220,173 matches
-
la noi, devenisem, ca mulți tineri, un fervent existențialist. Până ce, prin ’68, filosoful cu blana portocalie în cârcă, o cotise, căpătând simpatii maoiste. S-ar fi putut să i se fi tras de la blana aceea voyantă, oribilă; ori invers. Iar acum, la doi pași de biserica istorică unde peste piatra tombală doarme culcat Descartes cu spada întinsă pe piept și cu o cărticică ținută la distanță în mâna stângă, ca un miop, nevăzând bine, filosoful la modă cu Ființa și Neantul
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
Valentina Sandu-Dediu Un titlu absurd pentru câteva experiențe paradoxale: surprizele pe care mi le rezervă mai tinerii colegi muzicieni sunt felurite și, una peste alta, mă determină să fiu optimistă acum, când se calculează inevitabil tot felul de bilanțuri. La sfârșitul anului trecut, inevitabilele teste la istoria muzicii pentru studenții mei din anul III nu m-au deprimat ca altă dată. Nu pentru că ar fi fost mai bune, în general, ci
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți vor mai fi, așa cum se face acum, printr-o lege a deconspirării dosarelor fostei Securități astfel încît să culpabiliteze încă o dată victimele, de cele mai multe ori, iar nu pe autorii reali (ofițeri de securitate) și morali (lideri ai PCR, azi președinte de țară, senatori, deputați, miniștri, prefecți) ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
cu Noapte bună, Constantin Noica (nu era necesar semnul exclamării?) și în care s-a înscris apoi dl. Cornea cu Noapte bună, dialog (întrebarea de mai sus rămâne valabilă) în 22 nr. 719. Nu vrem să ne exprimăm, cel puțin acum și aici, un punct de vedere propriu. Dar credem că semnalarea polemicii e utilă. Citiți cele trei texte și vă veți convinge! * În Viața românească nr. 10 din 2003, două articole scandaloase. Unul, Cît de actual este astăzi Caragiale?, al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
este astăzi Caragiale?, al dlui Marian Popa reia cîteva inepții colorate rasist despre marele scriitor pe care autorul le-a exprimat într-un interviu mai vechi. Atunci România literară a venit cu o replică, la care dl. Popa se simte acum obligat să reacționeze. Din păcate, nu la esența observațiilor, care se refereau la considerarea lui Caragiale drept un străin de neam care ne batjocorește, și care „s-a cărat” din țară la bătrînețe, scriitor de consum, între altele, ci la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
la ironia pe care noi o făceam referitor la faptul că dl. Popa însuși s-a „cărat” (vorba d-sale) din țară, și tot în Germania, cu decenii în urmă, de unde și expedia interviul. Dl. Popa pretinde în replica de acum că avea, spre deosebire de Caragiale, toată îndreptățirea să se „care”. Ce să mai spunem? Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi: traducerea de către dna Viorica Enăchiuc a Codexului Rohonczi. Scris pretențios, articolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
-i avea încă alături, ca o garanție profundă că mecanismele lumii funcționează corespunzător, pe cei cîțiva clasici ai istoriografiei și criticii noastre de artă, adică pe Barbu Brezianu, pe Radu Bogdan, pe Mircea Popescu și, evident, pe Amelia Pavel însăși. Acum,la sfîrșitul anului 2003, mai exact în ziua de 21 decembrie, Amelia Pavel ne-a părăsit pentru totdeauna și a lăsat, în spațiul artelor noastre de astăzi și într-un moment care nu era prin nimic previzibil, un pustiu încă
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
într-un moment care nu era prin nimic previzibil, un pustiu încă greu de evaluat. Această dispariție, chiar dacă privește un om ajuns la o vîrstă venerabilă, este una abuzivă și prematură, pentru că, în mod paradoxal, Amelia Pavel își trăia abia acum, cu o frenezie unică, o tinerețe intelectuală care trecuse inexplicabil pe deasupra oricărei convenții cronologice. În acest context, inevitabil marcat de tristețe și de melancolii, o rememorare a privirii din momentul aniversar poate reîmprospăta, fie și sumar, un itinerariu uman și
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
libertatea interioară, tonul pregnant confesiv, marea capacitate de a iubi a diaristei și pulsația epică a textului. Elementul biografic, în primul rând, o va interesa și atunci când va comenta unele romane românești și mai ales franceze. Un spațiu larg acordă acum Cornelia Ștefănescu jurnalului inedit al lui Ion Călugăru, de care se mai ocupase cândva. Mai exact, e vorba de fragmente de jurnal. Ele ne dezvăluie o altă față a scriitorului, cunoscut în anii ’50 doar prin romanul „realist socialist” Oțel
