9,323 matches
-
paharele grele lumină / și s-adormim apoi beți pe covoare. Ochii maicii din icoana de lemn sclipesc. / Timpul arde-n sobă cu pocnete rare. / Noi mestecăm la masa veche, eu gândurile tale / tu gândurile mele amare.” În Oglinzi părăsite se accentuează ipostazele omului supus degradării biologice aduse de inevitabila „mare trecere”: „Cineva pleacă / din mine / fără să-și ia / rămas-bun”, mărturisește poeta în Uitare, deși ea scrie tocmai împotriva uitării identității și a tiparului lingvistic de reprezentare și expresie a eului
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
pieri/ uscate...”. La fel este ultimul poem al cărții, În jur e lumină, unde o primă mișcare dă impresia unei beatitudini levitaționale, pe când cea secundă instalează sentimentul singurătății și al destrămării clipei de grație. Versurile din cărțile care au urmat accentuează această a doua mișcare, evoluând în sfera gravității, cu sau fără conotații ironice, a viziunilor sumbre ori chiar grotești și absurde. Universul muzical se restrânge, sufocat de invazia tot mai agresivă a lucrurilor maculate, viața e amenințată de fantoma nopții
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
acest univers reificat și degradat, „un țipăt de pasăre/ amintește că nimic nu e de înțeles/ nici măcar graiul nevinovat/ al păsărilor”. În creația din anii ’80 a poetei, destinul tragic personal converge cu deriva colectivă, într-o rostire poetică sobră, accentuând dramatismul trăirii. SCRIERI: Lumea care nu moare, București, l970; Sfere muzicale, București, l973; Ora clopot, București, l974; Colinele somnului, București, l976; Cămășile vieții, București, l980; Exerciții de civilizație, București, l981; Despre Astralia, București, l983; Spectacol imaginar, București, l985; Poeme, București
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
dregătorii importante sau funcții juridice și fiscale. N. a trăit într-o perioadă de mari tulburări interne și externe. Condițiile de extremă nesiguranță, de violență, nedreptate și abuzuri, de permanentă primejdie, de încălcare brutală a legilor și principiilor morale au accentuat anumite date ale temperamentului său, determinând și un mod particular de a înțelege și a aprecia lumea. A fost un om profund nemulțumit, irascibil, pătimaș, acuzator, cu o vedere limitată asupra existenței și a oamenilor, sesizând numai partea urâtă și
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
ei cele mai autorizate. Prezența sociologiei În dezbaterile publice se constituie prin persoane care vin din alte domenii, metamorfozate peste noapte În sociologi. Prestația lor nu se produce Întotdeauna după normele de competență sociologică. Nu mai puțin semnificativ este interesul, accentuat În campanii electorale, pentru sondajele de opinie, identificate abuziv cu sociologia, iar sociologii acceptă cu resemnare această denaturare. Aș vrea să semnalez și slabul ecou avut În media românești a cărții de sociologie. Grupaj realizat de Maria Larionescu Primit la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
culturală (89). Critica violentă a stalinismului În URSS Începând cu 1956, frânată Însă de la Început de reacția represivă față de efectele centrifuge ale Revoluției maghiare, a inițiat totuși un proces de liberalizare internă a sistemului socialist. Acest proces a fost mai accentuat În România pe fondul afirmării politice de detașare de Uniunea Sovietică. Încă de la Începutul anilor ’60 În România a Început un proces de deschidere politică și ideologică. Sociologia era Încă un tabu. La sfârșitul acestei perioade sociologia Începe să fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săi Engels și Lenin au oscilat târziu În acest câmp epistemologic din două motive. Mai Întâi, pentru că teoria lui Marx a continuat să se confrunte Într-un câmp epistemologic filosofic. Nevoia de detașare a teoriei marxiste de filosofiile competitive a accentuat necesitatea extragerii unor implicații filosofie din textele lui Marx. Al doilea motiv: la mijlocul secolului al XIX-lea, când Marx și-a constituit teoria asupra societății, el a lucrat Într-un mediu epistemologic În care știința nu era suficient de separată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
motiv: la mijlocul secolului al XIX-lea, când Marx și-a constituit teoria asupra societății, el a lucrat Într-un mediu epistemologic În care știința nu era suficient de separată de filosofie. Promovarea teoriei marxiste drept concepție a mișcării comuniste a accentuat profilul său filosofic global drept o „filosofie științifică”, o „concepție globală despre lume și viață”; o teorie considerată a conține adevărul absolut care exclude celelalte concepții filosofice. Această evoluție este deosebit de clară În concepția lui Lenin. Sunt multe elemente de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1999, 10). Faris și Carey sunt insideri, componenți ai primei Școli. Pentru Faris, Școala a existat, este un thing, identificabil prin figuri majore - Park, Thomas, Burgess, respectiv Faris Însuși - și prin studii