3,329 matches
-
Prefața " Spre o nouă arhitectură a Uniunii Europene", în volumul "Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa", Institutul European din România, Buc., 2004, p. 3-17. 5 Este vorba potrivit concluziilor Consiliului European de la Bruxelles din 21-22 iunie 2007 de abandonarea conceptului constituțional care constă în abrogarea tuturor tratatelor actuale și înlocuirea lor printr-un singur document denumit "Constituție". În bună măsură, în viitorul Tratat modificator, care menține tratatele actuale, se va regăsi o parte substanțială din textele Tratatului instituind o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ap]rea că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului solemn (Macabei 1.15). Scopul legii era sedeq, interpretat de obicei prin „dreptate” sau „virtute”, si însemna „calea cea dreapt]” sau ceea ce este normal. În Deuteronom st] scris: Sedeq, sedeq, vei tr]i și vei moșteni p]mântul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel, 1984, p. 4). O persoan] fie evolueaz] în ceea ce privește karma, aspirând la o renaștere mai înalt], fie încearc] s] desfac] leg]tură și opteaz] pentru abandonarea definitiv] a existenței ciclice (samsara). Ușor de spus, greu de f]cut. Într-adev]r, aceast] libertate este plasat] a patra și este scopul cel mai greu de atins în schema celor patru sfârșituri deontologice ale purusharthas, adic] „lucruri c]utate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mașiniste” machiavelice aplicate în guvernare: menținerea ignorantei în rândul oamenilor, caracterizarea toleranței ca fiind nefireasc] etc. Eu aș propune o abordare diferit] a gândirii lui Lao Tzi. Acesta ne îndeamn], la fel cum a f]cut și Mencius, la o abandonare a mijloacelor lingvistice de dirijare a comportamentului. Disputa dintre cei doi se reg]sește în percepția lor diferit] asupra mecanismelor ereditare umane. În opinia lui Lao Tzi, zestrea ereditar] a ființei umane, lipsit] de podoaba culturii și a limbii, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a îndep]rt]rii graduale de dogmă tradițional] conform c]reia morală deriv] dintr-o surs] de autoritate, alta decât natură uman] și a accept]rii ideii c] morală poate proveni din ins]și aceast] natur]. Etapă a echivalat cu abandonarea credinței c] morală trebuie impus] ființelor umane și cu acceptarea aceleia c] morală poate fi înțeleas] în formă autonomiei ființei umane. Debutul acestei etape e marcat de Eseurile lui Montaigne (1595), punctul culminant constituindu-l opera lui Kant (1785), a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le pot inc]lca ori de câte ori vreau s] fac acest lucru? Desigur c] ordinea social] s-ar pr]buși dac] toți indivizii ar gândi în felul acesta. Totuși, recunoașterea acestui lucru ne îndeamn] la prudent] în folosirea principiului și nu la abandonarea lui complet]. Întrebarea r]mane ins]: de ce s] nu îmi încalc obligațiile atunci când este avantajos s] fac acest lucru și știu c] nu voi fi pedepsit? În concluzie, cele dou] tr]s]turi distinctive ale teoriei moderne a dreptului natural
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] proced]m astfel), precum și dac] îi ajut]m pe cei aflați în necaz atunci când putem (avem o datorie prima facie s] îi ajut]m). Conflictul se desf]șoar] între dou] acțiuni care sunt importante și este rezolvat nu prin abandonarea vreunuia dintre principii, ci prin luarea unei decizii referitoare la gradul de important] a fiec]rei acțiuni. Prin această, perspectiva unui exemplu opus unui principiu moral este schimbat]. În loc s] fie un exemplu în care principiul ne spune s] facem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Deci, chiar dac] credem c] mai conteaz] și altceva în afar] de consecințe, si dac] nu suntem absolutiști, nu vom putea evita analizarea descuraj]rii în lumina consecințelor prev]zute ale acesteia. Descurajarea și consecințele Se susține de obicei c] abandonarea practicii descuraj]rii ar avea consecințe mult mai grave decât continuarea ei. Acest punct de vedere este totuși departe de adev]r. Pentru a vedea de ce este așa, cred c] ar fi util s] introducem un sens tehnic al termenului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idei înțeleg prin termeni morali, sperând, prin urmare, s] arate c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii este, cel puțin în mare, același lucru, în ciuda unor diferențe semnificative. O cale mai ușoar] pentru teoreticienii „Poruncii Divine” ar putea fi abandonarea versiunii lingvistice în favoarea a unei versiuni extinse mai moderne, ținând totuși cont de faptul c] binele și voia lui Dumnezeu nu sunt unul și același lucru, ajungând s] reprezinte același lucru: Dumnezeu