12,339 matches
-
o experiență care aducea lejer cu decorporalizarea: să am o întâlnire cu cea mai mare pasiune a mea din ultima decadă. Putea fi comparabilă cu cina luată în compania unei mega-celebrități și cu efortul de a trece cu grație peste șocul de a fi atât de aproape de un chip pe care l-ai văzut pe afișe, pe ecranele cinematografelor, la E! True Hollywood Story 1. Chipul lui Randall fusese starul viselor mele atâția ani de zile, fiind înlocuit, temporar, de pasiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Avenue și Upper East Side... ca să nu mai pomenesc de colecția de artă contemporană, care rivaliza cu priveliștea oferită de ferestre. Ca să fiu sinceră, mă dăduse pe spate. — Bea, în baie avea un Rothko, am șoptit încă în stare de șoc. Iar baia - una din cele cinci băi, ar trebui să adaug - e mai mare decât toată garsoniera mea! — Ei, Claire, garsoniera ta are vreo trei metri pătrați, a observat Bea. Dușul tău e în bucătărie. Exact asta ziceam și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Iar eu priveam, cu o teamă din ce în ce mai mare cum, în fiecare săptămână, muntele de dosare, de lângă unul dintre pereții biroului, creștea cu constanță. Când ajungeam să iau legătura cu cei mai noi autori ai mei, aceștia erau deja obișnuiți cu șocurile. Majoritatea trecuseră deja prin trei, poate chiar patru editori de la Grant. Când am sunat-o să mă prezint, una din femei și-a exprimat obosită speranța că eu aveam să rezist mai mult decât precedentul editor. Am asigurat-o că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
putea trăi cu un trandafir oratoric, zise Sally Pringsheim. Simfoniile sunt în regulă în sălile de audiție, dar nu cred c-o să mor dacă n-am așa ceva în vaze. Eva o fixă cu privirea, cuprinsă de un sentiment compus din șoc și admirație. în Parkview Avenue critica fățișă a aranjamentelor florale realizate de Mavis Mottram era echivalentă cu proferarea unei blasfemii. — Știi, asta am vrut să spun și eu întotdeauna, răspunse ea, învăluită brusc într-un val de căldură, dar niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Banii nu erau o problemă, iar Rossiter Grove era plictisitor de moarte. Și, mai presus de toate, fututul trebuia să fie - trebuia neapărat să fie - ceva distractiv, indiferent cum îl judecai. Eva Wilt primi toate aceste informații ca pe un șoc. în cercul ei „fut“ era un cuvânt pe care îl foloseau de obicei soții atunci când se loveau cu ciocanul peste deget. Atunci când îl folosea ea, Eva o făcea de obicei în intimitatea băii și cu un alean care îl despuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu avansaseră deloc în rezolvarea problemei. în timp ce Mecanicii Auto s-au îndepărtat de fascinanta situație, îndreptându-se spre cursul de desen tehnic, Wilt a cules exemplarele din Shane, rămase necitite, și s-a îndreptat spre cancelarie într-o stare de șoc. Singura consolare care-i venea în minte era aceea că le va lua cel puțin două sau trei zile ca să sape până jos și să descopere că lucrul care, după toate aparențele, trebuia să fie trupul unei femei ucise era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
plăcerea să vă anunț că am reușit să refacem conexiunea electrică la cantină, le spuse el celor prezenți, așa că o să putem să facem un prânz ca lumea. Eu sper numai să mă simt în stare să mănânc, zise dr. Cox. Șocurile din ultimele zile nu m-au ajutat cu nimic la sporirea poftei de mâncare, iar când mă gândesc la sărmana doamnă Wilt... — încearcă să nu te gândești la ea, zise directorul-adjunct, dar dr. Cox clătină din cap. — încearcă tu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
la ea, zise directorul-adjunct, dar dr. Cox clătină din cap. — încearcă tu să nu te gândești la ea când o nenorocită de mașină de forat imensă zbârnâie cât e ziua de lungă lângă fereastra biroului tău. — Dacă tot vorbim despre șocuri, zise dr. Board, eu tot nu pricep cum se face că șoferul de pe tirbușonul ăla mecanic a reușit să scape de electrocutare atunci când ne-au tăiat cablul de alimentare cu curent. — Ținând cont de problemele cu care ne confruntăm acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pe doi ani în Siria. Așteptare cu lacrimi și lacăt, revedere disperată: bocet, giugiuleli, țipete. Soțul gras și guraliv nu rezistă