caracteristice: ecologie socială, studii urbane, psihologie socială. Carey accentuează legăturile pragmatice strânse Între Departament și grupurile de outsiders: reformiști, organizații profesionale, administrație locală - aspecte care dovedesc implicarea Școlii În probleme publice, așa-numitele orientări policy (de exemplu, cazul familiilor de imigranți, problema delincvenței, problema relațiilor interetnice etc.). Short, un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui Robert Park. David Lewis și Richard Smith, În American Sociology and Pragmatism (1980), accentuează tradiția psihologiei sociale, ,,ignorând, practic, ecologia și studiile urbane, celelalte două picioare ale tripodului” (apud Abbott, 1999, 12). Pentru cei doi, Chicago este psihologie socială, psihologia socială este interacționalism simbolic, iar interacționalismul simbolic este reprezentat de Dewey-Thomas-Cooley-Blumer. În acest caz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care rămâne totuși pertinentă În măsura În care se recunoaște că acestea nu sunt reductibile la alte tipuri de raporturi. Deși dimensiunea temporală a generațiilor este evidentă, sociologii francezi Încearcă să clarifice - și, În opinia noastră, reușesc Într-o mare măsură - dinamica generațiilor, accentuând efectul reciproc al generațiilor, unele asupra altora, În perioade de timp determinate. Acest aspect implică traducerea dimensiunii temporale atât În modul de operaționalizare al conceptului generațional, cât și În selectarea metodei de analiză a raporturilor dintre generații. După cum am amintit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
valorilor, a comportamentelor politice, a traiectoriilor profesionale etc.. Limita studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind așa numitele „punți Între cohorte”. În studiul relațiilor Între generații, atât Hagestad (1986), cât și Hareven (1996) au analizat perspectiva cursului vieții - life cours perspective -, În special din unghiul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cel al generațiilor anterioare. Întotdeauna există posibilitatea de mobilitate Între generații, subliniază C. Attias-Donfut, și, de aceea, „este riscantă și nesigură comparația generațiilor situate În faze diferite ale ciclului lor de viață” (Attias-Donfut, 2002, 210). În acest sens, sociologul francez accentuează faptul că „aceste profiluri comparate permit numai situarea celor trei generații studiate În evoluția lor istorică”. În plus, În analiza generațională trebuie să se țină cont de diferențele sexuale, pentru că „În jurul lor se organizează schimburile Între generații și tot prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
importantă diferență Între generații Experiență mărturisită de Cu părinții Cu copiii Fără răspuns Total Bătrâni (G1) 38 55 7 100 Generația-,,pivot” (G2) 59 39 2 100 Sursa: Ancheta CNAV „Trei generații”, 1992, În Attias-Donfut, 2000, 651 Fenomenul este mai accentuat printre femeile decât printre bărbații generației-pivot: 62% dintre femei spun că resimt o mai mare diferență Între ele și părinții lor, În timp ce procentul bărbaților care afirmă același lucru este de 58%. Răsturnările sociale care s-au produs În cursul ultimelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologice. Am reținut ideea autoarei că În literatura de specialitate din România nu există cercetări empirice privind relația dintre competența socială și competența profesională, dar, spunem noi, nici un fond teoretic prea dezvoltat. Am ținut să remarc această situație pentru a accentua și mai mult noutatea temei cercetate și, din acest punct de vedere, se cuvine să punctăm meritul incontestabil al acestei lucrări. Într-adevăr, avem o lucrare În care se regăsește pregnant experiența de peste 25 de ani Închinați de Maria Constantinescu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Instalațiile de rafinare și de retratare a combustibilului nuclear; e) Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, în care se pot produce industrial noi materiale radioactive; f) Centralele nuclearoelectrice care poluează mai puțin în cursul exploatării lor corecte, dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear; g) Exploziile nucleare experimentale, efectuate îndeosebi în aer sau în apă și subteran, pot contamină vecinătatea poligonului cât și întregul glob, prin depunerea prafului și aerosolilor radioactivi, generați de către ciupercă exploziei; h) Accidentele în transportul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
P.l., intitulat Chemare și semnat de Al. Ciura, se arată că războiul, cu atâtea victime printre intelectuali, a smuls din mâinile românilor transilvăneni drapelul pe care scria „literatura și cultura poporului român”. Al. Ciura pledează pentru strângerea rândurilor scriitorilor și accentuează intenția reflectării suferințelor românilor transilvăneni, atât ale celor trimiși pe front, cât și ale celor rămași acasă. Capitolul care ilustrează cel mai bine ideile din program este proza, cu deosebire schița, povestirea și nuvela. Contribuția cea mai importantă o aduce
