121,156 matches
-
care operează în regim de monopol (Băcanu, 2002). 6.1.3. Particularități ale stakeholder-ilor în Româniatc "6.1.3. Particularități ale stakeholder‑ilor în România" În România nu există încă o tradiție a comportamentului pentru o serie de stakeholder-i esențiali - acționari, manageri, salariați, sindicate și chiar guvern -, în condițiile unei economii de piață. Sunt puține firmele nou-create după 1990 (fără un trecut de „întreprindere de stat”) la care se poate observa o stabilizare a reacțiilor stakeholder-ilor conform modelelor teoretizate de literatura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
curiozităților bursiere este încă suficient de mare pentru a susține aprecierea făcută. Pe de altă parte, marea majoritate a noilor firme care susțin un brand cunoscut sunt organizate sub forma unor holdinguri, iar concentrarea proprietății exclude de facto discuția despre acționari. La fel se întâmplă și cu subsidiarele marilor firme străine, cu observația că acestea prezintă scheme de proprietate mult mai complicate și netransparente, uneori chiar într-o relativă discordanță cu renumele mărcii asociate. Managerii reprezintă un tip de stakeholder interesant
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
stakeholder interesant prin paleta largă de comportamente, cu numeroase forme de concretizare a teoriei agentului, de la cele „soft” la cele penale, între care falimentul fraudulos. În cazul firmelor de stat a fost frecventă schimbarea calității de manager cu cea de acționar majoritar, dar nu există încă studii care să releve impactul acestei schimbări asupra performanței economice a organizației sau a stilului de management. Pentru a complica situația analizei stakeholder-ilor în România mai trebuie constatat că apare în mod frecvent un decalaj
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
rezultantei să se sintetizeze într-o sentință punctiformă de tip acceptare sau negare a unei alternative strategice. *** Dacă analizei i se asociază și un rol activ în implementarea unei strategii, atunci partea finală va consta în realizarea de către executivi sau acționari a unui set de acțiuni prin care se vor modifica pozițiile celorlalți stakeholder-i în direcția dorită. Dacă aceștia nu acceptă o anumită decizie a executivilor, atunci se va acționa în direcția acceptării ș.a.m.d. 6.3. Aplicație practicătc "6
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
structură relativ atomizată din punct de vedere al procentajului de acțiuni deținut: • managerul - 4%; • fondurile de investiții X, Y și respectiv Z - 7%, 6% și respectiv 9%; • fondurile de pensii A, B și respectiv C - 8%, 5% și respectiv 6%; • acționarii (primii 5) - 12%; • alți acționari - 43%. Consiliul de administrație are 11 membri. Prin natura poziției sale în fruntea ierarhiei firmei, managerul se remarcă drept un acționar special, deși numărul de acțiuni deținute este relativ mic prin raportare la totalul acestora
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de vedere al procentajului de acțiuni deținut: • managerul - 4%; • fondurile de investiții X, Y și respectiv Z - 7%, 6% și respectiv 9%; • fondurile de pensii A, B și respectiv C - 8%, 5% și respectiv 6%; • acționarii (primii 5) - 12%; • alți acționari - 43%. Consiliul de administrație are 11 membri. Prin natura poziției sale în fruntea ierarhiei firmei, managerul se remarcă drept un acționar special, deși numărul de acțiuni deținute este relativ mic prin raportare la totalul acestora. b) Managementul superior al firmei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
9%; • fondurile de pensii A, B și respectiv C - 8%, 5% și respectiv 6%; • acționarii (primii 5) - 12%; • alți acționari - 43%. Consiliul de administrație are 11 membri. Prin natura poziției sale în fruntea ierarhiei firmei, managerul se remarcă drept un acționar special, deși numărul de acțiuni deținute este relativ mic prin raportare la totalul acestora. b) Managementul superior al firmei este constituit din managerul general secondat de patru manageri funcționali. Ei reprezintă persoanele cel mai bine informate asupra procesului. Veniturile lor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
general secondat de patru manageri funcționali. Ei reprezintă persoanele cel mai bine informate asupra procesului. Veniturile lor sunt dependente direct de performanța economică a firmei. c) Salariații, aproximativ 2 300 persoane, nu sunt sindicalizați. O parte din ei sunt și acționari, dar se estimează că numărul de acțiuni deținute de aceștia este de aproximativ 7%. d) Furnizorii cei mai importanți sunt producătorii de carton. Pe piața națională există cinci producători. Atât Ambalajex, cât și firma vizată prin achiziție lucrează în paralel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Reacțiile posibile sunt următoarele: • acționariatul are o poziție de acceptare reflectată în opt voturi favorabile la nivelul consiliului de administrație. Sunt favorabili achiziției reprezentanții fondurilor de pensii, managerul, un reprezentant al unui fond de investiții și câțiva reprezentanți ai celorlalți acționari; • managerii au o poziție divizată. Managerul de producție și cel financiar simt că pozițiile lor ar putea fi amenințate pe termen lung. Managerul de producție va avea un concurent în corespondentul său din partea firmei achiziționate. Dacă acesta din urmă va
