198,372 matches
-
Muncă și Refacere, sau cum se chema... Două parale nu făcea un astfel de partid cînd era cu comuniștii care se întăreau și rușii care... Și e cel mai teribil lucru să vezi o figură ca a ăstuia, un om așa de inteligent, un om care a avut o viață așa de frumoasă, care a trăit splendid, bogat, admirat, formidabil... L.G.: Puternic. Al.P.: Puternic...Reputat ca om de spirit...Îmi aduc aminte o singură vorbă de duh care am citit
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
făcea un astfel de partid cînd era cu comuniștii care se întăreau și rușii care... Și e cel mai teribil lucru să vezi o figură ca a ăstuia, un om așa de inteligent, un om care a avut o viață așa de frumoasă, care a trăit splendid, bogat, admirat, formidabil... L.G.: Puternic. Al.P.: Puternic...Reputat ca om de spirit...Îmi aduc aminte o singură vorbă de duh care am citit-o în ziar atunci cînd eram puști. În Parlament un
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
vorbă de duh care am citit-o în ziar atunci cînd eram puști. În Parlament un deputat de Gorj care spunea " Pe mine se sprijină tot județul Gorj". Și el, da, are dreptate, dumneata ești un veritabil soutien-gorge .Adică vine așa de electric o replică de genul ăsta, nu e chiar de colo. Poate să-i vie și unui prost, da" nu cred ! În volumele lui Argetoianu, publicate, are o fotografie la pușcărie cu haine de pușcăriaș în bună stare, corecte
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
de spirit. Era personagiu formidabil ! Mai întîi este unicitatea aspectului lui, că avea totdeauna o haină ori de culoare cărămizie și cam prea lungă, dintr-o stofă cam prea groasă, cu pantalon pepit, ori o haină gri, mai subțire. Era așa de elegant în costumul ăsta al lui improvizat, de el inventat, care nu corespundea cu nici o modă... Așa de fermecător și de boier... Într-adevăr cîțiva oameni am cunoscut care se vedea din prima clipă și din fiecare gest, din
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
culoare cărămizie și cam prea lungă, dintr-o stofă cam prea groasă, cu pantalon pepit, ori o haină gri, mai subțire. Era așa de elegant în costumul ăsta al lui improvizat, de el inventat, care nu corespundea cu nici o modă... Așa de fermecător și de boier... Într-adevăr cîțiva oameni am cunoscut care se vedea din prima clipă și din fiecare gest, din cel mai neînsemnat gest reflex, cît de mari boieri erau. Fenomenul ăsta nu e așa de frecvent. Sunt
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
cu nici o modă... Așa de fermecător și de boier... Într-adevăr cîțiva oameni am cunoscut care se vedea din prima clipă și din fiecare gest, din cel mai neînsemnat gest reflex, cît de mari boieri erau. Fenomenul ăsta nu e așa de frecvent. Sunt mai mulți decît credem, dar nu așa de mulți cum s-ar putea crede, fiindcă ar putea să pară că nu e greu să ai această aparență. Nu e greu, dar nici nu e posibil. Numai dacă
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
adevăr cîțiva oameni am cunoscut care se vedea din prima clipă și din fiecare gest, din cel mai neînsemnat gest reflex, cît de mari boieri erau. Fenomenul ăsta nu e așa de frecvent. Sunt mai mulți decît credem, dar nu așa de mulți cum s-ar putea crede, fiindcă ar putea să pară că nu e greu să ai această aparență. Nu e greu, dar nici nu e posibil. Numai dacă o ai. Iar el era foarte plăcut. Eu am avut
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
mai fi de-acum nici jos, nici sus?// Asuzi cît zece și mănînci puțin,/ după strîmba rînduială-a lui Lenin.// Mănînci cît dau și ești mereu flămînd.// De mori de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe cînd tu-ngălbenești mereu flămînd și hîd...// ai uitat că țara nu mai e și-a ta:/ că doar ciocoiul roșu face din ea ce vrea!". Și nu ezită a adresa reproșuri
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
treia ediții a Festivalului Internațional "Zile și Nopți de Literatură" de la Neptun. Felicitări. Știți bine că orice premiu își are prețul său: va trebui să suportați o ploaie de interviuri, conținînd, în bună parte, cam aceleași întrebări - tipice și stereotipe. Așa încît și prima mea întrebare va avea un caracter oarecum convențional. Sînteți un cîștigător de premii, ați primit cele mai importante distincții și premii israeliene și internaționale, de la Prix Femina, la Friedenpreis și pînă la acordarea înaltului titlu de Cavaler
