9,181 matches
-
ale succesului acestora Îi încurajează pe oameni să gândească Mai puține dezastre și surprize Folosire mai eficientă a resurselor Reducerea costurilor din fondurile contingentate Îmbunătățire a răspunderii Reducerea controalelor supragestionate Îmbunătățește comunicarea Feedback pozitiv de la agențiile externe Înlătură acumulările/stocările Adăugarea de valoare în zonele/domeniile serviciilor Luare a deciziilor mult mai informată Satisfacție publică mai mare Perspectivă mai proactivă Finanțare sporită pentru reluarea parteneriatelor Cultivă mai multă deschidere Rapoarte favorabile ale inspecțiilor externe Forțează acordarea unei priorități mai mari folosirii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
s-a acceptat necesitatea îmbunătățirii practicilor privind managementul riscurilor în Marea Britanie și recomandarea de realizare a unor sisteme integrate de management al riscurilor și control intern. Buna practică recunoaște că Îndrumările Turnbull din 2005 a fost cea mai de succes adăugare la cadrul britanic al guvernanței corporative, care a reușit să-și atingă obiectivele și rămâne relevant în timp. Pe de o parte, din analiză se observă că, în Marea Britanie, consiliul directorilor este responsabil pentru sarcinile atribuite consiliului de manage ment
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
obiectiv la lista obiectivelor de bază ale Cadrului COSO 1992, astfel: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile; ERM ajută entitatea să-și atingă țelurile, prin sprijinirea misiunii în ansamblu, la cel mai înalt nivel. Adăugarea acestui obiectiv pentru asigurarea rezonabilă pe care o oferă modelul demonstrează lărgirea rolului managementului riscurilor și conexarea lui la toate nivelurile organizației. Guvernanța corporativă 280 În continuare, prezentăm modelul COSO - ERM 43 , cunoscut și sub numele de modelul COSO 2
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Management, 2004, Foreword to the Executive Summary, p. 55. 72 Recomandăm realizarea unei comparații cu punctul de vedere prezentat la paragraful 3.6.2, din acest capitol, pp. 250-251. Guvernanța corporativă 304 indicatori-cheie de performanță (KPIs) Modelul este îmbogățit prin adăugarea planului de acțiune a indicatorilor cheie de performanță care rezultă prin evaluarea riscului. Evenimentele din viața corporativă înseamnă că orice acțiuni care sunt necesare organizației trebuie să fie introduse în țintele de performanță personale sau de echipă pentru a avea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
, publicație apărută la București de trei ori pe săptămână între 17 august și 17 noiembrie, apoi zilnic între 19 noiembrie și 31 decembrie 1918. Prim redactor: D. Karnabatt; fondator: Caion (menționat între 19 noiembrie și 2 decembrie, odată cu adăugarea subtitlului „Cotidian politic, teatral, economic”). C., periodic de orientare modernistă, nu conține un articol-program, deschizându-se cu o cronică a lui Caion despre A. D. Xenopol și un interviu al lui D. Karnabatt cu Tony Bulandra. De la numărul 2, articolele de
CRONICARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
la acest grup, cu cantitățile proporționale astfel încât să dea un consum caloric de 2.550 de calorii/adult/zi. Necesarul minim alimentar a fost estimat la 875.000 lei conform prețurilor din decembrie 2002. Pragul sărăciei totale este determinat prin adăugarea componentei alimentare a pragului sărăciei la cantitatea de bunuri nealimentare și servicii consumate de cei al căror consum alimentar este egal cu necesarul alimentar. Pragul sărăciei totale, exprimat în prețurile lunii decembrie 2002, este de 1.535.570 lei. Indivizii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la prețuri comparabile; 6.3.sectorul de activitate crește rapid; 6.4.firma are produse foarte apreciate aflate În faza de maturitate. 7. Diversificarea concentrică, recomandată când: 7.1.domeniul de activitate este În stagnare sau creștere lentă; 7.2.adăugarea de noi produse determină creșterea vânzărilor la produsele curente; 7.3.noile produse pot fi oferite la prețuri comparabile. 8. Diversificarea de tip conglomerat, recomandată când: 8.1.sectorul de activitate se confruntă cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor; 8
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
produs de Înaltă valoare, acceptată sau cerută de cumpărător. O astfel de strategie antrenează costuri suplimentare pentru firmă. Conceptul de „cost adăugat” cunoaște o Îmbogățire importantă, și anume: o strategie a diferențierii nu are sens decât dacă ea constă În adăugarea costurilor care generează o valoare superioară pentru consumatorul final. În general, se adaugă costuri ce vizează elementele-cheie ale diferențierii care generează valoare: costurile specifice, căutând, În același timp, reducerea costurilor care nu sunt determinante - costurile partajate. În fazele concepției și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ofensivă poate fi folosită și pentru ajungerea din urmă a plutonului fruntaș, care dispune de un anumit avantaj competitiv; scopul final al strategiei este acapararea unei părți de piață. Practic, atacul În punctele tari presupune reduceri de preț, reclame comparative, adăugarea de Însușiri cerute de clienții rivalului, lansarea unui contramodel pentru fiecare din modelele adversarului sau construirea unei noi capacități de producție În imediata sa vecinătate. O strategie obișnuită este oferirea unui raport valoare-preț mai ridicat; În general, se oferă clienților