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
achiziția. 4. Considerând că este posibil să existe și alte poziții contrare privind achiziția proiectată, s-ar putea estima modul de constituire și de acțiune a unei coaliții care să o împiedice. Coaliția antiachiziție ar putea fi animată de către câțiva acționari instituționali sau individuali și alimentată cu informații de către managerii de producție și financiar. S-ar putea folosi o parte din salariați pentru crearea unor presiuni interne și sugerarea unei posibile greve. Informațiile interne „bine ambalate” este posibil să sperie furnizorii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
folosi o parte din salariați pentru crearea unor presiuni interne și sugerarea unei posibile greve. Informațiile interne „bine ambalate” este posibil să sperie furnizorii și consumatorii. Aceștia ar putea deveni mai reticenți în realizarea contractelor și ar înăspri condițiile acestora. Acționarii doresc această achiziție pentru că speră ca în anii următori să se îmbunătățească atât dividendele, cât și cursul acțiunilor. 5. Partizanul cel mai categoric al achiziției este managerul general. Avantajele sale sunt multiple atât ca manager, cât și ca acționar și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestora. Acționarii doresc această achiziție pentru că speră ca în anii următori să se îmbunătățească atât dividendele, cât și cursul acțiunilor. 5. Partizanul cel mai categoric al achiziției este managerul general. Avantajele sale sunt multiple atât ca manager, cât și ca acționar și, în consecință, va acționa conform unui plan care să diminueze opoziția și să încurajeze pozițiile favorabile inițiale ale stakeholder-ilor aliați. Neutralizarea managerilor pe care îi simte potrivnici din motive personale se va face insuflându-le un sentiment de securitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
consolidare al culturii organizaționale vor viza aspectele privind încrederea în reușită. Pentru perioada critică ce urmează achiziției, se au în vedere acordarea unor facilități contractuale atât furnizorilor, cât și consumatorilor. Acestea vizează stabilitatea prețurilor și acordarea unor facilități de plată. Acționarii cei mai reticenți sunt alimentați în abundență cu detalii suplimentare. Se acceptă chiar înfrumusețarea unor prognoze și accentuarea unor ipoteze optimiste privind piața. Chiar dacă perspectivele sunt exagerate cu bună-știință, se mizează pe o derulare pozitivă a cuplării celor două sisteme
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
rambursare, PASEP a găsit un asociat care să preia 50% din volumul investițiilor angajate și al creditului contractat pentru cumpărarea pachetului de acțiuni. În acest moment, în 2006, structura acționariatului este următoarea: • PASEP - 35,88%; • firma Intercom - 49,56%; • alți acționari - 14,56%. Schema pentru supraviețuirea firmei este simplă și implacabilă. Dintre cele două mari familii de produse, cea a motoarelor electrice pare să ofere șanse reale. Aici există prețuri relativ standardizate de intrare și ieșire. Cele de ieșire sunt comparate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tipuri de băuturi necarbonatate. Dintre acestea fac parte bine cunoscutele mărci TCCC cum sunt Coca-Cola, Coca-Coca Light (Diet), Fanta, Sprite, dar și mărci locale. Structura acționariatului Coca-Cola HBC SA este următoarea: • 24% TCCC; • 30% grupul grecesc Kar-Tess Group; • 46% alți acționari. Acțiunile Coca-Cola HBC au cotația principală la bursa din Atena și cele secundare la Londra, Sidney și New York - NYSE -, situația lor putând fi studiată prin intermediul site-ului firmei (de exemplu, se oferă rezultatele de la New York Stock Exchange cu o întârziere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru înlocuirea în cazul finanțelor și informațiilor a etichetei originale de chief officer de sorginte americană, dar fără o „naționalizare” corespunzătoare în managementul românesc. Consiliul de administrație este format din 11 membri, aleși pentru o perioadă de trei ani de către acționari, dintre care doar managing director-ul este din stafful executiv. Analiza organigramei la nivel central arată o preocupare a managementului pentru câteva noi subiecte la modă în management, cum ar fi responsabilitatea socială a corporației. Aceste subiecte sunt gestionate prin intermediul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de formulare al Constituției americane, prin sintagma „Noi, oamenii” și punctează echilibrul între stakeholder-ii tradiționali și cei moderni. Formularea sună astfel: Noi, oamenii companiei Coca-Cola HBC, ne angajăm: • să ne răcorim consumatorii; • să devenim partenerii clienților noștri; • să ne răsplătim acționarii; ...și să îmbogățim viețile comunităților noastre locale. Formularea misiunii este însoțită de listarea valorilor fundamentale (core values) ale firmei, fiecare fiind explicată pe scurt: • angajament; • lucru în echipă; • responsabilitate; • oameni; • calitate; • integritate. Sursă: Coca-Cola România Figura IV. 2 Lista stakeholder-ilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe scurt: • angajament; • lucru în echipă; • responsabilitate; • oameni; • calitate; • integritate. Sursă: Coca-Cola România Figura IV. 2 Lista stakeholder-ilor firmei Coca-Cola HBC este, în ordinea enunțată de firmă, următoarea: • consumatorii; • clienții; • salariații; • comunitățile; • guvernele și autoritățile de reglementare; • furnizorii; • organizațiile non-profit; • acționarii și analiștii; • The Coca-Cola Company (TCCC). Obiectivele asociate misiunii de către TCCC vizează valoarea acțiunilor, profitabilitatea, productivitatea, poziția competițională și primatul tehnologic. Acestea sunt în mod firesc transferate și celorlalte entități din sistem. Pentru publicul larg, exprimarea majorității obiectivelor se face