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
Cornelia Ștefănescu. Activistul, cât va fi fost, se înfruntă cu adevărații matadori staliniști, care ajung să-i facă șicane, să-l persecute. La 30 martie 1950, el notează că predase mai demult un articol la Scânteia: „E mereu amânat. Ca acum trei ani, când domnii Sorin (Toma), Take (Silviu Brucan), Traian (Șelmaru) (parantezele îmi aparțin Al. S.) cei trei crai ai gazetei păstrau articolele, nu le publicau și pe urmă anunțau: Călugăru nu lucrează! Pe Nicolae Moraru, alt stalinist înfocat, îl
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
de Theodor Cazaban, Le pareseaux de C. Amarin (Constantin Amăriuței) și Blocada de Pavel Chihaia. Al treilea compartiment al volumului (după În hățișurile istoriei literare și Căi de întoarcere) este Explorări în spațiul francez. Avizată cunoscătoare a acestei literaturi (mai acum un an sau doi, a publicat o remarcabilă carte despre Marcel Proust și românii), Cornelia Ștefănescu e atrasă în mod special de biografii: Alphonse Daudet, Roland Barthes, sau de confesii biografice care vin de la Marguerite Yourcenar, Pierre Magnan, Jean Cayrol
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
propriu-zise din acest prim volum memorialistic nu sînt necunoscute cititorilor consecvenți ai autorului Galeriei cu viță sălbatică. Majoritatea dintre ele au fost publicate în „România literară”, la rubrica Prepeleac, din anul 1989 pînă astăzi. Altele au apărut în „Cotidianul”. Strînse acum laolaltă, toate aceste fragmente aparent disparate dobîndesc o impresionantă coeziune constituindu-se într-o inedită biografie intelectuală a lui Constantin Țoiu. În optzeci de ani de viață Constantin Țoiu a văzut multe, iar testimoniul său asupra vieții scriitoricești din perioada
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
nimerite... Înțelesesem că ar fi fost o rușine din partea ei să stea alături de mine. Exact ca pe vremea stalinismului, cînd te îndepărtai ca de un lepros de dușmanul de clasă... Moment pe care nu am putut să-l uit niciodată... Acum, Ana nu mai era Ipăteasca de la patrușopt, cu pistolul în mînă... Acum, în intransigența ei brutală, bolșevică, era chiar Ana Pauker: cum seamănă între ele, cîteodată, contrariile, care, în aparență se exclud - nu și în jocul obscur al istoriei. Pentru
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
alături de mine. Exact ca pe vremea stalinismului, cînd te îndepărtai ca de un lepros de dușmanul de clasă... Moment pe care nu am putut să-l uit niciodată... Acum, Ana nu mai era Ipăteasca de la patrușopt, cu pistolul în mînă... Acum, în intransigența ei brutală, bolșevică, era chiar Ana Pauker: cum seamănă între ele, cîteodată, contrariile, care, în aparență se exclud - nu și în jocul obscur al istoriei. Pentru disprețul, pentru aversiunea, pentru scîrba ei ideologică arătată mie, poeta aceasta răsfățată
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
și-a ocupat gândirea, multă vreme, cu tactica luptei, ce o avea de desfășurat, aplicând, în final cea mai drastică decizie, punitivă în ochii publicului avizat: desființarea - cu alte cuvinte, distrugerea. Și iată-ne reîntorși la tema cunoscută, mult exersată, acum mascată într-o variație legată de timp și spațiu, dar mai ales de - vezi, Doamne - cerințele apusului european! Cui stăteau în cale câțiva oameni de știință, mult prea activi și mult prea bine legați de cercetarea europeană, devansând alți pași
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
de la Chișinău și s-au împroprietărit cu posturile, au retrogradat cercetători din provincie, ca să-și plătească cu posturi mai înalte așa-zisele „cozi de topor”, au paralizat serviciile contabilității și s-au arătat incapabili să continue colaborarea arheologică de peste graniță. Acum s-au pus pe desfințatul filialelor și a secțiilor de specialitate, altele decât arheologia, stând bine cu logica, dat fiind că institutul, pe care îl conduc, este de arheologie și nu unul interdisciplinar. Vor fi curând împroprietăriți cu ordinatoare noi
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
pe scenă: cântau odată cu interpreții, aplaudau minute în șir, li se citea pe fețe bucuria sinceră, lumina care putea să vină numai din preaplinul sufletului, din trăirea firească și adâncă a frumosului... N-am auzit nici un interpret țipând isteric: „Hai, acum! Și voi, cu toții! Și încă o dată! Toată lumea! Nu se-aude! Odată cu mine: huuu! Bravo! Și-acum refrenu’!” Textul dintre ghilimele nu vrea să sugereze ceva, ci o spun clar: am reprodus țipetele aproape disperate ale unor vedetuțe cu apucături de