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
atractivă decât sporirea vânzărilor către consumatorii loiali firmei. Strategiile specifice includ lărgirea gamei de produse, oferirea de produse complementare și de servicii suplimentare, multiplicarea Îmbunătățirilor alternative sau Înglobarea mai multor funcții. Spre exemplu, magazinele alimentare și-au sporit vânzările prin adăugarea raioanelor de specialități culinare, a serviciilor bancare și prin Închirierea de casete video. 5. Achiziționarea la prețuri mici a firmelor rivale aflate În dificultăți financiare. Acestea pot crește vânzările și accelera reducerea costurilor prin economii de scară și de distribuție
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
depășirea unei dificultăți momentane, ea creează o obsesie generală care, atunci când este prelungită exagerat, conduce compania spre faliment. 3. Strategia pauzei este necesară atunci când, după o perioadă lungă de creștere rapidă, firma devine ineficientă sau dificil de manevrat. De exemplu, adăugarea unei noi secții prin achiziție sau prin dezvoltare internă poate reduce resursele financiare și manageriale. Strategia pauzei implică reducerea temporară a nivelului obiectivelor corporației pentru ca aceasta să-și poată unifica și restructura resursele de care dispune, În vederea sporirii eficienței sale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Casele-de-bază au fost ușor modificate, prin lărgirea bucătăriei, și au fost comercializate ca „prima dvs. casă și o etapă spre casa pe care o doriți”, propunând un preț de vânzare fix. Casa-de-bază putea fi ulterior transformată În „locuință permanentă” prin adăugarea a două dormitoare, a trei băi și a unei cămăruțe la subsol. În numai cinci ani, inovatorul s-a extins de la o companie neînsemnată cu operațiuni Într-un singur oraș la competitorul nr. 1 din șapte metropole. Chiar În timpul recesiunii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
oferta inventatorului inițial. Antreprenorul imitator trebuie doar să prospecteze atent piața, necesitățile, dorințele și modul de cumpărare al consumatorilor pentru a depista În ce constă adevărata „valoare” a inovației. Imitația creatoare nu este, de fapt, inovație, ci repoziționare pe piață, adăugare de noi trăsături și atribuții sau segmentarea acestora pentru a se potrivi mai multor categorii de cumpărători; ea adaugă detaliul care lipsește. Reușește cel mai bine În domeniul tehnologiilor avansate, deoarece inovatorii inițiali se concentrează În principal asupra tehnologiei și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de succes ale acestei strategii. Cea mai bună modalitate de a te dezvolta este să dai frâu liber creșterii. Metoda cea mai nepotrivită este forțarea acestei creșteri. În mod tradițional, dezvoltarea afacerilor este privită ca o acțiune centrifugă: extinderea activității, adăugarea de noi produse, deschiderea de noi magazine, angajarea de personal suplimentar. Cu siguranță că orice afacere trebuie să crească, să se dezvolte, dar o dezvoltare sănătoasă este numai aceea care poate fi supravegheată și măsurată În condițiile stabilite de inițiator
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firmei Pentru simplificarea raționamentului, considerăm că toate proiectele au aceeași valoare (V1= V2= ... = Vn+1). Efectul sinergic crește până În punctul B și corespunde regrupării a trei proiecte În valoarea cumulată V''. Trecând acest prag, avantajele regrupării sunt depășite de neajunsuri. Adăugarea proiectului 4 definește V'''. El asigură grupului un spor de valoare inferior valorii intrinseci a proiectului. Începând din punctul A, adăugarea unui proiect duce la scăderea valorii portofoliului firmei. Concret, lichiditățile suplimentare create nu sunt suficiente pentru acoperirea costurilor. Operația
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și corespunde regrupării a trei proiecte În valoarea cumulată V''. Trecând acest prag, avantajele regrupării sunt depășite de neajunsuri. Adăugarea proiectului 4 definește V'''. El asigură grupului un spor de valoare inferior valorii intrinseci a proiectului. Începând din punctul A, adăugarea unui proiect duce la scăderea valorii portofoliului firmei. Concret, lichiditățile suplimentare create nu sunt suficiente pentru acoperirea costurilor. Operația defensivă este o soluție care permite evitarea lipsei câștigului (punctul A). Din punctul de vedere al pieței, riscul total se clasifică
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