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
1984), nu aduc schimbări într-un discurs liric care își epuizase resursele. Textele în proză ale lui P., publicate numai în reviste, au cursivitate și se întemeiază pe o fabulă de canon romantic, cu neîndoielnic simț al tensiunii narative, adesea accentuând nota comică până la maxima suculență, într-o formulă subminată totuși de artificiu (Puterea slăbiciunii). SCRIERI: Gânduri de totdeauna, București, 1939; România, București, 1940; Adâncuri și soare, pref. Virgil Carianopol, cu ilustrații de Vasile Dobrian, București, 1940; Din partea pământului și-a
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
înțelege care vor fi consecințele, ar dori să îi remodeleze, dar este prea târziu (Mărturisire). „Sub mincinoasa visului aripă/ Murim cu fiecare licărit de stea”, „Sub mincinoasa visului aripă/ Nu știm nici pentru ce murim” - psalmodiază, întors spre sine, poetul, accentuând efemeritatea vieții printr-o sentință de un nihilism evident (Nimicnicie). În contrast cu meditația gravă asupra destinului se află o parte din versurile închinate copilăriei, cu jocuri de culori și de sunete plăpânde: „Dintr-un fluture de ceară/ Rătăcit pe călimară/ A
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
într-o formulare personală, deseori originală - diferite chestiuni care au preocupat și anterior exegeza, îl consideră pe romancier un postflaubertian, revelează asumarea de către acesta, în spațiul ficțiunii (și în alt mod decât, de pildă, Balzac), a unei posturi de Dumnezeu-Tatăl, accentuează importanța extraordinară a personajului, opinând că esențială ar fi „relația de tip agonal între personajul-Autor și personajul propriu-zis fictiv”, deslușește procesul de „deconstruire a subiectului” ș.a.m.d. Obiectivul identificării în autorul studiat a unui „scriitor tipic postmodern” este mărturisit
PAVEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
și liric, veritabil oratoriu, Surâsul Hiroșimei a avut nenumărate transpuneri teatrale, a prilejuit recitaluri, a fost pus pe muzică și ecranizat, a beneficiat de numeroase traduceri, fiind poate cel mai cunoscut poem românesc în lume. Cântece împotriva morții (1963) au accentuat și extins la întregul secol XX - „veac uituc, veac plin de amintiri” - tema vieții apărate împotriva „odraslelor și slujitorilor” Morții: Mizeria, Tirania, Perversitatea, Meschinăria, Foamea, Invidia, Lăcomia, poetul însuși devenind un exponent al Umanității: „Ca să pot apăra mai bine această
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
un gen de „gramatică a civilizațiilor”, cum ar numi-o Braudel, în care putem identifica atât particularisme comunitare, cât și convergențe globale. Interdependențele și interacțiunile frecvente și puternice, construcția, comunicarea și diseminarea de modele generează convergențele. Căutarea identității și individualizarea accentuează diferențierile. În felul acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să-l considere sub specia universalului, dar și a particularismelor. Dacă-i așa, întrebarea menționată mai înainte revine constant în prim-plan: unde se află
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu drepturi și obligații specifice. Iar odată cu statul național noțiunea universală de societate este particularizată în societăți naționale pe care romantismul de mai târziu le va glorifica prin referiri la limbă, folclor și alte aspecte de acest gen, pentru a accentua diferențierea, identitatea sau specificul național. Secolul al XVII-lea declanșează procesul de formare a statelor naționale, un proces însă presărat cu continuități și discontinuități ale „societăților naționale”, cu integrări și dezintegrări ce marchează prin multiple evenimente istoria europeană și mondială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de forțe care se oferă utilizării, transformării și consumului, să fie tot mai rațională și mai birocratică, dar, odată cu aceasta, se „dezvrăjește”, își pierde treptat și sigur orice sacralitate. Într-o astfel de constituire, pe măsură ce raționalizarea științifică a lumii se accentuează, crește nevoia de apărare și promovare a acelor drepturi ale omului care oferă fiecărei individualități șansa de a trăi o viață reală în afara poziției sau locului ocupat în organizarea raționalizată. Din punct de vedere politic, ar fi necesară apărarea acelei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu ne mai apare astăzi ca o evoluție naturală spre o „complexitate” socială mai mare (ce ar rezulta din agregarea sau lupta de interese individuale pentru atingerea unor scopuri naturale odată cu recunoașterea imanenței spirituale a societății moderne) și nici nu accentuează construcția de semnificații de către actori cu referire la ei înșiși, la „alții” individuali sau la „alții generalizați”, cum ar spune G.H. Mead. Modernitatea noastră de astăzi s-a distanțat astfel de „realismul” iluminist sau clasic al abordărilor sociologice, pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]