33,202 matches
-
Nimeni nu s-a putut plânge că a suferit de ceva, că vreun vis nu i-a fost împlinit. Totul, inclusiv filmele vizionate în autocar, la ceas de seară, în lungile ore de la dus și întors, reflectau profesionalismul și discreta adaptare la nevoile și exigențele grupului. Am aflat, cu interes și bucurie, planul altor excursii, pentru a visa și a ne putea împlini alte proiecte, ascunse tainic în inima fiecăruia...Paris, țările baltice, castele bavareze, Spania...excursii lungi sau de weekend
CĂLĂTOR PRIN TIMP de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364292_a_365621]
-
cadru: conducătorul comunității locale este episcopul iar orașul este administrat, bineînțeles, prin episcopie. Biserica adoptă și modelul provinciei, care regrupa mai multe orașe ce deveneau provincie ecleziastică sau bisericească; episcopul principalului oraș devenea episcop mitropolitan, înconjurat de principalii săi sufragani. Adaptarea cadrului diocezan civil va fi ceva mai dificilă. Astfel, Antiohia era în mod firesc în fruntea diocezei Orientului, precum Alexandria pentru Egipt. În schimb importanța pe care o capătă acum Cezareea în cadrul diocezei Pontului și Efesul în cea a Asiei
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
într-un cuprins ca România, unde-i acasă șmecheria și hoții-s fruntea prin statut...) Atâția aflători în treabă se-nghesuie la ce mai este, încât puțini români roșesc văzându-și țara de poveste. Iar dintre ei, mulți incapabili de adaptare la șutit, l-au ascultat pe președinte și-n grabă s-au cărăbănit spre-abrupte zări din lumea largă cu dorul înfășat în ie, lăsându-i pe aleși să-și facă făcutele prin tâlhărie. C-așa e moda la românii de
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
ei din viața reală. Toate acestea îl farmecă pe micul cititor, îi dezvoltă imaginația și gustul estetic. Astfel, imaginea copilăriei în literatura română a fost prezentată nu numai sub aspect poematic, ci și sub acela al dificultăților de creștere și adaptare la mediul școlar. În acest sens, Mircea Sântimbreanu este preocupat de felul cum copilul, ajuns școlar, depune eforturi pentru a se adapta noului mediu social, care-i limitează libertatea absolută, cunoscută la vârsta școlarității. Volumele sale de schițe: ,,Cu și
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Autorului Eveniment editorial Poetul Ioan Ciorca, un temerar al spiritualității binecunoscut mediilor literare și ecleziastice , a poposit din Cluj în Baia Mare și a prezentat maramureșenilor(sâmbătă,8 februarie,2014) cartea sa monumentală, într-o prezentare grafică de excepție, Vechiul Testament- adaptare în versuri , Editura Armonii Culturale, Ediție Princeps, 2013. Liga Scriitorilor din România, prin membrii săi energici și pasionați , Mihai Ganea , vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, Radu Botiș, președintele Asociației Ars Vivat, Carmena Băințan, președinta Filialei Maramureș LSR, a avut inițiativa
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364066_a_365395]
-
pentru a putea apuca mai bine, ar putea - pentru a mușca mai cu nădejde, așa cum vremurile par să o ceară cu insistență - să-și dezvolte canini ca de lup... Și cât de benefic ar putea fi până la urmă, impactul acestei adaptări, asupra vieții sociale. Să vezi atunci cum s-ar mai strecura unii pe lângă alții cu gesturi delicate, ca și cum ar executa un menuet, pentru că o apropiere mai vijelioasă, s-ar putea asemăna cu încălcarea brutală a teritoriului personal și ar declanșa
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
încă marcată de consecințele managementului defectuos al procesului tranziției economice și sociale, de urmările crizei economice și politice care au condus la diminuarea autorității și eficientei instituțiilor publice și au afectat coeziunea civică și echilibrul social. În al doilea rând, adaptarea lentă a sistemului ordinii publice și securității naționale la noile forme de combatere a criminalității din ce în ce mai agresive, precum și unele deficiențe din justiție au generat scăderea inacceptabilă a nivelului de siguranță a cetățeanului. În plus, perimarea noțiunilor de țară, națiune, patrie
STATUL ROMÂN, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/363475_a_364804]
-
cu care am întreținut o corespondență destul de deasă. Aici la Londra mi-a fost tare greu. Dar în fiecare zi lestul corabiei sufletului se ușura, iar viața mea începea să fie din ce în ce mai normală, mai plăcută. Am făcut eforturi mari de adaptare... Consider că am avut și noroc! Așa că nu degeaba se spune că în tot răul este și un bine. Cam asta ar fi pe scurt bilanțul anului 2011. Privind înainte! Cum după fiecare bilanț de sfârșit de an ar trebui