legea schimbării asociative”) Este enunțată astfel: „Dacă o reacție poate fi păstrată intactă într-o serie de schimbări impuse de noua situație stimulatoare, atunci cel care învață devine apt să răspundă unui stimul total nou; cel care învață recurge la adăugări și eliminări în situația stimulatoare până când nu mai rămâne nimic din situația originală”. Un enunț mai general este următorul: „Cel care învață poate da orice răspuns oricărei situații la care este sensibil”2. De fapt, această lege descrie procesul de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
altora. Avem succes numai atunci când ne asemănăm cu organismul studiat și când am urmărit corect propriul nostru comportament (vezi Skinner, 1953, pp. 72-73). Evenimentele considerate întăritoare sunt, după Skinner, de două categorii. Unele dintre ele constau în prezența stimulilor, în adăugarea unui fapt (de exemplu, mâncare, apă sau contacte sexuale) situației. Pe acestea le-a numit întăriri pozitive. Altele constau în înlăturarea unui element - de exemplu, zgomot puternic, lumină strălucitoare, frig sau căldură intensă, șoc electric - din situația dată. Pe acestea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
următoarele: 1. Raport fix (Fixed Ratio) (FR), în care un răspuns este întărit la completarea unui număr fix de răspunsuri numărate din întărirea precedentă (cuvântul „raport” se referă la proporția dintre răspunsuri și întărire). Un raport dat este indicat de adăugarea unui număr la literele FR. Așadar, în FR 100, al o sutălea răspuns după întărirea precedentă este întărit. 2. Raport variabil (Variable Ratio) (VR) este similar raportului fix, exceptând faptul că întăririle sunt programate în funcție de o serie de propoziții având
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fi notată cu un număr, ca în VR 100. 3. Interval fix (Fixed Interval) (FI), în care primul răspuns ce are loc după un interval dat de timp măsurat de la întărirea precedentă este întărit. Un interval dat este indicat prin adăugarea unui număr de litere FI (dacă nu este notat altfel, numărul indică întotdeauna minutele). Așadar, în FI 5, primul răspuns care apare la cinci sau mai multe minute de la întărirea precedentă este întărit. 4. Interval variabil (Variable Interval) (VI) este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întărit. 4. Interval variabil (Variable Interval) (VI) este similar intervalului fix, cu excepția faptului că întăririle sunt programate după o serie de intervale având un mijloc dat și stând între valori arbitrare. Intervalul mediu de întărire (în minute) este indicat de adăugarea unui număr de litere VI, de exemplu: VI 3. Cele trei programe principale implicând ambele numere de răspunsuri și intervale de timp sunt: 5. Alternativ (alt), în care întărirea este programată ori de un raport, ori de un program de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se va generaliza prin combinații de culori; în mod similar, Harlow et al. (1951) a descoperit că maimuțele pot fi învățate să răspundă la indiciul „ciudățenie” sau, cu alte cuvinte, „singurul obiect care este diferit în orice grup de trei”. Adăugarea altor fapte, precum deprinderea de a răspunde atunci când există o barieră prin a te da înapoi și a te mișca tangent, ajută la „rotunjirea” analizei. Sau cel puțin așa credeau Miller și Dollard. Dacă o astfel de analiză detaliată ar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
viața omului. După Festinger, „ipotezele” de mai sus conduc la ideea potrivit căreia disonanța poate fi redusă. Ar exista trei modalități prin care acest lucru se poate realiza: - prin schimbarea unuia sau mai multor elemente implicate în relațiile disonanței; - prin adăugarea unor elemente cognitive ce sunt armonioase cu cunoașterea existentă; - prin scăderea importanței elementelor implicate în relațiile disonante. Aplicând aceste idei la situația actuală, se obțin douăsprezece tehnici. Să le enumerăm în limbajul concis al lui Festinger (1957, pp. 264-265): 1
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
calitatea vieții pacienților, în timp ce prin apariția complicațiilor, aceasta scade. Cea mai importantă concluzie de ordin observațional a fost că diabetul zaharat tip 2 este o boală progresivă ceea ce impune o ajustare permanentă a farmacoterapiei: la fiecare 3-5 ani este necesară adăugarea unui nou medicament dintr-o clasă diferită. Rezultatele UKPDS redate în tabelul 13.17 răspund la 4 din criteriile prezentate la început (criteriile 1,3,4 și 5). Dorim doar să completăm datele UKPDS referitoare la efectul glicemic prin aceea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Ralph de Fronzo (SUA) descrie tehnica clampului euglicemic/hiperinsulinemic, care va rămâne încă „standardul de referință” pentru insulinorezistență (45). 1936 - H. C. Hagedorn (1888-1971), una dintre cele mai ilustre figuri ale diabetologiei daneze, obține prima insulină cu acțiune prelungită prin adăugare de zinc și protamină (Protamin Zinc Insulin) 1950 - H. C. Hagedorn obține insulina denumită neutră (prescurtat NPH - Neutral Protamin Hagedorn). A fost produsă de compania Nordisk 1951 - Compania Novo produce insuline lente prin tamponarea insulinei zinc cu acetat 1953 - E.J.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]