3,796 matches
-
28.000 și 30.000 persoane. Numărul supraviețuitorilor este infim de mic, doar 2, sau după unele surse 3 persoane fiind găsite în viață. Sudul insulei este mai puțin abrupt cu o atmosferă mai puțin umedă și vegetație mai puțin abundentă. Din punct de vedere al climatului, anul se divide în două sezoane distincte de durate inegale: sezonul uscat, din noiembrie până în iulie și sezonul umed, din august până în octombrie. Vânturile sunt constante, suflând mai puternic înspre dimineață, și ajută la
Martinica () [Corola-website/Science/300156_a_301485]
-
este zona de tranziție unde plantele aride se răresc și domină pădurile de plante perene. Pe insulele mai înalte, cum ar fi Isabela, pădurile fac loc vegetației de mare altitudine, în care domină arborele de mușchi "Scalesia", endemic, și înfloresc abundent orhideele. La o altitudine și mai mare se află o zonă fără arbuști; doar insulele Santa Cruz și San Cristobal au o altitudine suficient de mare pentru această vegetație. Multe din insulele vechi ale arhipelagului au dispărut sub suprafața oceanului
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
1m, de pământ, cu supralărgiri și supraînălțări în curbe). După ce s-a constatat impracticabilitatea folosirii traseului de pe malul vestic (care, deși era mai scurt cu 10 km decât conturul estic, punea mari probleme din cauza zăpezilor ce se acumulau mult mai abundent decât pe celălalt mal, fiind expus mult mai puțin soarelui), se hotărește schimbarea "din mers" a proiectului și mutarea drumului pe traseul actual, prin lărgirea și consolidarea vechiului drum forestier de contur (astfel se explică și lipsa unui viaduct care
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
nomenclatorul rutier ca DN7D, când clasificarea a fost reatribuită drumului Câineni-Perișani-Curtea de Argeș). S-a lucrat pe toată perioada anului, condițiile fiind îngreunate de faptul că climatul alpin la peste 1.600 de metri altitudine - cu vânturi puternice și viscole abundente, la care s-a adaugat specificul Munților Făgăraș - nu permitea în mod normal decât 4-5 luni de muncă pe an. Drumul s-a realizat cu eforturi materiale considerabile și cu prețul unor vieți de soldați și muncitori care au contribuit
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
drum în întregime asfaltat. DC 75 este un drum de legătură cu satul învecinat Geomal, situat la nord, este un drum pietruit ce prezintă inconvenientul unei pante accentuate pe terasa râului. Din cauza degradării sale în timpul anotimpului rece sau în urma ploilor abundente circulația autoturismelor este mult îngreunată punând chiar problema sistării circulației autobuselor. DC 75 - are un volum al traficului mult mai mic comparativ cu DC 78. Potecile - asigură circulația pietonală atât în vatra satului cât și în hotar. Cele din vatra
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
otrăvirea cu opiu, Nicandros fiind primul care ne lasă o descriere sumară a intoxicației: "cel care bea o băutură în care intră și suc de mac, cade într-un somn profund; membrele i se răcesc, ochii devin ficși, o sudoare abundentă apare pe corp, fața devine palidă, buzele i se umflă, ligamentele maxilarului inferior se relaxează , unghiile devin livide, ochii îi cad in orbite. Cu toate acestea, nu trebuie să te sperii de acest aspect, însă trebuie să îi admistrezi repede
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
altitudine 1.414 m), care leagă Transilvania de Bucovina. Clima este specifică zonelor montane, rece și umedă, cu veri răcoroase (în jur de 15 °C în luna iulie) și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 7 °C. Precipitațiile sunt abundente, în jur de 900-1000 mm anual. Aerul este pur, intens ozonat. Deoarece durata persistenței stratului de zăpadă se întinde din decembrie până în martie și grosimea medie a stratului de zăpadă este de 50 cm, stațiunea este adaptată și pentru sporturile
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
petrografic îl constituie rocile sedimentare, vegetația de tip Quarcineae și Fagaceae favorizând formarea solurilor brune, cu diferite grade de podzolire, slabe din punct de vedere al fertilității. În luna februarie 2007, în satul Rus, alunecarea pământului, ca urmare a ploilor abundente, a distrus 3 ha de culturi pomicole și terenuri agricole. Vegetația specifică a Depresiunii Baia Mare este cea a pădurii de stejar. Până relativ recent (secolul XIX) existau mai multe păduri de stejar și gorun, dar care au fost supuse defrișărilor
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd sunt mânătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă se găsesc rațe și gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în treacăt, în schimb, stârcul cenușiu este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de cel al pârâului ce trece pe aici. După opinia d-lui Grigore Sturzu , fost director al școlii , denumirea satului ar veni de la numele pârâului -care din cauza faptului că este expus pe pantele nordice ale dealurilor- ar veni cu ape abundente mai târziu decât celelalte ape curgătoare ale zonei și ar curge până vara. Ideea este susținută și de o legendă locală care spune că însuși Ștefan cel Mare a dat numele pârâului din cauză că a fost întârziat de apele învolburate ale