interogatoriului, recunoaște, glumeț, rătăcirile: doi ani singur, ce să fi făcut, doar nu-i eunuc, ci bărbat, mde, cabărbații. Șoc, spital, injecții, divorț, spital: irecuperabilă, decretase micuțul Marga. Se încurca, o lună, două, cu unul altul, nu durează, nu-i decât o cârpă stoarsă, sărăcuța, așa spunea marele doctor al nebunilor. Iată alt damblagiu: un țăran mic, gras, fără vârstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de alarmă. Pentru asta e potrivit Tolea al nostrum!Năzbâtiile pot provoca încurcături, defecțiuni, dar și revelații involuntare. Îl împingem în colcăiala tenebroasă: să dea, Bufonul, haios și hahaleră, din mâini și din gură. Poate se declanșează, din greșeală, mișcarea. Șocul, aprinderea motorului. În dimineața când începea, în sfârșit, acțiunea, profesorul arăta mai tânăr decât vârsta pretinsă de acte. Încă tânăr arăta fostul profesor, Tolea Voinov, autoselecționat ca momeală, declanșator, încurcă-lume. Young Anatol, în costumația anotimpului juvenil și alert. Sfidarea, sfidarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ochelarii cu ramă aurită și își îndesa pe cap căciulița neagră, un fel de ciorap de lână țuguiat la capăt. Gâfâia, e drept, și era cam încovoiat de spate, dar ținea la drum lung și nu-și pierduse vioiciunea, în ciuda șocului. „Au trecut două ore, închipuie-ți, și încă n-au curaj să admită public că s-a întâmplat ceva care n-a fost în puterea lor. Ceva inevitabil, imprevizibil, care contestă Autoritatea atotstiutoare si atotputernica. Surprizele mamei noastre, Natura! Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sfârșitul războiului. Tot așa, departe, că se îndrăgostise de un misionar al marilor făgăduințe. Am rămas cu mama, n-a fost ușor. De domnul Tavi n-am mai auzit mult timp. Dar știu că și el a trecut printr-un șoc, în perioada aceea. Am aflat apoi că... — Da, da, înțeleg, se auzea încurajarea Venerei, care aranja pe masă fursecurile. — Acum, mi-a scris cumnată-mea, nemțoaica. Mi-a trimis și ceva bani. Mai trimiteau ei, din când în când. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bârfa străbat teritoriul unei țări, informația neoficială are o viteză de penetrație uluitoare, exponențială, ca la cutremure, adică, unde diferența dintre gradul 2 și gradul 3 Richter este mai mică decât între 7,2 și 7,3. Reacție nucleară, fatală, șoc, explica profesorul. „Da, da, înțeleg“, aproba resemnată gazda, mai aranjând fața de masă, mai mutând vaza cu nelipsitele flori aduse de gentilul domn profesor. Tolea vorbea deja despre mecanismul de creștere a taxelor prin amenzi de circulație, pentru gunoiul din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
decât o reacție impulsivă față de sfaturile ei sâcâitoare, o simplă ieșire hiperbolizantă. Cancerul la plămâni era în remisie și, după cum îmi spusese oncologul la ultima consultație, aveam motive pentru un optimism prudent. Asta nu însemna că am încredere în el. Șocul cancerului fusese atât de mare, încât nici acum nu credeam în posibilitatea supraviețuirii. Mă resemnasem cu ideea morții și, după ce îmi scoseseră din corp tumoarea și trecusem prin chinurile tratamentului cu radiații și ale chimioterapiei, care mă sleiseră de puteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
numărând restul unei cliente. Din fericire, l-am văzut înainte de a mă vedea el pe mine. Dumnezeu știe ce vorbe neinspirate mi-ar fi scăpat de pe buze dacă n-aș fi avut acele zece sau douăsprezece secunde pentru a absorbi șocul. Și nu mă refer numai la improbabilul fapt de a-l vedea acolo, lucrând ca angajat într-un anticariat, ci și la aspectul lui fizic, radical schimbat. Tom fusese întotdeauna un tip îndesat. Fusese blestemat cu unul din trupurile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Și astfel, curtea pe care i-o făcea Harry continua și, cu cât Tom își disprețuia mai mult slujba, cu atât mai multă încăpățânare își apăra propria inerție; și cu cât devenea mai inert, cu atât se disprețuia mai mult. Șocul de a fi împlinit treizeci de ani în împrejurări atât de sordide avusese efect asupra lui, dar nu suficient pentru a-l împinge să ia măsuri și, deși masa luată la tejgheaua de la Metropolitan Diner se sfârșise cu hotărârea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