voiește tot ceea ce este bine și tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de numeroși cercetători și oricum cunoscute și comentate pe mai departe în filosofia istoriei (la Carl-Georg Hempel, Maurice Mandelbaum și mai ales Patrick Gardiner). Noua filosofie a istoriei a propus în schimb înlocuirea unor principii fundamentale până la acea dată prin abandonarea convingerii că practica istoriografică este axată pe explicarea trecutului prin reguli logice (precum în modelul deductiv sau nomologic și în modelul rațional) și, în consecință, prin trecerea la analiza povestirii istorice nu doar ca procedeu narativ, retoric sau cultural, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a fost depășit însă în chip natural de propria istorie și de devenirea civilizației europene, chiar după câteva secole de la întemeiere, prin ruptura de occident din secolul VIII, sub raport religios, definitivată politic în secolele XI-XIII. Despărțirea de Roma sau abandonarea ei în fața cuceritorilor barbari avea să se resimtă nu doar în evoluțiile separate și atât de diferite ale celor două areale de civilizație ale continentului și nu doar în schismele politice și religioase sau în ilogica înfruntare armată din 1204
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural, precum și pentru protejarea mediului și conservarea peisajului. Cum aceasta măsura este una pilot, au fost selectate ca acțiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare. Cauzele privind defrișările sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Biodiversitate - ecosistemele de pajiște sunt o componenta importanta a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabilă pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
coruri, acompaniamente de tamburi, trompete, corni, oboaie, viori, flaute. O adevărată capodoperă a mondenității. Și astfel de mărturii sunt foarte multe. 5.4 Enciclica „Annus qui”, de Benedict al XIV-lea Pe parcursul secolului al XVIII-lea, abuzurile s-au înmulțit: abandonarea cântecului latin medieval, invazia muzicii teatrale și instrumentale; superficialitatea și mondenitatea execuțiilor exhibiționiste (afirmarea soliștilor vocali și a instrumentiștilor); înlocuirea textelor liturgice oficiale (precum Gloria sau Pater noster) cu altele neaprobate; cântecul confuz și precipitat al psalmilor; lipsa de atenție
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de diferențiere a optimalității de suboptimalitate. Mecanismele verificării spontane nu au capacitatea de a determina dacă o soluție satisfăcătoare oarecare este sau nu optimă. Ele pot asigura perfecționarea unei soluții adoptate, dar nu pot și nici nu dețin motivația necesară abandonării unei soluții satisfăcătoare și a căutării mai departe a unei soluții optime. Raționalitatea practică poate elabora soluții uimitoare, dar nu cuprinde în ea nici o garanție a optimalității. Mai mult, există chiar tendința ca sistemele în condiții de incertitudine să oprească
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reale. Este clar că o asemenea soluție reprezintă o opțiune pentru statu-quo și pentru mecanismele tradiționale de schimbări bazate pe perfecționări marginale, pas cu pas, pe incrementalism. Ea reprezintă o adaptare a sociologiei la mecanismele tradiționale de schimbare socială și abandonarea explorării alternativelor de organizare. În fine, este necesar să examinăm relația dintre alternative și structura de interese a colectivității. În primul paragraf al acestui capitol s-a argumentat că orice mod de organizare socială afectează interesele claselor și grupurilor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă rezultatele sunt negative, conducătorii respectivelor programe vor tinde să manifeste adversitate față de cercetători și chiar față de tehnicile utilizate de aceștia. Feedbackul negativ le apare ca amenințător, ca o critică a lor, și nu ca o informație menită să determine abandonarea unui program ineficace și căutarea unor noi tipuri de acțiune. * Sociologia are misiunea de a pune în evidență, în mod obiectiv, diversitatea de interese existente actual sau potențial într-o colectivitate și modul în care le afectează diferitele opțiuni social-politice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltare, promit efecte pozitive, nu există critici suficient de puternice împotriva lor și nici teorii și tehnici rivale mai atractive. Teoria lui Maslow a motivației, proiectul lui Rensis Likert (1961) de organizare social-umană a întreprinderii, T-grupurile sunt câteva exemple. Abandonarea unei teorii sau tehnici se face rar aici din cauza unui eșec delimitat, înregistrat într-o probă de verificare sau într-o încercare de aplicare particulară, ci mai degrabă prin acumularea difuză, la nivelul comunității științifice, a unei atitudini negative, a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care Înregistrează suficient profit contabil În anul când se face investiția, celelalte firme putând beneficia mai puțin sau deloc de avantajele respective. 