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
cuvinte, aș spune "familist fericit", dacă vrei mai multe cuvinte, atunci citește toată cartea. Eu găsesc că familia, orice familie, este instituția cea mai misterioasă din lume, cea mai paradoxală, cea mai tragică, cea mai amuzantă și cea mai absurdă, așa încît tot ce scriu eu gravitează în jurul misterului familiei. A.R.: Familia e microcosmul care reproduce macrocosmul? A.O.: Nu-i un microcosmos, e un cosmos. Dacă adaugi și toate rudele, veri și nepoți, e o adevărată galaxie. Dacă cineva
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
marii scriitori ai lumii (și Creangă se numără indiscutabil printre aceștia), autorul Amintirilor din copilărie nu intenționează să spună, ci spune pur și simplu (...)". Confuzie totală. Întreaga mașinărie critică a căzut pe jos, în bucăți. Fără un motor, demonstrația, și așa haotică, lipsită de minima orientare a unui plan, plină de poticniri și de lacune rămâne să ruginească în mijlocul drumului. Ce s-ar putea recicla? Ar fi, pe alocuri, paginile de analize stilistice cuminți: "dar să nu uităm că pupăza este
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
cu generozitate opera muzicală le încorporează. Am putea merge mai departe, să asemănăm opera muzicală cu un concept. Și așa cum conceptul de om, de pildă, captează în matca lui semantică totalitatea oamenilor, desemnîndu-l totodată pe fiecare om în parte, tot așa și un opus sonor va exista prin suma tuturor întruchipărilor (restituirilor) lui posibile, fiind acreditat de fiecare dintre acestea. Ce ne facem însă cu muzicile contemporane care sunt interpretate de multe ori relativ, superficial sau de-a dreptul neglijent? Dacă
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
să recunoaștem, nu e deloc plăcut. ZICERI PARLAMENTARE PE... C|LDUR| Dumitru Dragomir: -Vă spun eu dumneavoastră: lăsați-i să voteze cum vor, că tot dracul ăla este, vă spun eu... Un parlamentar, de la tribună: -Intri, să faci singur, pentru că așa e drept. Lucian Bolcaș: -Eu nu contest că femeile au o capacitate foarte frumoasă de consimțământ, deși mi s-a întâmplat mai rar în viață. Adrian Năstase: -Da, atunci lăsăm votul acesta, il punem deocamdată în frigider până la ora 11
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem și noi pe cei care se află în tot necazul, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu. Că precum prisosesc pătimirile lui Hristos întru noi, așa prisosește prin Hristos și mângâierea noastră”. (II Cor. 1, 3-5). Mântuitorul nu doar că nu refuză pe nimeni care-I cere ajutorul, ci îl oferă chiar El întâi. La întâlnirea cu cortegiul funerar și cu văduva din cetatea Nain, care
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pentru vindecarea și mângâierea celor în suferințe. Unii dintre semenii noștri înclină uneori să creadă că Fiul lui Dumnezeu este departe de noi, pe tronul Său ceresc, lângă Dumnezeu-Tatăl și că suntem singuri în suferințele noastre, însă nu este deloc așa. Și aceasta numai dacă ne amintim fugitiv de episodul biblic relatat în cartea proorocului Daniel (cap. 3), unde citim că regele Nabucodonosor (634-562 î. Hr.) i-a aruncat în cuptorul cel de foc pe cei trei tineri Șadrac, Meșac și Abed-Nego
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
dintr-o dată, regele Nabucodonosor a fost cuprins de spaimă și s-a sculat în grabă, zicând către sfetnicii săi: „«Oare, n-am aruncat noi trei bărbați legați în mijlocul cuptorului cu foc arzător?» Răspuns-au și i-au zis: «Cu adevărat, așa este, o, rege!» Și începând din nou a grăi, a zis: «Iată, eu văd patru bărbați dezlegați, umblând prin mijlocul cuptorului, nevătămați, iar chipul celui de al patrulea, ca fața unuia dintre fiii zeilor»” (Dan. 3, 24-25). Deci Însuși Iisus
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
lui Hristos (Mt. 25); slujindu-i lui, slujim deci lui Hristos. De aceea, Sfântul Apostol Pavel ne cere ca „orice faceți, din suflet să faceți, ca Domnului” (Col. 3, 23). În viziunea patristică, cel de lângă noi este un alt eu; așa se explică de ce îi și numim frați pe cei care au fost renăscuți prin Același Cuvânt, în sensul că prin Botez, primim înfierea cea duhovnicească și devenim unii față de alții frați în Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