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită a românilor, însă și despre problema că se pierd foarte repede ca grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? - Da, așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită Bisericii, este din ce în ce mai
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
Întrebare: Cum? Chiar așa? Nici aici nu te lasă să crești? Nu toți ajung mari deodată! Nu ți-e frică să o spui? Răspuns: Ar trebui să-mi fie?! Am spus-o în condiții și împrejurări mult diferite de azi. Adaptarea la noua viață și nu la o vârstă când totul pare ușor a trebuit să fie rapidă, între frații ce uneori sunt vitregi, într-o lume complet necunoscută, neavând la dispoziție decât foarte puțin timp, ajutați a învăța o limbă
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
Cine vizitează Georgia odată, riscă să se îndrăgostească de ea ca apoi să rămână cu gândul la mutație!! Revenind la întrebarea dvs., ușor nu a fost, mai ales la început, pot spune că primul an a fost cel mai greu: adaptarea la un mediu nou, la o societate diferită de cea în care crescusem, până am învățat să conducem o mașină, fără de care aici nu se poate trăi, etc. Dar încetul, cu încetul m-am integrat foarte bine în societatea Americană
MUNCA CU OAMENII ESTE O ARTA de IONEL CADAR în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361157_a_362486]
-
la care se raportează oameni, animale și fenomene naturale. Ținutul atât de cântat de poeții lumii ascunde multe secrete, dar localnicii știu să le descifreze și să le exploateze pentru supraviețuirea într-un areal neprielnic, supus primejdiilor de tot felul. Adaptarea la mediu este o problemă esențială pentru om. “Numai când mâlul începea a se fixa / ascunzând pui de pești și de reptile în noroi, / vietăți pe care / copiii se distrau desgropându-le,/ pătratele de pământ lucrat cu luni înainte lăsau să
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
a-l venera pe faraon/ care împreună cu zeii săi aștepta răbdător, / așezat în adâncul / templului, ca o unică rază din soarele amiezii să-i aducă aminte, / dincolo de / mormânt, căldura pierdută” (Creșterea apei). E, cu alte cuvinte, e vorba despre o adaptare a omului la cotidian, cu tot ce implică el, inclusiv cu vicisitudinile naturii, cu viața și moartea care se împletesc în asemenea măsură încât uneori, par a însemna același lucru. Rosa Lentini ne descoperă o lume pe care noi, europenii
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
cu î din i!) sau versurile de duminică ale poetei Luminița Amarie. Nu lipsește nici un excurs pe marginea originii etnonimului „blach“, un derivat din „valahul“ nostru, întâlnit de Domnul George Roca și în lumea occidentală. Revista se încheie cu o adaptare după un fragment din Lev Tolstoi, „Blidul de lemn“, o poveste cu tâlc, preluare pe care o datorăm scriitorului și promotorului de cultură de la Sydney, Domnul George Roca, un îndemn diafan și mișcător la a ne cinsti bătrânii. Cu alte
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
EDITOR ȘI REDACTOR ȘEF AL REVISTEI „AGERO" Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului Odată ce te-ai decis să te stabilești într-o altă țară, trebuie să iei în calcul că orice adaptare la o nouă cultură este o provocare ce presupune ani de zile de muncă susținută. Cu o astfel de provocare s-a întâlnit și poetul și eseistul român Lucian Hetco, editor și redactor șef al revistei “Agero”.Acesta ajunge în
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
ce mod ne adresăm unei lumi și unei civilizații europene, a cărei paradigmă este cât se poate de bulversată? Cum putem ajuta o lume care și-a schimbat conceptul despre suflet și soarta sau nemurirea acestuia? Este o problemă de adaptare și de adecvare la timpuri și mentalități pe care Părinții Bisericii - persoane complete, complexe, cât se poate de europene și de receptive la universal, nu le ignorau, ba, dimpotrivă, nu încetatu a săvârși o reconsiderare a aceastei mentalități ori de câte ori se
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
transpusese în proză. Defineam, atunci, rescrierea ca formă, extremă poate, de intertextualitate și arătam că „ea a fost practicată și de alți scriitori atunci când limba respectivei lucrări începe să devină incomprehensibilă pentru cititorii altui orizont de așteptare lingvistică, numindu-se adaptare, transpunere dintr-un canon versificațional mai greoi într-altul prozastic mai accesibil, ca și dintr-un dialect periferic, devenit între timp arhaic, în limba literară curentă. Un exemplu evident îl constituie transpunerea «Odiseei», din versuri în proză, de către Eugen Lovinescu