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
călduroasă a anului), urcă până la 12-14 °C și chiar mai mult. Între anii 1945-1946, ca urmare a unei invazii de aer tropical, temperatura s-a ridicat până la aproape 38 °C. Precipitațiile totalizează un număr de 700-900 mm anual. Cele mai abundente precipitații se produc în luna iunie, când aerul umed de proveniență oceanică, pătrunde până în România și este însoțit de procese de convecție ale căror consecințe sunt ploile torențiale. Cele mai mici cantități se înregistrează în primele luni ale anului. În timpul
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
mm, iar după 1990, probabil maxima a fost în 1992, de 136 mm în 24 de ore, la Luduș. Zăpada atinge câțiva centimetri până la câteva zeci de centimetri, media multianuală fiind de 18,6 centimetri, fiind rare iernile cu zăpezi abundente sau cele fără pic de zăpadă. Grindina este un fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Deagu de Sus, Deagu de Jos, Golească și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui parau este numită de localnici Valea Săracului. Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest. Comună este străbătuta de următoarele căi rutiere:DJ 504 Vulpești-Alexandria,DC 122 Cornățel
Comuna Recea, Argeș () [Corola-website/Science/300640_a_301969]
-
Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
pentru liniile mai mici de producție (100-250 kt/an), în funcție de prețul local de achiziție al etilenei. Pentru o lungă perioadă a istoriei omului, acidul acetic, sub formă de oțet, a fost produs cu ajutorul bacteriilor din genul "Acetobacter". În condițiile prezenței abundente de oxigen, aceste bacterii pot produce oțet pornind de la o largă varietate de alimente fermentabile. Produsele utilizate în mod obișnuit sunt cidrul de mere, vinul și cerealele fermentate, malțul, orezul sau cartofii. Se obține prin fermentație acetică, din etanol, conform
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
la vânturi ce au câteva zile o direcție constantă, sau se distruge la fel de repede o dată cu schimbarea de direcție a vântului. Dunele sunt niște valuri asimetrice și reprezintă formele cele mai caracteristice ale acumulării eoliene. Ele apar în condițiile unei cantități abundente de nisip, din zonele aride și semiaride. În regiunile temperate dunele cele mai importante se găsesc în regiunile litorale, unde alimentarea cu nisip și brizele creează condiții favorabile formării acestora, sau în apropierea marilor lunci fluviatile și a lanțurilor morenelor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
a glacisurilor. Pentru înlăturarea sfărâmăturilor de rocă intervin procesele fluviatile (scurgerea în pânză, șiroirea) și cele eoliene (deflația). Scurgerea în pânză ("sheet flood") a fost semnalată ca un proces activ de modelare a regiunilor aride. Ea este rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai poate fi canalizată pe văile anastomozate; ea se va împrăștia pe suprafața glacisului, sub forma unei pânze continue de apă
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) și formele de relief la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
maxima înregistrată în 9 iulie 1968 fiind de 35°C ,iar minima în23 februarie 1983 de -22,3°C. Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor) Primele atestări documentare privind învățământul din satul Borod, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica Greco-catolică și cu ajutorul material al nobililor vremii, școlarizarea se făcea cu ajutorul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
suprafață)etc. Poziția geografică a bazinului Anieș în cadrul munților Rodnei reprezintă un factor important în determinarea configurației hidrografice și a valorii principalilor parametrii hidrografici. Alți factori care infulențează și determină configurația acestei rețele din punct de vedere hidrologic sunt precipitațiile abundente care pot să fie sub formă lichidă sau solidă și stratul de zăpadă care au un efect primordial primăvara atunci când debitul este ridicat. Spațiul geografic din cadrul bazinului hidrografic Anieș, ca parte integrantă a Grupei Nordice a Carpațiilor Orientali se suprapune
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
inegal ca volum. Afluenții în hotarul satului Lunca Ilvei a râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
cele de aer cald, temperat maritim. La Lunca Ilvei iernile sunt ceva mai lungi și mai friguroase în special din cauza aerului rece ce se scurge din bazinul Dornelor peste șoseaua de la Grădinița și valea Sălhoasa. Ploile și ninsorile sunt destul de abundente, cantitățile fiind numai cu puțin mai mici față de cele care cad pe munții din împrejurime, ce apără depresiunea Ilvelor de furtuni și viscole mari. Verile sunt mai scurte, uneori ploioase și răcoroase ca și primăverile, în schimb toamnele sunt mai
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
ca înălțimi vârful Arcer, apoi Țibleș, Păltiniș, cu o înălțime de 1483 m și Dealurile Suplaiului. Vegetația este condiționată în funcție de climă și precipitații din cele patru anotimpuri. Există o climă temperată cu precipitații periodice, din ploi și zăpezi, vegetația fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]