zi dimineață, Honey e de mult plecată când restul lumii se dă jos din pat. E o altă zi încântătoare, poate cea mai frumoasă zi a primăverii, dar se va dovedi a fi și o zi a surprizelor, a unor șocuri care, până la urmă, vor fi mai puternice decât perfecțiunea vremii și a peisajului, împingând-o către un ungher mărginaș al memoriei. Dacă e să-mi amintesc cumva de ziua aceea, ea e ca un puzzle, un morman de senzații izolate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
clipe, ca să-și găsească suflul. Regina lui reapăruse ca prin minune și nu mă îndoiesc că inima îi bătea nebunește, amenințând să-i spargă pieptul bolnav de dragoste. Rufus era mult mai calm decât fusese la telefon, în după-amiaza aceea. Șocul începuse să se mai atenueze și a reușit să își încheie relatarea fără prea multe întreruperi. El și Nancy stăteau pe pat și, de fiecare dată când îl lăsau nervii și izbucnea în plâns, ea îl lua în brațe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ținusem la el într-un fel mai special (în parte fascinație, în parte respect nemăsurat, în parte scepticism) și, dacă ar fi murit în oricare alte împrejurări, mă îndoiesc că aș fi fost la fel de afectat. Era mai mult decât un șoc, mai mult decât tristețe; mă îneca furia față de renghiul grotesc care i se jucase. Faptul că anticipasem înșelătoria lui Dryer nu mă ajuta, nici faptul că instinctul mă avertizase că escrocheria cu Hawthorne era doar o cacealma, o păcăleală elaborată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
doisprezece oameni urmau să mă sufoce cu îmbrățișări, sărutări și palme pe spinare, fără a mai pomeni izbucnirea de strigăte dezlănțuite și cântece. Eram atât de puțin pregătit pentru un asemenea atac binevoitor, încât era să-mi vărs mațele în urma șocului la care mi-a fost supus organismul. Petrecerea a durat până târziu în noapte și, la un moment dat, m-au convins să mă ridic în picioare și să țin un discurs. Șampania mi se urcase de mult la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de fapt. Vedeți, într-o zi m-am hotărât să-mi surprind iubitul din New York. Da, chiar a fost o „surpriză“ pentru el. Când am intrat în apartamentul lui, o blondă se... ăă... odihnea pe patul lui. Vă închipuiți ce șoc? Geoff a spus că poate să-mi explice. I-am spus să nu se obosească. Dar, acum că mă gândesc, poate ar fi trebuit să îl las să îmi explice. Doar ca să aud ce-ar fi putut să îi treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
prea mult interes. Asta se întâmplă cam cu o săptămână înainte de discursul cu „Nu cred că o să meargă“. Ați crede că mi-am învățat lecția până acum. Dar prevăd vreodată discursul? Niciodată. Poate sunt naivă, dar mereu vine ca un șoc. Vedeți voi, mereu am crezut că, odată ce ajungi să te simți în largul tău cu un bărbat, ar trebui să te vadă așa cum ești de fapt. Pare logic, nu? Dar se pare că lucrurile nu decurg deloc așa. Și după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pun un film porno. Am fost mai mult decât șocată de ceea ce am văzut și credeți-mă; nu m-am născut ieri. Dar, serios, cum pot oamenii să-și facă chestiile astea scârboase unul altuia? Oricum, după ce am trecut de șocul inițial, am sunat imediat la recepție și le-am cerut să vină băiatul de serviciu și să mă ajute să opresc filmul. Vedeți voi, voiam să îi anunț pe loc că filmul porno era o greșeală, pentru că nu voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Dar să ne aducem aminte de momentele bune. Au fost momente bune? Nu-mi vine nici unul în minte acum. Pe de altă parte, nu-mi vine nimic în cap. Doar că Tim se desparte de mine și e un mare șoc. — Încă mai poți să mă suni oricând vrei să vorbim. Mulțumesc, spun, deși habar n-am pentru ce mulțumesc. —Și, Katie? — Da? — Ai grijă de tine. —Mmmm. Jigodia. Capitolul 11tc " Capitolul 11" —Doamne, Katie, ești atât de imatură. Uite, dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Îmi vine să vomit. Sau să plâng. Sau să râd, sau orice altceva. Dar rămân remarcabil de calmă și încep să vorbesc. E ciudat, dar e un fapt bine cunoscut că oamenii se poartă imprevizibil când sunt în stare de șoc. Îi spun lui Wendy că am auzit că de fapt iese cu altă stewardesă. O fată pe nume Sandy. Nu mai iese cu ea, respinge Wendy sugestia. Am auzit și eu zvonul, dar apoi am vorbit cu Sandy zilele trecute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]