Păi, ce să fac? O trebuit să te salvez. Am luat medicamente.” „Ai furat!?” „Păi”, zice, „ce vrei să fac? A trebuit să te salvez, că n-aveam adversar la șah”. Avea și umor... Jucam cu el șah, era un bun șahist și și-o găsit și el adversar. Un om deosebit. Când ați căzut În apă nu v-au dat voie să vă schimbați hainele? De unde? Cu ce? Aveam o haină subțire, zeghea, plus așa-zisul palton
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că după mine mai vin Încă șase, tot de la noi din cameră. Catastrofă! Când Îi văd: „Da’ ce ați făcut, măi, oameni buni?”. „Păi”, zice, „la percheziție am avut sticlele scrise și”, zice unu’, „pe mine m-o prins cu șahul.” Aveați șah făcut din pâine? Da, șahul era făcut din pâine și colorat cu hipermanganat, ca să difere culorile, și la table la fel, că aveam și table... Păi să ne treacă timpul... Da’ nu puteai juca liniștit, că jucai tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mine mai vin Încă șase, tot de la noi din cameră. Catastrofă! Când Îi văd: „Da’ ce ați făcut, măi, oameni buni?”. „Păi”, zice, „la percheziție am avut sticlele scrise și”, zice unu’, „pe mine m-o prins cu șahul.” Aveați șah făcut din pâine? Da, șahul era făcut din pâine și colorat cu hipermanganat, ca să difere culorile, și la table la fel, că aveam și table... Păi să ne treacă timpul... Da’ nu puteai juca liniștit, că jucai tot cu frica
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tot de la noi din cameră. Catastrofă! Când Îi văd: „Da’ ce ați făcut, măi, oameni buni?”. „Păi”, zice, „la percheziție am avut sticlele scrise și”, zice unu’, „pe mine m-o prins cu șahul.” Aveați șah făcut din pâine? Da, șahul era făcut din pâine și colorat cu hipermanganat, ca să difere culorile, și la table la fel, că aveam și table... Păi să ne treacă timpul... Da’ nu puteai juca liniștit, că jucai tot cu frica În sân... cum ți-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În stânga, unul În dreapta... și se uita la ei cum joacă table, da’ nu Își dădeau seama că ce fac... Și În dimineața aia o fost percheziție, da’ n-o găsit nimic. Și după percheziție ăștia s-o apucat să joace șah, să joace table. Acuma, gardienii care o fost n-o putut să facă proces-verbal, că ce le-ar fi zis? „Voi nu vă faceți datoria, mă. Ați făcut percheziție dimineață și n-ați găsit nimic și ați găsit după-amiază?” Tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ar fi zis? „Voi nu vă faceți datoria, mă. Ați făcut percheziție dimineață și n-ați găsit nimic și ați găsit după-amiază?” Tot ei erau vinovați... Și dacă i-o găsit nu le-o făcut raport, doar le-o luat șahurile, tablele și sticlele scrise... că s-o găsit cioburi de sticlă. Știți cum se scria pe sticlă? Se face sticla cu săpun și un tifon Îl pui dublu și pui praf... și când l-ai scuturat rămâne pe săpun, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine În pat. Îmi amintesc că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia la strung... Și la o percheziție au dat ăștia de ele: „Cine le-a făcut, mă?” „Eu.” „Du
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia la strung... Și la o percheziție au dat ăștia de ele: „Cine le-a făcut, mă?” „Eu.” „Du-te-n pizda mă-tii, că nu poți tu să faci așa ceva.” „Fac, domnule!” „Ia, vino Încoace la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și i-a făcut șefului de tură, care era acolo, piese cu săpun. Și Îi zice ăsta: „Bă, dacă mai spui la cineva că mi-ai făcut mie, te Împușc!”. Pe urmă vine alt caraliu să-i facă piese de șah din pâine: „Bă, fă și mie, dar du-te dracu’ să nu spui la nimeni!”. Până la urmă vine și comandantul Închisorii... deci toată lumea aflase. Ăsta le făcea garnituri de șah la toți. Pentru mine era bine, că venea ăsta cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Pe urmă vine alt caraliu să-i facă piese de șah din pâine: „Bă, fă și mie, dar du-te dracu’ să nu spui la nimeni!”. Până la urmă vine și comandantul Închisorii... deci toată lumea aflase. Ăsta le făcea garnituri de șah la toți. Pentru mine era bine, că venea ăsta cu câte un castron de varză pe sub zeghe... Da’ când venea ăsta, se simțea mirosul de varză... și vedeai o sută de capete cum se ridicau. Și eu intram cu varza
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lămurit cum funcționează mecanismele „jocurilor politice” locale și care nu-și mai face iluzii în privința principialității motivelor invocate la „rotiri”. De aceea, nici față de ai mei nu-mi dramatizez situația. Să le declar că mă simt ca o piesă de șah mutată greșit, „mîncată” o dată, repusă pe tablă și, din nou, plasată astfel încît să poată fi atacată cu pionii? Nu, i-aș dezamăgi și mai tare... *Apropo de renunțări: ultima e la „Vitrina literară” din „Steagul roșu”. Deoarece stătea de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
final, să vedeți expresii populare, să vedeți ce-a zis șoarecele de jos!” M-am retras imperceptibil, lăsîndu-l pe B. să guste „morala”. *„Dacă aș fi boier și n-ar trebui să-mi cîștig pîinea cu sudoarea frunții, aș juca șah”, mi-a spus Cojocaru, care tocmai se întorcea de la Institut, după nouă sau zece partide cu Ion Diaconița. Cînd face astfel de mărturisiri, Costică pune o insistență particulară în vorbe, le imprimă o dicțiune care le dă gravitate. Ca și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se întorcea de la Institut, după nouă sau zece partide cu Ion Diaconița. Cînd face astfel de mărturisiri, Costică pune o insistență particulară în vorbe, le imprimă o dicțiune care le dă gravitate. Ca și celelalte pasiuni ale sale, cea pentru șah (șahul și încetineala la scris mă determină să-l asemăn cu junimistul Vasile Burlă) își are originea tot în literatură. Nu cunosc pe altcineva care să aibă într-un grad mai înalt decît el cultul cărții și al scriitorului clasic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întorcea de la Institut, după nouă sau zece partide cu Ion Diaconița. Cînd face astfel de mărturisiri, Costică pune o insistență particulară în vorbe, le imprimă o dicțiune care le dă gravitate. Ca și celelalte pasiuni ale sale, cea pentru șah (șahul și încetineala la scris mă determină să-l asemăn cu junimistul Vasile Burlă) își are originea tot în literatură. Nu cunosc pe altcineva care să aibă într-un grad mai înalt decît el cultul cărții și al scriitorului clasic. Ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]