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
lumina care putea să vină numai din preaplinul sufletului, din trăirea firească și adâncă a frumosului... N-am auzit nici un interpret țipând isteric: „Hai, acum! Și voi, cu toții! Și încă o dată! Toată lumea! Nu se-aude! Odată cu mine: huuu! Bravo! Și-acum refrenu’!” Textul dintre ghilimele nu vrea să sugereze ceva, ci o spun clar: am reprodus țipetele aproape disperate ale unor vedetuțe cu apucături de vedete și cu posibilități manifestate printr-un amatorism jalnic. Dar, despre aceasta, poate cu altă ocazie
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
cu o jovialitate, cu o căldură ce insufla convingerilor sale, statornice ori numai de moment, un fior de viață seducător. Părea un ghem de energie, însă nu egotică, ci dispusă a se comunica în cheie amabilă, a se dărui. Aflu acum din materialul bibliografic al volumului său apărut postum, Generația amînată, că viața nu i-a fost deloc surîzătoare. Fiu al ținuturilor bistrițene (născut în 1924), a debutat în 1939 cu o poezie publicată în revista Tribuna din Cluj, condusă de
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
reveni la Bistrița (Ithaca sa) abia în 1986, oraș unde și-a încheiat periplul pămîntesc în 1992. A publicat greu, cu mari intermitențe. Monografia sa, fundamentală, închinată copămînteanului Coșbuc n-a fost încă tipărită. Studiul vast pe care-l avem acum în față, Generația amînată (ediție îngrijită cu devotament de Oana Valea și Mircea Măluț), care-i integrează personalitatea (titlul pare un ecou... ameliorat al celebrei sintagme a Gertrudei Stein: The Lost Generation), are un indubitabil aer de mărturie și testament
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
o carte de debut. Vom continua concursul Hai să ne cunoaștem (Cinci și Cinci). Un proiect, pe care îl vom realiza în acest an aniversar, este scoaterea unei Antologii a scriitorilor romani din Canada și colaboratori, proiect început de altfel acum doi ani. Fac apel la cei aproape 100 de membri ai ACSR, să înceapă să ne trimită materiale. Așteptăm de la cititori și alte propuneri, de orice fel. Cititorilor revistei DESTINE LITERARE (repet - stăpânii noștri) le urez din nou sănătate și
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
și amândouă țara); mulțimi de aurolaci, violuri, corupție, mituiri, pensii mizere, proxenetism, case părăsite, văi cu vile și piscine (construite cu sudoarea frunții, mă!), alunecări de teren, incendii, conducte petroliere (cu ramificații terminate în cisternele hoților, dați în urmărire generală, acum și pururea și...), neveste mutilate de soți (și soți opăriți sau înjunghiați de propriile neveste), instituții școlare prin care „șuieră, șuieră vântul” (A. E. Baconsky: Dor de iarnă), întreprinderi falimentare, devalizări, abuzuri în serviciu (și sexuale) patru grupe mari de
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
legi (stufoase cu posibilități nelimitate de interpretare), armate de cerșetori, delapidări, pederastie (după abrogarea Art. 200 din C. P.!), atacuri armate, protecție socială (mă crezi tâmpit?), mineri asfixiați, greve, fratriciduri; arestări-eliberări-arestări, participanți la Revoluția din ’89 (ascunși sub pat, iar acum cu funcții importante în stat); 6. Doi secretari generali de partid - Dan Matei Agathon (PSD) și Lavinia Șandru (PD) la un talk-show al lui Radu Moraru (B1 TV), care au pus bazele unei noi epopei naționale (Angajăm Ion Budai-Deleanu; așteptăm
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire în țară în acea societate și printre acele evenimente de acum zece-treisprezece ani, la care acum nu ne mai prea gândim. Diarista își revede casa părintească, ocupată de călăul mamei martire - la procesul de recuperare, chemat de prietenul Doru Cosma, am fost martor, ca unul ce puteam depune - reia vechi relații
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire în țară în acea societate și printre acele evenimente de acum zece-treisprezece ani, la care acum nu ne mai prea gândim. Diarista își revede casa părintească, ocupată de călăul mamei martire - la procesul de recuperare, chemat de prietenul Doru Cosma, am fost martor, ca unul ce puteam depune - reia vechi relații, înnoadă altele noi, constată la
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]