al carității, cum numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asistența socială de mai târziu, chiar până în zilele noastre. Primele spitale au fost înființate în incinta mănăstirilor, așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca în fața altarului la patul fiecărui suferind pe care îl slujeau. Pe lângă bolnițe, în preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care-i îngrijeau pe semenii
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust -, apoi supuneau dezbaterii și cauzele bolilor, precum și faptul că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându-i că suferința trupului este purificatoare (căci așa cum focul curăță rugina de pe fier, așa boala curăță păcatul omului), și mai ales că nu sunt singuri pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit suferinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Din Patericul românesc aflăm, printre
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
robilor Săi devotați îngerul Său care să-i slujească și să le acorde îngrijirea cuvenită. Expunem în continuare cazul unui astfel de bătrân, care, bolnav fiind și neavând cine să-l ajute, sculându-se, mânca ce mai găsea prin chilie. Așa a petrecut mai multe zile, fiindcă nu a venit nimeni să-l caute. „După ce au trecut treizeci de zile, de vreme ce nu venise nimeni la el, a trimis Dumnezeu un înger să-i slujească și a petrecut cu el șapte zile
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
un fel de reflexe ale apei si ele, copii aproximative în pămînt și în colb, care curg și plutesc o dată cu fluviul, în același fel și în același sens. Ele se numesc simplu și abstract strada nr.1, 2, 3 și așa mai departe pînă la șase. Rețelele de acces perpendiculare sînt simple accidente peisagistice. Istoria: Menționată pentru prima oară în anul 950, ea se numea, romantic și exotic, Selina. Nume de cadînă astrală din O mie și una de nopți. Apoi
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
tenace și mai profesioniste cercetări românești în domeniul imaginarului, și să îi așteptăm cu interes continuarea, în volumele pe care cel de față le deschide și le anunță. Este o carte de o erudiție extraordinară, care reface legătura (pentru mulți așa-zis ,specialiști" ai domeniului, astăzi, pierdută) între cercetările de imagologie și vechea filologie, buna tradiție a lecțiunii comentate a textelor vechi, de care Corin Braga se apropie implicit, în căutarea unor garanții de științificitate ale demersului. Faptul că - pentru cititorul
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
în celălalt și câtă flexibilitate interioară presupune o asemenea traversare de timpuri. M.I.: Și care a fost răspunsul? B.E. : I-am spus că nu atât flexibilitate se cere, mai exact putere de a îndura - pentru că asta a fost, ca să spun așa, condiția supraviețuirii mele, în timpul regimului comunist - ci, mai cu seamă, păstrarea intactă a resurselor de scepticism. M.I.: Cum erați când s-a terminat războiul? B.E.: Când s-a terminat războiul eram un tânăr foarte umilit care făcuse, ani de zile
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
transformat într-un sincer și convins comunist, iată o poveste în care intră multe și deslușite motivații. În orice caz nu m-am lăsat dus de curent. A fost o alegere, nu un act de oportunism. Circumstanță atenuantă, circumstanță agravantă? - așa sună întrebarea lui Eugen Ionescu din Rinocerii, o piesă la a cărei reprezentare în 1964 pe scena Teatrului de Comedie am pus umărul. Ce-i drept, destul de curând, prin 1948-49, încrederea în regim a început să se clatine. N-a
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
va întâmpla, cum se face că un om care a priceput cursul lucrurilor încă în 1948... M.I.: Sau măcar l-a simțit... B.E.: ... Sau măcar l-a simțit, s-a apucat în 1955 să scrie. Totuși lucrurile nu sunt chiar așa de simple. M.I.: Ați debutat editorial în 1955, cu o broșură despre Bogza, dacă nu mă înșel, nu? B.E.: Exact, în 1955. Care era explicația? Explicația a fost următoarea: în 1953 s-a instaurat ceea ce s-a numit Spiritul de la
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]