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
extremă naturalețe în contextul practicării datinilor, în anumite momente de relaționare, în timpul folosirii uneltelor specifice câte unei munci tradiționale șamd. Totodată am perceput-o ca pe un “documentar” literar despre oameni deținători și transmițători de înțelepciune, despre educația, evoluția și adaptarea lor la evenimente politice aparținând unei istorii agresive - dar necunoscute parcă, (nici azi !), istoricilor noștri. Din toate aceste motive, apreciez că, așa cum eu m-am regăsit în mediile și în aproape toate trăirile reînviate de Scriitorul (cu “S”) Mircea Gordan
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
pacientul, după aplicarea pe o perioadă anumită de timp sau în cazul cancerelor sau afecțiunilor grave, a terapiei de șoc (șoc în sensul bun al cuvântului, ședințe dese, dense, cu pauze de câte două sau trei zile pentru readaptarea sau adaptarea organismului bolnav la energia acumulată în perioada tratamentului. Am privit cu drag acea persoană și n-am putut și nu pot decât să mă rog pentru liniștea ei interioară atât cât îi este dat de la Domnul să se liniștească, regăsească
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]
-
trecut!... Semne! Cine să le ia în seamă? - Se pare că, în curând, vom importa senatori și deputați!, mi-a zis cu năduf. E o soluție! N.B. Sunt somat să scriu despre Johannis. Am spus. O sută de zile aștept adaptarea la greaua responsabilitate asumată. Mișcarea în peisajul Cotroceniului are limitele ei. Oricum, nu pare a fi în turnul de fildeș. *** Un tânăr arab îl interpelează pe taică-său: - Tată... - Da, fiule! - Pentru ce purtăm pe cap pălăria asta bizară? - Se
TABLETA DE WEEKEND (100+1): COANA JOIŢICA REDIVIVA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367950_a_369279]
-
scena care te-a chemat, nu ai asediat-o cu mai puțin talent și o râvnă cu orice preț. Odată cu admiterea la facultate, orizontul meu s-a schimbat total. Începutul a fost puțin mai timid din punct de vedere al adaptării la condițiile noi. Îmi lipseau colegii, prietenii, familia, însă am reușit în scurt timp să-mi reclădesc un nou orizont, făcându-mi prieteni și aici. La cursuri era o atmosferă constructivă, pozitivă, din care, fără să-mi dau seama, învățam
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
șot, chiar sub papuc... Ceva însă nu-i roză (chiar deloc!): Ideea că papucul are... toc. * Antimonotonie * Își schimbă Gicu-n viață toate, Că-l roade rău monotonia. Și stă-ntr-o zi, de se socoate: Urmează-acuma și...soția! * Adaptare matrimonială * Soția lui e ca o ciută: E suplă, ageră și mută. De-aceea nici nu-i de mirat Că el e un... încornorat. Referință Bibliografică: D-ALE CĂSNICIEI - EPIGRAME / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul
EPIGRAME de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367459_a_368788]
-
ghearele” atunci când nu ne convine. „Fascinanta Românie” și cum îi mai zice este copia la greu a unui model de lume existentă aevea și impregnată, dozată cu intarsii eclectice din lumea tribală, neîncolonată din considerente de „neocolonialism” pentru a grăbi adaptarea la un consens într-o lume tarată de discordanțe. Dar ce nu facem noi, de dragul progresului și prospetității, în „arderea” etapelor acestui drum anevoios care presupune muncă efectivă de-a binelea și nu în dodii ?... Mâine o să-i spun lui
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
dat seama cât de descurcăreți și inventivi sunt românii. De asemenea, ea a apreciat bucătăria românească, tradițiile și obiceiurile noastre, iar muzica românească i s-a lipit de suflet imediat. „Mă duc după bani” Mitică nu a avut probleme de adaptare după căsătoria cu Nicole, în primul rând pentru că el vorbea fluent franceza, pe care o învățase chiar acolo, în Franța, una dintre țările în care locuise anterior. Experiența de viață, cunoștințele acumulate și puterea de muncă erau atuurile lui nea
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită a românilor, însă și despre problema că se pierd foarte repede ca grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? Mitropolitul Serafim Joantă: - Așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită Bisericii
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]