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
derivând direct din Burnham. Poziția clasică pleacă de la principiul că societatea pe acțiuni reprezintă sfârșitul clasei capitaliste și emergența unei noi clase de manageri. Această inovație juridică antrenează o disoluție a dreptului de proprietate tradițională în care dreptul „pasiv” al acționarului de a primi un venit sub formă de dividende este separat de dreptul „activ” de control prin conducerea întreprinderii însăși. În afară de aceasta, odată cu creșterea în dimensiuni a întreprinderii, dispersarea acțiunilor atinge un asemenea grad, încât acționarul individual este efectiv eliminat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care dreptul „pasiv” al acționarului de a primi un venit sub formă de dividende este separat de dreptul „activ” de control prin conducerea întreprinderii însăși. În afară de aceasta, odată cu creșterea în dimensiuni a întreprinderii, dispersarea acțiunilor atinge un asemenea grad, încât acționarul individual este efectiv eliminat de la orice participare la controlul real al întreprinderii. Rolul acționariatului instituțional Unele versiuni mai recente ale teoriei manageriale comportă o modificare a acestui tip de argumentație, făcută necesară de schimbările din structura acționariatului survenite începând cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Berle și Means; implicațiile ei pentru puterea din domeniul afacerilor au reprezentat obiectul unor numeroase controverse. S-a făcut observația că instituțiile financiare respective au plasat efectiv sub un strict control autonomia managerilor. Managerii moderni nu mai pot ignora interesele acționarilor. Acționarii importanți nu mai sunt niște indivizi izolați și lipsiți de competențele necesare pentru a controla acțiunea managerilor: dimpotrivă, instituții importante sunt acum capabile să mobilizeze competențele indispensabile controlului gestiunii întreprinderilor. Așadar, ceea ce este caracteristic pentru economia modernă nu mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și Means; implicațiile ei pentru puterea din domeniul afacerilor au reprezentat obiectul unor numeroase controverse. S-a făcut observația că instituțiile financiare respective au plasat efectiv sub un strict control autonomia managerilor. Managerii moderni nu mai pot ignora interesele acționarilor. Acționarii importanți nu mai sunt niște indivizi izolați și lipsiți de competențele necesare pentru a controla acțiunea managerilor: dimpotrivă, instituții importante sunt acum capabile să mobilizeze competențele indispensabile controlului gestiunii întreprinderilor. Așadar, ceea ce este caracteristic pentru economia modernă nu mai este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
competențele necesare pentru a controla acțiunea managerilor: dimpotrivă, instituții importante sunt acum capabile să mobilizeze competențele indispensabile controlului gestiunii întreprinderilor. Așadar, ceea ce este caracteristic pentru economia modernă nu mai este managementul pe cale de autonomizare, ci, dimpotrivă, managementul controlat îndeaproape de acționari instituționali puternici, adică de influența reală a unor interese care sunt capitaliste, chiar dacă au acum o altă formă decât altădată. O altă versiune a teoriei manageriale contestă că interesele acționarilor instituționali ar putea fi asimilate pur și simplu cu niște
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
managementul pe cale de autonomizare, ci, dimpotrivă, managementul controlat îndeaproape de acționari instituționali puternici, adică de influența reală a unor interese care sunt capitaliste, chiar dacă au acum o altă formă decât altădată. O altă versiune a teoriei manageriale contestă că interesele acționarilor instituționali ar putea fi asimilate pur și simplu cu niște interese capitaliste. Dimpotrivă, în această perspectivă, creșterea puterii instituțiilor financiare ar constitui realmente sfârșitul capitalismului, ca expresie a intereselor de clasă. Într-adevăr, departe de a fi instrumentele unei înnoiri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asigură, fondurile de pensii tinzând să adopte punctul de vedere al pensionarilor actuali sau viitori. Această viziune armonioasă asupra unor instituții care acționează pur și simplu în interesul celor care le aduc capitaluri se pretează discuțiilor. Oricare ar fi obiectivele acționarilor instituționali, ne putem imagina că ei nu fac decât să reproducă distincția dintre cei care furnizează capitalurile și cei care le gestionează. În acest caz, cea mai importantă ar fi din alt punct de vedere. Dată fiind natura colectivă a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]