3.3.3 Impozitarea profitului și implicații ale acesteia În condițiile reconversiei la economia de piață În România Abandonarea fostei economii socialiste, etatiste și, implicit, privatizarea acesteia prin apariția agenților economici cu capital privat 231 sau mixt, urmărind crearea unei economii de piață funcționale, după 1989, au impus și Înlocuirea sistemului rezidual al vărsămintelor din beneficii, cu un sistem
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul dezbaterilor economice, ecologice, sociale, politice, culturale, etc., manifestându-se În toate domeniile vieții colectivităților umane. Una dintre interpretările date globalizării se referă la liberalizarea economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene care conduc la dislocarea sistemului național, al cărui infrastructură este axată pe națiune, iar motorul Întregului proces devine capitalul investițional internațional Împreună cu societățile transnaționale. Pe acest fundal, globalizarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu mijloacele cercetării sociologice, a politicii comuniste de schimbare: promovarea omogenității sociale, dezvoltarea conștiinței socialiste, formarea omului nou, dezvoltarea instituțiilor socialiste, identificarea „formelor noi socialiste” În constituire. Specifică sociologiei românești, spre deosebire de sociologia mai „integrată” din multe țări socialiste, a fost abandonarea rapidă a acestui program. În perioada de dezvoltare explozivă a sociologiei (1965-1973) temele derivate din programul comunist au fost, practic, abandonate. Al doilea program, care a reprezentat patternul dominant al sociologiei românești În faza sa de maturitate, a avut un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ intelectuale, cantitativism în ce privește cunoașterea, societate fără structură calitativă, lăsată în voia individualismului. Or, el declară că singura soluție a omului occidental, a societății occidentale de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ intelectuale, cantitativism în ce privește cunoașterea, societate fără structură calitativă, lăsată în voia individualismului. Or, el declară că singura soluție a omului occidental, a societății occidentale de a se redresa spiritual constă în abandonarea în bloc a mentalității moderne. Omul modern poate scăpa de barbaria care îl amenință din punct de vedere spiritual doar dacă recuperează o mentalitate, o situare în lume și în societate de tip tradițional. înălțimea metafizică de la care Guénon face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interpretat de Origen, în cortul acesta suspinăm îngreunați de vreme ce dorim nu să scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghițit de viață [subl. n.]. Aici, universalizarea fiecărei ființe umane nu înseamnă abandonarea trăsăturilor ei specifice și nici măcar a etajelor ei individuale, ci, dimpotrivă, transmutarea care le eliberează de limitări, includerea lor în metabolismul unirii cu Unu. E cunoscută energia cu care creștinismul oficial a condamnat gîndirea lui Origen, slujindu-se totodată din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
împreună a unei probleme, amenajare și administrare împreună a unei soluții, negociere cu un concurent sau coleg, și nu război cu un adversar. Iar această lipsă de disciplină a convivialității era interpretată de H.-R. Patapievici în termeni creștini ca abandonare a aproapelui, pe care nu îl luăm cu adevărat în serios. Gînditori religioși precum Martin Buber, Emmanuel Lévinas sau Simone Weil văd în respectul grav, radical față de celălalt sau în dialogul de profunzime cu el posibilitatea de împlinire a propriei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oferă copilului ceea ce-i lipsește în funcție de ceea ce copilul însuși a mărturisit. - scrisoarea către părinții care traumatizează: această scrisoare exprimă trebuințele, criticile pacientului; ea va fi citită în cadrul terapiei mai degrabă decât trimisă în realitate. Strategia comportamentală Rezultatul terapiei constă în abandonarea coping-urilor neadaptate care mențin schema, adică expunerea in vivo la schemă în toate domeniile vieții (profesională, privată, timp liber...). Este necesar să se urmărească prescrierea de sarcini care să acopere toate aspectele viații. Intr-adevăr, o singură schemă generează strategii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]